Page 47 - 1957-06

Nr. 778
TOT MAI MULŢI
înMAREA FAMILIE
Cu cîtva timp în urmă, or­
ganizaţia de bază din comuna
Roşoani, raionul Ilia, a anali­
zat activitatea dusă în dome­
niul cooperativizării agricultu­
rii. Cu prilejul analizei făcute,
s-a constatat că nu s-a muncit
îndeajuns de bine în această di­
recţie. Cauzele care au deter­
minat această situaţie îşi aveau
¦rădăcina în lipsa de preocupare
a organizaţiei de bază şi a co­
mitetului executiv al sfatului
popular comunal faţă de o pro­
blemă atît de importantă.
Pentru a nu rămîne în urma
altor comune, se cerea luarea
de măsuri urgente. In acest
scop, organizaţia de bază şi
comitetul executiv al sfatului
popular comunal, pe baza unui
plan de muncă bine întocmit,
ou sarcini concrete, au antrenat
membrii de partid din organi­
zaţia de bază, deputaţi, sala­
riaţii cooperativei şi cadrele di­
dactice la intensificarea muncii
politice de masă în rîndul ţă­
ranilor muncitori. O atenţie
d|aosebită a fost acordată activi­
tăţii căminului cultural.
Dintre cei mai buni membri
de partid, întovărăşiţi, s-au for­
mat colective de agitatori care,
alături de deputaţi, sub oondu-
cerea organizaţiei de partid, au
intensificat-munca de coopera­
tivizare a agriculturii în co­
mună. Ducîndu-se astfel o ac­
tivitate organizată, în perioada
de la 1 ianuarie 1957 pînă în
prezent, au mai fost aduse în
sectorul socialist încă 16 fami­
lii. Astfel, în prezent, 63 fami­
lii din comună îşi muncesc pă-
mîntul în comun.
Colectivele de agitatori ale or­
ganizaţiilor de bază au populari­
zat în rîndul ţăranilor muncitori
realizările regimului democrat-
popular, au arătat oare sînt avan-
Planificarea muncii organizaţiei de bază
problemă de mare însemnătate
(Urmare din pag. 1-a)
tor organizaţii de bază, orga­
nizaţia de bază numărul 4 de
la Petrila, n-a analizat munca
conducerii administrative în
general; a analizat numai fe­
lul cum se preocupă aceasta
de îndeplinirea planului la lu­
crările de pregătire şi întreţi­
nere. S-a făcut acest lucru da­
torită faptului că în această
direcţie s-au constatat anumite
lipsuri care trebuiau neapărat
înlăturate.
Desprinzînd laturile cele
mai importante ale diferitelor organizaţiei de baza este obli­ Birourile organizaţiilor de
probleme ce se cer rezolvate
de către organizaţia de bază,
trecîndu-Ie în planul de mun­
că, biroul organizaţiei de bază
a creat posibilitatea ca adună­ în adunarea anterioară.
rile generale să se desfăşoare
la un nivel mai înalt, comuniş­
tii să vină pregătiţi Ia adu
nate, să dezbată temeinic pro­
blemele, să facă propuneri
REDUCEREA PREŢULUI DE COST
s a rc in i ' d e ră s p u n d e re p e n tru
conducerile întreprinderilor ie industrii locală
Erle bine ştiut, că una din
cele mai importante surse pen­
tru creşterea acumulărilor socia­
liste, o constituie reducerea pre­
ţului de cost. Factorii mai im­
portanţi în reducerea preţului de
cost sînt : creşterea productivi­
tăţii muncii, creşterea volumu­
lui producţiei, reducerea norme­
lor de consum la materii prime,
materiale, combustibil tehnolo­
gic. energie electrică etc., scă­
derea oreţuriior de procurare a
materiilor şi materialelor corn-
bvriîhilului, etc.
