Page 48 - 1957-06
P. 48
.P a g - 4 drum ul so c ia lism u lu i ' Nr. 778
n i M f t <>>rrtmofacHKr^.-t*«>‘W H5T5Sî5SSE5îJî<l
Şedinţa guvernului Pentru încetarea experienţelor
indonezian
cu arma nucleară
DJAKARTA 13 (Agerpres)'.
— China Nouă anunţă : Minis ţările Africii şi Asiei să demaş
te cu hotărîre uneltirile impe
trul Informaţiilor al Indoneziei LONDRA 13 (Agerpres)". A- rialiştilor, care ameninţă iumea
gentta Reuter ,anuntă că un grup cu un război atomic. E! a spus
Sudibjo, a declarat că organiza de femei din Lowton (suburbie că conducătorii mişcării mun
de est a Londrei) a adresat re citoreşti din toate ţările trebuie
rea şi componenta Consiliului ginei rugămintea să sprijine pe să adopte o hotărîre comună cu
tica în care se cere încetarea ex privire la unirea oamenilor
National va fi stabilită prin dis perienţelor cu arma nucleară. muncii în lupta pentru pace.
Printre iniţiatoarele acestei pe
cuţii şi consultări. Cabinetul in tiţii sînt soţii de profesori, ju Fathi Camei, secretar general
decători, medici şi preoţi. al Federaţiei internaţionale a
donezian a ţinut ° şedinţă în sindicatelor arabe, a lansat de
? asemenea un apel în care chea
tot cursul nopţii de 11 spre 12 CAIRO 13 (Agerpres). — Zia mă la unitatea şi solidaritatea
rul „Al Masa“ continuă să pu- oamenilor muncii din ţările Asi
D e c la ra ţia guvernului sovietic Scrisoarea adresată de Fam iunie în legătură cu această pro blioe declaraţii ale reprezentan ei şi Africii. Dacă vor ii uniţi,
blemă dar discuţiile nu au luat ţilor diferitelor pături ale po a spus el, muncitorii din întrea
sfîrşlt. Acum cîteva zile preşe porului egiptean în care se cere ga lume vpr putea ob{ine înce
adresată M inisterului de Externe Van Dong preşedinţilor dintele republicii, Sukarno, a încetarea imediată a experien tarea exploziilor nucleare.
al Libanului conferinţei de la Geneva întocmit lista cu numele per ţelor nucleare. Ziarele au publi
cat declaraţii ale unor oameni 1
soanelor oare vor face parte din de ştiinţă, soriitori, ziarişti, re
consiliu şi a trimis-o guvernului prezentanţi ai cercurilor de afa- NEW YORK 13 (Agerpres)1.
MOSCOVA (Agerpres). — stricteţe politica de neamestec PEKIN 13 (Agerpres). — la tratative, organizarea de a- spre aprobare. Preşedintele par oeri, oameni de cultură şi artă, — La 11 iunie, prof. L'. Paucine,
în treburile interne ale altor legeri generale şi restabilirea
După cum transmite agenţia state şi doreşte să întreţină bu China Nouă a n u n ţă: La 13 relaţiilor normale între Viet tidului Nahdatul Ulama a de conducători ai mişcării sindicale a anunţat corespondenţilor că
TASS, guvernul sovietic a res ne relaţii de prietenie cu toate namul de nord şi de sud. clarat că partidul său nu se va
pins în declaraţia sa din 11 statele arabe inclusiv cu Liba iunie toate ziarele din Hanoi opune oa membrii săi să intre în oare aceştia afirmă în una apelul oare cere încheierea unui
iunie afirmaţiile ministrului A- nul. au publicat scrisoarea pe care Este limpede, declară Fam în consiliu. Potrivit relatărilor
