Page 49 - 1957-06
P. 49
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! MUNCITORI îndeplinirea ritmică a planului
FRUNTAŞI
de producţie— sarcina principală
a colectivelor miniere din Valea Jiului
Anul IX. Nr. 779 Sîmbătă 15 iunie 1957 4 pagini 20 bani Situaţia producţiei de cărbune e- După ce în luna trecută colectivul
nergetic şi cocsificabil, pe primele 5 minei Aninoasa realizase un plus de
Cu privire la încheierea Succese noi pe şantierul luni ale acestui an, se prezintă deo producţie de 1.665 tone, în primele
anului şcolar în învăţămîntul sebit de favorabilă pentru minerii patru zile lucrătoare din luna iunie
laminorului Blaming din Valea Jiului. Luna mai s-a ca a avut un minus de 1.198 tone de
racterizat pentru toate minele noas cărbune. Mina Oricanl, care în kuv.
de partid la oraşe Pentru luna Iunie, la şantie cit toate lucrările să se desfă ALEXANDRU URZICA tre printr-o luptă susţinută pentru rea mal realizase sarcinile de plan cu
rul nr. 2 Bluming din Hune şoare în lanţ. Aşa că pe măsu lăcătuş la atelierele minei Vulcan lizarea şi depăşirea planului. Toate mare greutate, în primele şase zile
In cursul acestei luni, în regiunea probleme ale construcţiei de partid doara, s-au stabilit ca sarcini colectivele miniere, răspunzînd chemă ale lunii în curs, din nou are un ir, -
noastră se desfăşoară, în cadrul tu şi de stat etc. Aceste cunoştinţe, tre de plan, turnarea fundaţiilor ră ce dulgherii înşirau panou rii la întrecere In cinstea zilei de 23 nus de 1.069 tone de cărbune. Acest
turor organizaţiilor de bază din în buie transmise mai departe. Este bine pentru utilajele „Ilnner" şi August şi a Zilei minerului, lansată fapt se datoreşte nepăsării în munci
treprinderi şi instituţii, pregătirile ca propagandiştii, la rîndul lor, să „Leonard“. Aceste sarcini deo rile, lădiţele, ţevile etc., fiesra- de cei de la Aninoasa şi-au fixat în a unor tehnicieni şl ingineri, lipse,
pentru încheierea anului de învăţă- acorde şi ei consultaţii cursanţilor sebit de importante, au tăcut rii-betonişti montau armăturile, deplinirea unor obiective mobilizatoa de material lemnos, dar mai ales
mînt de partid, învăţămîntul politic din cerc, în problemele mai puţin iar betoniştii turnau betonul. In re, la îndeplinirea cărora s-a trecut proastei organizări şl planificări a lu
U.T.M. şi învăţămîntul politic al ca cunoscute sau neclare. obiectul unor preocupări atît chiar din cea de-a doua decadă a crărilor de pregătire pentru asigura
drelor didactice. Această acţiune este din partea şefului de şantier, a felul acesta, s-a ajuns ca tur lunii mai. Succesul cel mai de sea rea unei producţii la capacitatea lo
deosebit de importantă, deoarece ea In această perioadă, este necesar maiştrilor Alexandru Lorincz narea celor 432 m. c. de beton mă l-au obţinut minerii Aninoasei, curilor de muncă. Conducerea acestei
constituie bilanţul activităţii unui an a se organiza cit mai temeinic re şi Francisc Kelemen, cît şi din pentru utilajul „Ilnner" să fie care au reuşit să lichideze cu rămî- mine (şef de exploatare ing. Marian
de muncă pentru însuşirea învăţăturii capitularea materialului studiat. partea echipelor de dulgheri nerea în urmă din celelalte luni. Prin Angelescu), va trebui să-şi îndrepte
marxist-leniniste şi pentru cunoaşte conduse de Andrei Ben şi terminată cu 4 zile înainte de depăşirea cu 103,1 la sută a planu toată atenţia pentru lichidarea aces
rea şi aplicarea în practică, în spiri Greşit procedează acei propagan Gheorghe Hutter si echipelor termen, iar cei 241 m. c. de lui, colectivul minei Petrila s-a si tor lipsuri.
dişti care privesc formal sarcina în de fierari betonişti. conduse de tuat în fruntea întrecerii pe bazin.