Creşterea productivităţii
muncii acţionează direct
asupra cotei de cheltuieli din
salarii pe unitatea de produs
Pentru a realiza acest lucru,
trebuie să se ţină cont, în spe­
cial la planificare de anumiţi
factori care influenţează pozitiv
sau negativ productivitatea
muncii, şi anume r mecanizarea
procesului de producţie şi îmbu­
nătăţirea folosirii utilajului, sis­
temul de salarizare şi normele
plata muncii, cantitatea re­
buturilor ia semifabricate şi pro­
duse finite, întrecerea socialistă
şi altele.
tajele celor ce se înscriu în for­
mele socialiste de cooperare în
producţia agricolă. Au fost a-
poi popularizaţi fruntaşii co­
munei, Petru Păsculeţ, Ioan
Sindea, Ioan Radu şi alţii, oare,
aplicînd regulile agrotehnicii
înaintate, au obţinut recolte bo­
gate anul trecut.
In ultimul timp, activitatea
căminului cultural s-a îmbună­
tăţit simţitor. Aci au avut loc
numeroase manifestări cultura­
le, conferinţe, serbări cu pro­
grame artistice, la oare au par­
ticipat majoritatea ţăranilor
muncitori din comună. Parte
din programele artistice şi din
conferinţe au fost axate pe
problema transformării socialis­
te a agriculturii. La pregătirea
acestor programe şi-au dat ron-
aursul cadrele didactice din co­
mună şi, în special, tov. Ioan
BăGanu. Cadrele didactice au
muncit de asemenea pe teren,
în colectivele de agitatori, în
vederea atragerii de noi mem­
brii în întovărăşire.
Tovarăşii Petru Benteu, Au­
rel Munteanu, Petru Josan, A-
sineta Pătraş şi alţii, ducînd o
muncă susţinută de convingere
a ţăranilor muncitori, au reu­
şit să atragă în întovărăşire
numeroase familii din sat.
Datorită muncii desfăşurate
de membrii de partid şi agita­
tori, cît şi a activităţii căminu­
lui cultural, sectorul socialist
al agriculturii s-a mărit cu o
suprafaţă mare de pămînt în
comuna Roşoani.
Pe baza experienţei în mun­
că, organizaţia de bază şi Co­
mitetul executiv al Sfatului
popular din Roşoani, desfăşoară
pe mai departe munca cu ace­
eaşi intensitate, în scopul a-
tragerii tuturor ţăranilor mun­
citori din comună pe calea cea
nouă a muncii în comun.
v. p. curăţenie halele de păsări. Ne-am o-
pentru înlăturarea lipsurilor.
In acest fel s-a reuşit ca adu­
nările generale să se termine
întotdeauna prin luarea de ho-
tărîri concrete, care să ducă la
îmbunătăţirea muncii.
Unele birouri ale organiza­ rou.
ţiilor de bază obişnuiesc să Alegînd cu grijă problemele
treacă periodic in planurle de care să fie dezbătute în adună­
muncă, ţinerea unei adunări rile generale, dînd posibilitate
generale în care să se facă o membrilor de partid să cu­
dare de seamă asuora activi­ noască din timp ordinea de zi,
tăţii desfăşurate de birou şi să se va putea ajunge ca şedin­
se prelucreze planul de muncă. ţele să nu fie prea lungi, să
Astfel de adunări slut inutile, fie mai interesante şi mai e-
cunoscîndu-se faptul că, biroul ficace.
gat ca în fiecare adunare să
informeze organizaţia de bază
asupra felului cum s-au dus
ia îndeplinire hotărîrile luafe
De asemenea, dacă planul
de muncă a fost întocmit de
birou şi au fost consultaţi mai
mulţi membrii de oartid, nu
mai este necesar să fie dezbă-
Numai ţinînd cont de toţi fac­
torii, se poate planifica o justă
productivitate a muncii şi, legat
de aceasta, se poate face o justă
salarizare a muncitorilor. Este
cu totul nejustificată situaţia
ce se prezintă la unele între­
prinderi de industrie locală,
cînd, pentru aceeaşi unitate de
produs, se planifică şi se plă­
tesc salarii diferite în condiţii
similare de producţie. Aşa de e-
xempfu, pentru un m. p. de bi­
nale, se planifică Ia întreprin­
derea „1 Mai" din Deva plata
unei sume de lei 39,31 m. p. şi
se realizează în cursul trimes­
trului 1 lei 73,07 m. p . ; la în­
treprinderea „I .C. Frimu" din
Orăştie, se planifică 18,68 lei
m. p., şi se realizează pe ace­
eaşi perioadă lei 43,06 m. p. ;
iar la întreprinderea „6 August"
clin Petroşani se planifică 33,60
lei m. p. şi se realizează 24,01
lei m. p. F.xemple similare se
not da si la produsele : făină
integrală., lemn de mină, prepa­
rate de carne etc.