facerilor Externe al Libanului, la 8 iunie Fam Van Dong, mi Van Dong, că guvernul Viet presei, partidul „Islam Perii“ nimitate că poporul egiptean se acord internaţional cu privire
domnul Charles Malik, potrivit Referindu-se la relaţiile dintre nistrul Afacerilor Externe al namului de sud urmează fidel şi-a exprimat adeziunea la crea
cărora Uniunea Sovietică ar Uniunea Sovietică şi Liban de R. D. Vietnam, a adresat-o politica S.U.A. El nu numai rea consiliului. Intr-o declara pronunţă, alături de alte po la interzicerea experienţelor cu
avea vreo legătură cu activi claraţia arată că poporul sovie preşedinţilor conferinţei de la că a încetat să îndeplinească ţie anterioară preşedintele par
tatea acelor forte din Liban tic are de multă vreme tradiţio Geneva. In această scrisoare tidului uniunii islamice indone poare, pentru menţinerea păcii arma nucleară a mai fost sem
care se pronunţă împotriva po nale relajii de prietenie cu po acordurile de la Geneva, ci a- ziene a declarat că nu are nimic
nticii actualului guvern din Li porul Libanului. Oamenii so Fam Van Dong cere preşedin plică activ planuri de scindare de obiectat ca membrii săi să şi interzicerea armei nucleare şi nat de încă două sute de oa
ban care a aderat la aşa nu vietici ştiu că poporul libanez ţilor să ia măsuri eficace pen- de lungă durată a Vietnamul ni facă parte din noul organ con
mita „doctrină Dulles-Eisen- nutreşte la rîndul său sentimen Iru a asigura respectarea stric sultativ. a experienţelor cu această armă. meni de ştiinţă americani. Ast
hower". te de prietenie fată de poporul tă a acordurilor de la Geneva şi de pregătire a unui nou răz
sovietic. Uniunea Sovietică a şi a obţine ca autorităţile sud- Anvar Salama, preşedintele fel, numărul oamenilor de ştiin
Această "declaraţie a fost re dovedit în repetate rînduri prin vietnameze să înceteze acţiu boi.
misă la 11 iunie de S. P. Kik- fapte atitudinea ei prietenească Confederaţiei muncii din Egipt ţă americani care au semnat
tev, ambasadorul U.R.S.S. în şi binevoitoare fată de tarile nile prin care încalcă prevede acest apel este de 2.200.
Liban d-lui Sadak, secretar ge arabe oare se eliberează din că rile acordurilor de la Geneva. 0 chemat pe oamenii muncii din
neral al Ministerului Afaceri tuşele oolonialismului.
lor Externe al Libanului. In Cuba creşte mişcarea de rezistenţăDupă cum se arată în scri
Dar tocmai din această cauză,
Uniunea Sovietică se arată se arată în continuare în de soare, autorităţile sud-vietna- împotriva dictatorului Batista
în declaraţie, consideră că ac claraţie, Uniunea Sovietică nu meze îşi intensifică tot mai
tivitatea organizaţiilor obşteşti a ascuns şi nu ascunde atitudi
naţionale din Liban este exclu nea ei negativă fată de „doctri mult activitatea de subminare HAVANA 13 (Agerpres). — tătenii din Santiago, vor sta Puternica campanie împotriva
siv o problemă internă a po na Dulles-Eisenhower“, care are ceea ce îngreunează serios în Corespondentul din Havana al în oasele lor ziua şi noaptea
porului libanez. Dacă aceste ca scop restaurarea regimului deplinirea acordurilor. In scri ziarului „The New York Ti paralizînd activitatea oraşului. sindicatelor din S. U. A.