Creşterea volumului produc­
ţiei duce la scăderea preţului de
cost pe unitate de produs, ca
urmare firească a faptului că o
serie de cheltuieli nu se schimbă
de loc, sau chiar dacă se modi­
muM U Z :SO C IA LISM U LU I
timpul txammului CUM NE REALIZĂM
ANGAJAMENTELE
In toate institutele şi universităţile din {ară, în această perioadă se
desfăşoară sesiunea de examene.
IN CLIŞEU: studentul utemlst Teodor Şipoş din anul I, de la Secjia
exploatări miniere, a Institutului minier din Petroşani la examenul de
maşini miniere.
Printre crescătoarele
Ne-am început vizita de ia „cloş­
tile" electrice. Aici, după ce au fost fel acolo am fost atraşi de la înce­
selectatel ouăle sint aşezate in in­
cubatoare întocmai ca sub găina-
mamă. Ţi-i mai mare dragul să vezi
că din ouăle albe încep să mişune,
întocmai unor ghemotoace, puişorii,
care abia au prins viaţă.
Cu multă răbdare şi indemînare,
timp de 20 de zile, cît durează in­
cubaţia, utemisla Victoria Fercheanu
îşi supraveghează „copiii". E tlnără
în munca aceasta, dar pe zi ce trece
dovedeşte tot mai multă pricepere.
De la incubatoare am pornit-o spre
„locuinţele" puişorilor-copii, adulţi­ tă ziua vor să stea ia baltă — cu
lor şi apoi la găinile, cele mai bă-
irîne.
Mirosul de fin proaspăt cosit, cim- că păsările dorm numai pe o parte
pul împestriţat cu nenumărate flori
de diferite culori, ne-ar fi îndemnat
să ne oprim din drumul nostru, dar
curiozitatea ne îndemna să facem
mai repede cunoştinţă cu tainele fer­
mei de păsări din Mintia.
Din depărtare, presărate ca nişte
căsuţe văruite în alb, străluceau de
n ţea, şi-mi arătă un alt şir de „lo­
tut în adunarea generală, «
doar să fie adus la cunoştinţa
organizaţiei. Trebuie să fie dis­
cutat în adunări generale pla­
nul de muncă al organizaţiilor
de bază mici, care nu au bi­
bază trebuie să înţeleagă că
planul de muncă nu trebuie
întocmit doar aşa... ca să fie.
EI ajută la o mai bună desfă­
şurare a întregii activităţi şi pentru ocuparea a 2 posturi de 4. Memoriu de activitate în bani am mai primit vreo 30 4 lei la
de aceea trebuie să acorde mai
multă atentie întocmirii şi res­
pectării Iui. deoarece aceasta
ajută Ia ridicarea muncii de
partid.
fică, proporţia este foarte mică.
Aşa de exemplu, cheltuielile in­
directe (cheltuieli generale ale
întreprinderii), formate din sa­
lariile tehnico-administrativilor,
cheltuielile de poştă, telegraf,
telefon, furnituri de birou etc.,
nu cresc şi nici nu scad în ra­
port cu volumul producţiei, ele
avînd un caracter constant.
Deci, în condiţiile neîrdeplini-
rii planului producţiei, aceste
cheltuieli, răminînd aceleaşi, fac
ca pe unitate de produs, cota
parte a cheltuielilor indirecte să
fie mai mare. Asa este cazul
întreprinderii ,J. C, Frimu" din
Orăştie. care. în cursul trimes­
trului I. 1957. şi-a realizat pla­
nul producţiei globale doar în
procent de 93 la sută, iar chel­
tuielile indirecte, ca urmare â
neîndepiinirii volumului produc­
ţiei, au crescut cu 10,32 lei m.p.
de binale, cu 17,87 lei pe gar­
nitura de bucătărie şi cu
1.322,56 lei tona de preparate
de carne.
Reducerea normelot
de consum
Un alt factor important care realizarea consumurilor speci­
contribuie Ia reducerea preţului fice.
prit la puişorii cei mai mici. De alt­
put, de piuitul lor, de măcăitul ră-
ţuştelor care abia se legănau.
Tocmai alunei era vremea mesei
şi tovarăşa Victoria Homotă, o bă-
irînă crescătoare de păsări le pre­
gătea mlncarea din verdeaţă tocată,
porumb măcinat şi alte, furaje.
Interesantă a fost şi vizita la „ti­
nerei", cum le spun crescătoarele,
puilor mai mari.
Nu-mi dau deloc pace raţele. Toa­
aceste cuvinte ne-a întîmpinat tova­
răşa Maria Diaconu, Crescăloarea
de la „tineret" ne-a mai povestit
( constatare făcută de dînsa), că în­
totdeauna, cînd le este foame, încep
să umble de colo, pînă colo, fără
să aibă astîmpăr, şi încă multe lu­
cruri care au dovedit interesul cres­
cătoarei, pentru buna creştere a ce­
lor 1.500 de pui de găină şi 880
pui de raţe, pe care le are acum în
îngrijire.
Şt-acum, s-o pornim Intr-acolo —
îmi spune tovarăşul care mă înso­ piedică să fie prezent la datorie ca-
cuinţe" de păsări. Aici-, erai intim-
In fiecarô duminică zboruri de agramen!
Pe aeroportul Şăuleşti se fac
în fiecare duminică sboruri de
agrement. Costul unui sbor de
20 minute este de 42 lei. Pen­
tru întreprindere, -mre acordă
I NFORMA Ti i
„La sediul Staţiunei Experi­
mentale Pomicole Geoagiu, ra­
ionul Orăştie, se va ţine con­
curs, la data de 22 iulie 1957,
tehnicieni pentru sectorul de cer­
cetări.
Candidaţii vor înainta pînă la
data de 15 iulie a. c. următoa­
rele a cte :
de cost, este reducerea norme­
lor de consum la materii şi ma­
teriale. combustibil tehnologic
etc. In această privinţă. între­
prinderile de industrie locală,
din cadrul regiunii noastre, au
mari deficienţe, care, în bună
parte, se datoresc şi secţiunii de
industrie locală a Sfatului popu­
lar regional. Este inexplicabila
, situaţia realizărilor trimestrului
f, 1957 ia unele din întreprin­
derile industriei locale, cînd,
pentru producerea unui m. c.
de cherestea-răşinoase, se plani­
fică, de exemplu : la întreprin­
derea „1 Mai" din Deva, la
combustibil şi energie electrică,
Iei 6,20 m. c. şi se realizează
127,89 m. c., iar Ia întreprinde­
rea C. Frimu" din Orăştie,
Ia acelaşi element al preţului de
cost, nu se planifică nimic cu
toate că în anul de bază —
1956 — se realizaseră 11,65 Iei
m. c., realizîndu-se totuşi 2 lei
m. c. Exemple de felu! acesta
se pot da şi Ia celelalte între
prinderi de Industrie locală ca :
întreprinderea „Horia" din Alba
lulia, „6 August" din Petroşani
şi altele. Exemplele de mai sus
ne arată ciar că conducerile
tehnice ale întreprinderilor, nu
s-au preocupat de stabilirea de
norme de consum pe baze ştiin­
ţifice, fapt care a dus la situa
ţii anormale în planificarea şi
(Urmare din pag. L a)
ţie au obţinut şi tinerii de la
depoul C.F.R. Petroşani, secţia
tineretului de la. filatura Lu-
peni, U.R.U.M. Petroşani etc.