organizaţii se pronunţă împo dominaţiei coloniale în Orientul soare se arată în continuare că mes“ relatează că în Cuba miş
triva liniei politice externe pro apropiat şi mijlociu sub egida autorităţile sud-vjetnameze con carea de rezistentă împotriva La Havana politia a interzis NEW YORK 13 (Agerpres). teri mărturisit, de a determina
movate în prezent de guvernul S.U.A. tinuă să ia măsuri represive guvernului dictatorial al lui un miting de protest împotriva Cercurile monopoliste din Sta adoptarea de noi legi antimun-
libanez, cauzele acestui fapt nu împotriva foştilor participanţi Fulgencio Batista ia amploare. arestării dr. Carlos Font, mem tele Unite au profitat de cazul citoreşti. Zarva stîrnită de ma
trebuie căutate nicidecum în Este cu totul firesc oa atun la mişcarea de rezistentă şi a bru în comiteul executiv al A- Dave Beck, liderul sindicatului rele business urmăreşte do ase
politica iubitoare de pace şi ci cînd „doctrina Dulles-Eisen patrioţilor, ceea ce este în con Operaţiunile, militare împotriva sociatiel naţionale a medicilor, şoferilor de camioane care a menea să acopere numeroasele
prietenească a Uniunii Sovie hower“, este folosită oa mijloc forţelor de rînd ale lui Fidel şi adversar al actualului gu
tice fată de Liban. tradicţie cu acordurile de la Castro nu au dat pînă în pre vern. deturnat fonduri sindicale în scandaluri stîrnite de vasta ac
de transformare a teritoriilor ta Geneva. zent nici un rezultat. In oraşul tivitate de corupţie şi presiuni
Probabil, se subliniază în Santiago, al doilea mare cen Corespondentul relatează de folosul său personal, pentru a
rilor Orientului apropiat şi mij In ceea ce priveşte unifica tru al Cubei, organizaţiile stu asemenea că negocierile dintre desfăşurate de marile societăţi
declaraţie, că actuala politică rea tării, scrie Fam Van Dong, denţeşti, profesionale, religioa partidele politice care sprijină lansa o violentă campanie anti-
lociu intr-un oap de pod militar se şi educative au protestat americane şi internaţionale.
externă a guvernului libanez, guvernul Vietnamului de sud violent împotriva ternarei in pe Batista şi grupurile de opo sindicală în scopul, de altmin
strategic împotriva Uniunii So
nu se bucură de acel sprijin în nu a prezentat pînă astăzi pre staurate de organele Ministe ziţie, în legătură cu alegerile La Portsmouth a fost descoperit
vietice şi a celorlalte state iubi rului de Interne oare • condam
interiorul Libanului pe care ar şedinţilor conferinţei de la Ge ce urmează să aibă loc anul cadavrul căpitanului Crabb
toare de pace, Uniunea Sovieti nă şi execută prizonieri poli
vrea să-l aibă guvernul liba neva nici un fel de propuneri tici fără să-i traducă în fata viitor, au eşuat. Fostul preşe
că să considere de datoria ei de organelor judecătoreşti. Aces
nez. Se pune însă întrebarea cu privire la tratative şi la ale dinte Ramon Grâu San Martin
a vorbi răspicat despre perico te organizaţii declară că dacă
ce legătură are cu aceasta U- gerile generale. represiunile vor continua ce- a declarat că opinia publică din
lele pe care le implică pentru
niunea Sovietică ? Guvernul Vietnamului de sud Cuba nu se poate aştepta la
oauza păcii această ..doctrină“.
Uniunea Sovietică, se subli continuă să respingă propune revenirea la un regim demo
niară în declaraţie, respectă cu rile R. D. Vietnam eu privire cratic deoarece guvernul refuză
să restabilească codul electo LONDRA (Agerpres). — In legătură cu aceasta, pre
sa engleză revine din nou la
Criza de guvern ral şi să acorde o amnistie TASS a n u n ţă: Potrivit relată „cazul Crabb“ care a încercat
pentru civilii şi membrii forţe rilor presei la 10 iunie a fost să se apropie în scopuri de
lor armate aflaţi în închisoare. găsit la Portsmouth cadavrul
spionaj de nava militară sovie
77 m ilioane dolari penfru înfrefinerea din Italia La Havana grupurile opoziţio unui om îmbrăcat într-un cos
trupelor americane din Germ ania occidentală niste îşi intensifică eforturile tum uşor de scafandru. Cada tică ancorată în port în timpul
pentru promovarea unui „plan vrul nu a fost identificat pînă vizitei făcute anul trecut de
în prezent, dar după cum se
ROMA 13 (Agerpres)'. _ — bruscă schimbare în ceea ce cetăţenesc de rezistentă“. N. A. Bulganin şi N. S. Hruş-
Potrivit relatărilor agenţiilor priveşte orientarea acestuia în afirmă este cadavrul căpitanu
lui englez de rangul III Crabb. ciov în Anglia.