Tinerii brigadieri de pe şantie­
rul naţional Urioanl, şi-au men­
ţinut şi pe mai departe steagul
de şantier fruntaş pe regiune.
Dar pentru ca succesele să
fie din ce în ce mai mari, ti­
nerii noştri au fost îndrumaţi
spre şcolile de calificare. Din
păcate, o serie de organizaţii
de bază ca cele de la Petri la
şi Aninoasa, nu se ooupă cu
tot simţul răspunderii de acea­
stă problemă.
ÎNTREBARE:
Tinerii din Valea Jiului şi-au
de păsări
pinat de cotcodăcitul găinilor care
mergeau la capcane ( cuibarele de
ouă) şl de cîntatul cocoşilor.
La fermă, am făcut cunoştinţă cu
muncitoare harnice ca: Aurelia Si-
moc, care şi-a îndeplinit planul de
producţie pe anul 1957 şi lucrează
de-acum în contul anului 1958, Su-
zana Kriemer şi fiica sa, Maria, se
îngrijesc întotdeauna de buna îngri­
jire, selectare şi reproducţie a pă­
sărilor.
Ferma de păsări din Mintia a reu­
şit să dea o producţie, de ia 1 ia­
nuarie pînă la 31 mai a.c,, de
259.200 ouă, să crească 24.170 de
pui, 3.481 găini adulte, şi încă alte
păsări. In ultima vreme, datorită in­
teresului şi bunei îngrijiri din par­
tea tuturor crescătorilor a scăzut şi
mortalitatea în rlndurile păsărilor.
Nu putem să trecem ca vederea
nici munca celor care se tngrifesc
de paza avutului obştesc. Printre cei tează animale ou statul. Ve­
mai harnici şi conştiincioşi, se nu­
mără Iosif Gyorfy. Cel 70 de ani
pe care-i poartă pe umerii săi, şi
cel 30 de ani de muncă nu-l îm­
şi în anii tinereţii.
E. CHIRAN
1 In afara de animale, gospo­
sboruri fruntaşilor în producţie,
plata se poate face prin vira­
ment, conducătorilor grupurilor
de 15 persoane li se acordă sbo­
ruri gratuite
1. Cerere de înscriere,
2. Autobiografie,
3. Diplomă de tehnician sau
copie legalizată,
ramura pomicolă,
5. Caracterizare din partea
întreprinderii unde lucrează.
Examenul constă dintr-o pro­
bă orală şi una practică“.
Scăderea preţurilor
de procurare a materialelor,
combustibilului alt factor
care poate să contribuie
la reducerea preţului de cost
Aceasta se poate realiza prin
buna organizare a descărcării
şi transportului materialelor pî­
nă la depozitul întreprinderii,
înmagazinarea şi păstrarea lor
în bune condiţiuni etc. Şi în a-
cest caz, la întreprinderile de
industrie locală din regiunea
noastră, sînt destule deficienţe.
Aşa de exemplu, la produsul
făină integrală, la întreprinde­
rea „Horia" din Alba luiia, cos­
tul unei tone de materie primă
(grîu) fiind planificată cu 450
lei, se realizează la 222 iei tona,
la întreprinderea „6 August"
este planificată o tonă de mate-
ire primă cu 531,95 iei şl se
realizează 540,83 lei, iar la
Moara agricolă din Hunedoara,
este planificată o tonă de mate­
rie primă cu 497,72 lei şi se
realizează 623,39 iei.
ik
Toate aceste deficienţe în bu­
na organizare a procesului de
producţie, în preocuparea pen­
tru reducerea preţului de cost,
se datoresc în bună parte şi
secţiunii de industrie locală a
Sfatului popular regional, care
n-a urmărit pe parcurs, modul
de îndeplinire a preţului de cost
pe fiecare sortiment în parte şi
n-a tras Ia răspundere conduce­
luat o serie de angajamente şi
în ce priveşte efectuarea unor
acţiuni de folos obştesc. Ce re­
zultate s-au obţinut în această
direcţie ?
RĂSPUNS :
In cadrul acţiunii de înfru­
museţare a oraşelor, tinerii din
raionul nostru au prestat peste
10.000 ore de muncă voluntară.
In oraşul Petroşani, iau fost
organizate 5 şantiere ale tine­
retului, pentru efectuarea de
lucrări de înfrumuseţare. Ast­
fel, strada 23 August a fost
soavată şi pavată pe o supra­
faţă de 2.400 m.p. In cuprinsul
oraşului Petroşani s-au amena­
jat spaţii verzi pe străzi, în
lungime de 1.850 m. Studenţii
Institutului de Mine Petroşani
au amenajat un parc al studen­
ţilor cu o alee frumoasă. Aici
s-au plantat peste 4.300 puieţi.
La Vulcan, tinerii au amena­
jat un parc în faţa şcolii ele­
mentare. De asemenea, s-au
plantat 4.500 puieţi. In multe
localităţi s-au amenajat tere­
nuri sportive de volei, baschet,
pistă G.M.A. etc.
Paralel cu aceasta, tinerii din
Valea Jiului au colectat mari
cantităţi de fier vechi, sticle şi
borcane. In întreg raionul s-eu
colectat pînă acum peste 230
tone fier vechi. Nu de mult,
elevii şcolii ¦ profesionale din
contractări
ne oferă mari !montaje
Cînd a apărut hotărîraa cu
privire la sistemul de contrac­
tare a animalelor, am citit în
gazete despre avantajele ce le
asigură acelora oare rontnac-
deam că avantajele sînt mari
diar parcă eram stăpînit, totuşi,
de o oarecare îndoială. Vorba
ceea: „ţăranul nu crede pînă
ou vede“.
Dar n-a trecut prea mult Credem ca pînă la sffrşitul a-
timp pînă cînd din mintea mea
s-a spulberat orice îndoială.
Mi-am dat seama atît eu cît
şi alţi membrii ai gospodăriei
noastre oolective — că statul
ne acordă un mare sprijin prin
sistemul de contractări. De
aceea, am început să contrac­
tăm animale. Primele rezulta -
te au fost îmbucurătoare, ceea
ce i-ia făout pe colectivişti să
se hotărască să contracteze cît
mai multe animale.
Deşi gospodăria noastră co­
lectivă este relativ mică, în a- tract, ne asigură de asemenea,
nul trecut, am contractat 48
de boi pe oare am primit suma
de 215.000 lei. In ¦afară de
kg talpă, 41 fuse de piele,
care au fost împărţite, colecti­
viştilor la zile-muncă. Am pri­
mit de asemenea, bonuri pen-
rile întreprinderilor pentru aces­
te grave deficienţe în buna gos­
podărire a fondurilor statului.
Urmarea firească â slabei
gospodăriri a întreprinderilor
de industrie locala, se reflectă
însă în rezultatele financiare
ale acestora. Dacă întreprinde­
rile de industrie Ideală pla­
nificate cu beneficii, au dat
28.000 lei beneficii peste plan,
în schimb întreprinderile plani­
ficate cu pierderi, au depăşit
pierderea planificată cu 345 la
Sută.
Faţă de aceste lipsuri, sec­
ţiunii de indusirie locală a Sfa­
tului popular regional, îi revi­
ne sarcina importantă de a a-
naliza la faţa locului,1 îh fie­
care întreprindere, modul de
stabilire a consumurilor speci­
fice, înlăturarea normelor ‘ în­
vechite de consum, a introduce­
rii micii mecanizări în vederea
ridicării productivităţii munţii,
a înlăturării cheltuielilor ne-
economicoase. De asemenea,
trebuie analizate secţiile de
producţie, sub aspectul rentabi­
lităţii lor. Secţiunea de indus­
trie locală, trebuie să imprime
pînă jos principiul conducerii
întreprinderii lor la concret şi
nu în general, căci numai ast­
fel se vor putea îndeplini şi
depăşi indicatorii stabiliţi prin
Planul de Stat.
IOAN PUICAN
şeful secţiei financiare a Sfa­
tului popular al regiunii
Hunedoara
3P a g :
Paroşeni au organizat o acţi­
une de strîngere a fierului vechi,
în cadrul căreia au colectat 25
de tone. Tinerii de la U.RAJ.M.