WASHIGTON 12 (Agerpres). mană şi S.U.A. în care se ara de presă, continuarea crizei de problema rezolvării crizei gu
După cum anunţă Asociated tă că Germania occidentală, va guvern din Italia, prin demisia vernamentale. DECLARAŢIILE LUI DULLES
Press, Departamentul de Stat contribui cu 77 milioane dolari în seara zilei de 10 iunie a gu O rezoluţie votată de comite
al Statelor Unite a publicat un (325 milioane mărci) la întreţi vernului Zoii, a provocat deru despre interviul lui N. S. Hruşciov
schimb de note între R. F. Ger tul de conducere al partidului
nerea trupelor americane din tă în rîndurile partidului (de democrat creştin preconizează,
Germania.
mocrat creştin, determinînd o după demisia lui Zoii, necesi
CANALUL PANAMA tatea „refacerii solidarităţii“ WASHINGTON (Agerpres). să discute cu aliaţii din cadrul S.U.A., Dulles a susţinut că
partidelor de centru, omitînd — TASS anunţă : La 11 iunie N.A.T.O., probleme „excepţio ceste divergente au fost solu
Lupta dreaptă şi victorioa- nafîe americană. Printr-un tra- aproximativ 10.000 km prin să mai vorbească despre un 0 avut loc o conferinţă de pre nal de complicate“ în legătură ţionate prin hotărîrea luată de
să a poporului egiptean pentru tat înrobitor, în schimbul u- Canal şi de 29.900 km pe Ia guvern democrat creştin. să a lui Dulles la care secreta cu propunerile S.U.A. privitoa preşedinte în ajunul plecării lui
obţinerea drepturilor sale legi- nei sume de 10 milioane dolari, strîmtoarea Magellan. Prin fo- rul de stat al S.U.A. a răspuns re la dezarmare. Stassen la Londra.
In ceea ce priveşte poziţia la întrebările corespondenţilor
time asupra Canalului de Suez statul Panama „oferă“ State- losirea Canalului s-a micşorai celorlalte grupări politice în cu privire la convorbirea lui Cînd Dulles a fost întrebat Prin răspunsurile date la o
a adus pe planul actualităţii şi lor Unite spre folosinţă veşni- simţitor drumul de la New problema rezolvării crizei de N. S. Hruşciov cu reprezentanţii direct dacă propunerile ameri serie de alte întrebări, Dulles a
problema unei alte căi mari- că zona Canalului Panama. York spre insulele Havai, Ja- guvern, ea a fost ilustrată în societăţii „Columbia Broadoas- cane includ inspecţia şi dezar demascat de fapt încă odată
time deosebit de im portante: Lucrările de construire a ponia, Noua Zeclandă, precum declaraţiile făcute după demisia ting System“, precum şi la marea parţială în Europa, el a străduinţa departamentului con
problema Canalului Panama. Canalului sînt efectuate de că- şi spre partea de est a Aus- Iui Zoii, de către liderii princi schimburile culturale cu Uniu spus că în S.U;A. nu se cunoaş dus de el de a se eschiva de la
palelor partide. nea Sovietică, la dezarmare ele. te încă părerea „precisă“ a alia hotărîri conorete în problemele
Intr-adevăr mai nntin acum ite Statele Unite, şi în anul traliei. In felul acesta, New ţilor în această problemă. dezarmării.
Şi de data aceasta singura Cornentind convorbirea lui N.
şi cel maTmult în limpuî agre- 1914, are loc festivitatea inau- York-ul a devenit „mai apro- grupare care s-a pronunţat in S. Hruşciov, Dulles a încercat Dulles a declarat că S.U.A. Dulles a lăsat să se înţeleagă
favoarea unui guvern exclusiv tot timpul s-o prezinte ca fiind nu intenţionează să prezinte ofi că S.U.A. au răspuns negativ
siunii anglo-fronco-israeliene, gurării Canalului Panama. Pî- Piaţ de Orientul îndepărtat democrat creştin a fost gru „propagandistică“. Speriat în cial la Londra propunerile !or, la memorandumul care le-a fost
parea neofascistă „Mişcarea mod vădit de uriaşa influenţă pînă cînd nu vor cădea de acord prezentat recent de grupul am
cînd egiptenii îşi apărau cu ar- "» 1" anul 1939, Statele Unt- Londra sau Hamburg, socială italiană“, al cărei „spri pe care propunerile clare şi cu aliaţii. basadorilor ţărilor arabe, în
jin“ nu a făcut altceva decît concrete ale lui N. S. Hruşciov oare ţările arabe le-au cerut să
I rna in mină părtinitul lor natal şi te au încasat de pe urma Ca- ceea ce, desigur, nu e deloc lip- să determine în ultima instan le-au avut asupra opiniei pu Răspunzînd la întrebarea dacă
ţă căderea guvernului Zoii. blice americane, secretarul de actuala poziţie a S.U.A. nu este înceteze să livreze Franţei ar«
dreniurile lor în statul Pana- naiului Peste 630 milioane do- f» de importanţă cînd e vor- stat şi-a permis în comentariile de asemenea rezultatul faptului
Partidul liberal, care repre sale afirmaţii grosolane. că în problema dezarmării exis mament, oare este folosit în răz
m aPs-au făcut auzite tot mai la.ri; ceea ce întrecea cu multe de concurenţa comercială tă divergenţe chiar în guvernul
numeroase vocij care cereau mli,Ililoimannee bUadnnini uch,eeultuui,ţiii nr eemutriuu u_inire S.U.A.ţ AnglAia şi Ger- zintă interesele celor mai reac Un corespondent l-a întrebat boiul din Algeria.
Statelor Unite să înanoieze Ca construirea Canalului (223 mi- mania occidentala, in aceasta ţionare cercuri ale burgheziei pe Dulles care este atitudinea
sa faţă de recenta propunere a
n a i,u l. ° DP a n a m a p ropp r,ie,taer u l,u i. H«oiaonaen e d ao loairain) j sişi c hcenletiumieileilme e PL a rte a luSmtaiti.e leP eU nlîintegfăo loascierist italiene, s-a pronunţat pentru lui Zarubin, ambasadorul Uniu
să u He rlrent — s ia t n l P a n a de exploatare sl de întreţinere avam aj, sia reie u n ite, toiosin un guvern democrat creştin nii Sovietice în S.U.A., oare pre
vede reluarea unor largi schim
5a r- a • r • ( 356 m ilioane dolari). du-se de Canalul Panam a, sprijinit de partidele burgheze buri culturale între U.R.S.S. şi =M AG AZIN =
S.U.A. Răspunzînd la această
ma.^ A c e a s ta r e v e n d ic a r e le g i- C red em că e i n te r e s a n t ca Ş‘' au ,ă r S 't sim ţito r e x p a n s iu - de centru, în ciuda faptului că, întrebare, Dulles a spus că are SIMBATÄ 15 IUNIE 1957
cu sprijinul votului din Senat o atitudine favorabilă ftsţă de
tim a a poporului panam ez a d tIto rî, noştrî să cu n oască şi nea în ţările A m ericii Latine, reluarea schimburilor cu Uniu
şi Cameră, acest partid nu a nea Sovietică dar nu obligato
fost sp n jm ita chiar şl de une- -ţ cjfre din !sforîa a ces(ei Pe lîn gă avan tajele arătate sprijinit guvernul democrat riu pe planul propus de Uniu
nea Sovietică. Dulles a declarat