Petroşani au strîns şi ei 35 to­
ne fier vechi. Pe întreg raionul
au fost colectate peste 3.500
sticle şi borcane.
In uraiia acţiunilor de folos
obştesc făcute de tineret, s-a
realizat un fond de 65.000 lei
pentru festivalul tineretului re­
gional.
ÎNTREBARE:
Care sînt cadourile ce le-au
pregătit tinerii din Valea Jiului
pentru participanţii la Festiva­
lul’ mondial ?
RĂSPUNS :
Numărul acestor cadouri es-.
te foarte mare. Voi aminti nu­
mai cîteva din ele. Astfel, ti­
nerii de la Vulcan au trimis un
album, care înfăţişează realiză­
rile regimului nostru în oraşul
lor. Ţinerii de la U.R.U.M.P.-
au pregătit peste 200 lămpi de
miner mici. Cei de la mina
Lupeni au confecţionat vago-
¦nete şi lămpi de mină în mi­
niatură: Tinerele de la Filatu­
ra Lupeni au confecţionat o
machetă care înfăţişează proce­
sul de fabricaţie'al mătasei a r­
tificiale. Frumoase daruri au
pregătit şi tinerii din Lonaa,
Petrila şi alte localităţi din ra­
ion.
teu cumpărarea ou preţ redus a
materialelor de construcţie —
ţiglă, ciment, cherestea — de
oare aveam nevoie.
In anul acesta stăm ceva
mai slab. Pînă aoum, am con­
tractat 22 boi din oare am
predat 16. Pe cei care i-am
predat am primit suma' de
110.000 lei şi, bineînţeles, ne
bucurăm de celelalte 'avantaje.
nului o să mai odhtraelăm
pentru a ?ajunge la nivelul anu­
lui treout'.- * $-
dăria noastră colectivă mai
contractează şi plante tehnice
— sfeclă de zahăr şi tutun —
precum şi legume, cerea­
le, lină, brînză de oaie etc. In
anul acesta am contractat de
pildă, 2 hectare sfeclă de za­
hăr, 1 hectar ou tutun, un hec­
tar de cartofi timpurii, peste
200 kg lînă, mari cantităţi de
grîu şi alte produse. Vînzarea
produselor, pe baza de con­
mari venituri băneşti precum şi
o serie de alte avantaje. De
fapt, însuşi avansul bănesc de
zi-muncăpe oare-1pri­
mesc coleotiviştii regulat, din
două în două luni, confirmă
acest lucru. $0*****:
Membrii gospodăriei noastre
coleotive, socotesc sistemul de
contractare la toate produsele
ââ fiind foarte avantajos şi
totodată ca un ajutor de mare
preţ dat de statul democrat-
popular ţărănimii munoitoare. De
¦aceia, tindem pentru a spori în
oohtirtuu producţia agricolă şi
pentr'u a contracta întreg sur­
plusul de produse ale gospo­
dăriei colective cu statul şi cu
cooperaţia.
MIHAI THUT
preşedintele G.A.C. „Ogorul nou"
din Petreşfi — raionul Sebeş
ANUNŢ
O.C.L. Produse industriale
Interraionala Deva, aduce la
cunoştinţa cumpărătorilor că a
redeschis magazinul de solduri
din str. V. I. Lenin nr. 2 un­
de se găsesc diferite articole de
produse industriale spre vînzare
cu preţurile reduse convenabil.
De asemenea anunţă ca a
deschis în localităţile Deva, Hu­
nedoara, Brad, Slmeria, Orăş­
tie, Cugir, Sebeş şi Aiba-
fulia, magazine de confecţii cu
plata în rate unde salariaţii în­
treprinderilor, instituţiilor, or­
ganizaţiilor cooperatiste şi ob­
şteşti pot cumpăra în rate pînă
în ziua de 31 îulie 1957, dife­
rite confecfiuni pentru bărbaţi,
femei şi copii.
Vizitaţi cu încredere maga­
zinele noastre.