le p erson alităţi m arcante ale că , strateffîce ş , cornerciale de P'na a ?um < s ta te le U nite m ai creştin al lui Zoii. că reluarea schimburilor cu SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
Partidul social democrat (Sa- U.R.S.S. trebuie să se bazeze pe
vieţii so cia le şi d e .s la t din Pa- Q îm portantă d eosebită. Lungi- au ,nca unul care e în aceiaşi punctele propuse de puterile oc
ragat) s-a pronunţat împotriva cidentale la Conferinţa dc la Ge
Ideea construirii unei căi ,de mAtelaan'stJac at,iange,0cdeeanlua, OPcaecainfiucl Jul ca S.U„ .TA. slîmnft oprotasnest*oaFreapa‘ neva ,a miniştrilor Afacerilor Ex DEVA: Citadela sfărîmată; Cinema riere; LONEA: Rtsete în paradis i
atît a unui guvern exclusiv de terne din anul 1955. „Grădina de vară“: Parada lui Char ORAŞTIE: Feroviarul; PETROŞANI:
navigaţie moderne care sa le- fi2 5 km iar mai mir* I* Canalului, oferă acestora avan- mocrat cît şi împotriva dizol iot; ALBA-IULIA: Prăpastia; APOE- Sfîrşitul unei cariere; SEBEŞ: Bule
La conferinţa de presă, lui DU DE SUS : Garnizoana nemuri vardul principal; SIMERIA: AI 41'v
gC Oceanul Atlantic de Ocea- „m e I c i ” ^ t t?ie slralegice de p importaniS vării parlamentului înainte de Dulles i-au fost puse numeroase toare; BARU-MARE: Cazul fruntaşu lea; TE1UŞ: Aida; ZLATNA: Garnn
expirarea actualei legislaturi. întrebări, care denotă deruta lui Coceatkov; BRAD: Unde nu zboa
tm! Pac,fie prtn America Cen- Pe„tru * « * '< * • s ţ?*«,c Ul" ‘« au, P»’ Totuşi în rîndurile deputaţilor din cercurile ziaristice din Was
trală — unde condiţiile natu- f . it cpJp 6 prIlJ7p aip saIp sibilitatea sa transporte for|e hington în legătură cu poziţia
social democraţi s-au făcui au S.U.A. în problema dezarmării
rale erau propice - a apărut S S 3 - d n t d S S perechi' maritime milita,e din{r"un ° ' zite voci realiste care au ce ră vulturii; HAŢEG: Misterul celor zoana nemuritoare; HUNEDOARAi
şi cu tergiversarea tratativelor de
încă în deceniul al 3-lea al se- ^ ’ cean în altul Pe cel mai scurt rut formarea unui guvern oare două oceane; ILIA: Sfîrşitul unei ca- Drum însîngerat.
ia Londra. Cînd a fost întrebat
col,,tai XIX, cind in,re Sta- d r u m ,, î„ cel n „ i sc„r, timp. să colaboreze cu forţele de
stingă. Astfel, deputatul social din ce cauză Stassen a rămas
tele Unite şi Anglia se ducea Dat fiind importanţa sa. zona democrat Ariosto a cerut for SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
pînă în prezent la Washington,
„ luptă deosebit de îndîrjilă f u r ' Per|îru construirea Cana- Canalului Panama se află sub marea unui guvern ia care să Programul I. 5,35 Muzică uşoară; dans; Programul U. 14,03 Concert
participe, alături de democrat Dulles a spus că se va întîlni 6.15 AAelodii populare romîneşti; 7,07 de muzică populară romînească; 15,00
pentru cucerirea poziţiilor ma- !u * yana,ma, au J°Şt efectua- supravegherea forţelor armate creştini, social democraţii şî Cu cîntecul pe ogoarele patriei; 7,30 Melodii de muzică uşoară; 15,30 Mu-ţ
republicanii, precum şi parti în aceeaşi zi la 11 iunie — cu Concert de dimineaţă; 9,00 Muzică de zică populară din diferite regiuni ale
ritime cheie. Cînd însă doi se ,s^p^ lţr t Pa,™ P L tln ale S.U.A, La cele două in- dul socialist (Nennij. cameră; 9,30 „Cutezătorii"; 10,00 Me tării; 16,20 lucrări muzicale, inspira
ceartă, al treilea caută să cîş- volumtotal dc 160.000.000 me- frări a|e Canalului există baze Stassen şi va discuta printre lodii populare romîneşti; 10,20 Con te din folclorul dobrogean; 16,50 Pro'-
In ceea ce priveşte poziţia cert simfonic; 11,03 Muzică uşoară: gram de muzică populară; I7,3j0j
tige. Aşa se face că, proîitînd / . turnaţi peste militare maritime si aeriene, altele data înapoierii iui Stassen 12.15 Orchestre de muzică populară Cîntă corul Radio; 19,00 Muzică popu-;
de contradicţiile anglo-ameri- "-900.000 metri cubi beton. Din 1339 zona Canalului se a- Partidului Comunist Italian, eă romînească; 13,05 Concert de prînz; Iară bască; 19,20 Muzică de dansj
a fost exprimată de către se la Londra. Potrivit cuvintelor lui 14,00 Muzică; 15,05 Program muzica! 20,03 Concert ghicitoare: Infe’preţt
cane, o societate franceză în- Timpul mediu de traversare a fjg oficial saj, conducerea Mi- alcătuit la sugestia elevilor şi stu de altădată ai muzicii populare ro-J
cretarul genera! al partidului, Dulles. S.U.A. tof mat continuă denţilor; 17,30 „Inşiră-te mărgărite": mîneşti; 21,05 Jocuri populare romî-
cepuse prin 1870—1880 prime- Canamlu! este de 8 - 1 1 ore. nisterului de Război al S.U.A. Ion Pop Reteganul povestind copiilor neşti.v 21,15 Radiomagazin; 22,00 Aău-:
Togiiatli, care a declarat că basmul „Aripă frumoasă"; 18,00 Să
Ie lucrări de construire a Ca- Timpul cel mai scurt în care Construind însă baze mari- cunoaştem folclorul popoarelor: 18,40 zică de dans; 22,30 L'a sfîrşit de sap-
numai colaborarea c.u forţele' Muzică uşoară de Ge!u Solomonescu ;
nalului Panama. Pînă la urmă un vas a traversat Canalul time şi aeriene în iurul Cana- 19,10 Interpreţi celebri; 19,45 Răspun tămînă, cîntec, joc şi voie bună; 23,52
progresiste de stingă poale asi
însă, tot ce! mai tare şi mai Panama a fost de -1 ore şi 10 {ului, Statele Unite se pare că gura • Italiei un guvern stabil Muzică de dans.
şi democrat.
mare cîştigă. minute. In 24 ore pot trece uită totuşi un lucru: că zona
In anul 1903 S U A se in- pr'n Canal 48 de vase, iar în- Canalului Panama aparţine de
staieazâ cu flota sa maritimă *r' un an ” aproximativ 17.000 fapt statului Panama şi că
în Canalul Panama. Au loc vase‘. . „meritul“ americanilor e că au
schimbări fundamentale în via- Prin poziţia sa, Canâlut Pa- răpit in mod hraoăret acest te
ta socială a tării. Statul Pana- micşorează simţitor dis- ritoriu Panamez în schimbul u-
. . , . tanţa dintre graniţele de vest nor dolari Ultimele evemmen
ma este proclamat formal re- ş, dp est aIp s>lJ.A. să Iuâm fe au dovedit însă că nooorul dem ascultătorilor; 19,55 „Noapte bu
nă, copii": „Cum au ajuns să se duş BULETINE DE ŞTIRI:
publică independentă, în reali- un exemplu drumul de la New panamez nu a uitat areasta. mănească pisica cu dinele" basm 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15.00;
chinez: 20,30 Muzică de dans; 21,15 17.00: 19,00: 22,00: 23,52 (programul
tate însă, sub puternică domi- York Ia San Francisco, este de C. MACOVF.I Muzică de dans; 22,30 Muzică de I): 14,00: 16,00: 18.00 : 20,00 ; 21,00:
23,00 (programul II).
PoligrâţicăR e d a c ţia ş i a d m in is tr a ţia zia ru lu i ş ir . 6 M a rile n r, 9, T e le ţo n : 188— 189. T a x a p lă tită in n u m era r c o n fo rm a p r o b ă m D ire c ţiu n ii Generale P J .T .R . nr. 236.320 d in 6 n o ie m b rie 1949 — T ip a ru l În tr e p r in d e r e a 1 M ai1’ — D E V A