cheierii anului de învăţămînt. Există Ioan Oprea şi Florian Selea. Ei beton pentru fundaţia utilajului Susţinute au fost şi eforturile mine Şi la mina Lupeni, realizarea pla
electric „Leonard". să se ter rilor din Lupeni, Uricani şi Vulcan nului poate fi asigurată din primele
mine cu 2 zile înainte de ter care au reuşit să fie cu planul la zile ale lunii. In acest scop, trebuie
men. zi. Succesele obţinute de minerii Văii depuse toate eforturile. Minusul de
Jiului, arată eficacitatea acordului pe 328 tone de cărbune poate fi recu
M. MARIN DUŢA bază de plan, care a fost introdus perat într-un timp cit mal scurt. Un
odată cu noul sistem de salarizare exemplu grăitor îl dă sectorul I B
tul acestei învăţături, a politicii par cercuri şi cursuri care au rămas au organizat munca astfel, in corespondent şi normare a muncii. al minei, care plnă la 6 Iunie îşi
depăşise planul eu 24,8 la sută. Nu
tidului şi guvernului nostru. în urmă ct) predarea lecţiilor. Tre Dacă ultimele zile ale lunii mai acelaşi lucru însă se poate afirma
s-au caracterizat printr-o muncă in despre sectorul IV B, care, deşi in
In anul de învăţămînt, 1956/1957, buie combătută tendinţa acelor pro Se extinde perforajul umed tensă şi susţinută pentru realizarea prima zl a lunii avea o depăşire de
organizaţiile de partid s-au orien pagandişti care încearcă să conto pianului de cărbune şi pregătiri, pri plan de 5 la sută, după numai 4 zile
tat mai bine în organizarea si con pească două sau chiar mai multe la mina Ghelar mele zile ale lunii iunie au arătat o de muncă, realizarea planului era
ducerea învăţămîntului de partid. Tră- lecţii, sau să treacă fugitiv peste scădere nejustificată a nivelului pro doar In proporţie de 92,1 la sută. fn
gînd învăţăminte practice din hotă- materialul din program. Organiza La mina Ghelar, se acordă o umed la toate abatajele din pu GHEOROHE BARNA ducţiei pentru toate minele. In primele acest sector, se pune acum, mal mult
rîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S. ţiile de partid şi cabinetele de par grijă deosebită pentru securita ţul orb. Introducerea perforaju- lăcătuş la secţia construcţii din şase zile lucrătoare ale lunii iunie, ca orlcînd, problema rezolvării con
şi ale Congresului al II-lea ai P.M.R. tid trebuie să acorde ajutor cercuri tea muncii minerilor şi pentru lui umed, elimină praful pe care pe Valea Jiului s-a Înregistrat un m i centrării producţiei pentru lichidarea
pe baza Hotărîrii C.C. al P.M.R. cu lor şi cursurilor rămase în urmă îmbunătăţirea continuă a con îl formează perforajul cu sfre- cadrul U.R.U.M. Petroşani nus de producţie de 4.459 tone de
privire la îmbunătăţirea propagandei pentru ca acestea să poată cuprinde diţiilor lor de lucru. In acest del şi astfel, în abataje, atmos cărbune. Aceasta denotă că ritmul lipsei de vagonete goale.
de partid, organizaţiile de partid au materialul în acest timp. scop, numai în primele 5 luni fera devine curată, iar boalia muncii a slăbit în prima decadă a
reuşit să îmbunătăţească conţinutul lunii şi se va da „asaltul“ în cele Mina Petrila se pare că stă cei
de idei al propagandei de partid, să Organizaţiile de partid trebuie să lalte două decade, lucru ce este dău
îndrume propagandiştii, ca aceştia să Ing. GH. DDMITRESCU
nător şi trebuie lichidat cit mai neîn-
tîrziat.
asigure o legătură mai temeinică cu pună în cadrul convorbirilor de re ale anului în curs, minerii m numită silicoză (frecventa la
practica de zi cu zi, cu sarcinite capitulare şi încheiere un accent deo primit materiale de protecţie în minerii din exploatările de mi
specifice fiecărui loc de muncă şi o sebit pe principalele probleme ac valoare de peste 42.000 lei, iar nereuri) va fi complet lichi
mai mare eficacitate învăţămîntului tuale ale situaţiei actuale internaţio echipament de uzură în valoare dată.
de partid. Intr-un număr însemnat de nale, ale mişcării comuniste şi mun de coa. 50.000 led.
cercuri şi cursuri, în şcolile serale citoreşti, problemele reieşite din docu Perforajul umed, care a fost
e c m t lE a t l ete. G estease.
economice din Petroşani şi Hunedoa mentele plenarei C.C. al P.M.R. din In afară de aceste măsuri de introdus pînă acum la cîteva
ra, în unele cercuri de economie con decembrie 1956, cu privire la condu protecţie a muncii, la exploa locuri de muncă, printre oare Intr-o comuna oe deal
cretă, ca cele de la mina Ghelar, Di cerea economiei, noile relaţii de tarea minieră din Ghelar se lu- şi la acelea unde lucrează mi
recţia Generală a Combinatului Car schimb între oraş şi sal şi probleme arează în nţomentul de faţă la nerii Francisc Gabor şi Gavri-
bonifer din Valea Jiului şi altele, le legate de sistemul de salarizare
grija pentru asigurarea conţinutului îmbunătăţit etc. Este clar că proble montarea conductelor de apă lă Tudor, a dat rezultate bune. Ţăranii muncitori din satele tăţi cît mal mari de cereale, o
care alcătuiesc comuna Roş- contribuţie serioasă au adus-o
de idei, pentru însuşirea creatoare a mele ce se vor discuta In cercuri şi în raionul III (orizonturile V, AUREL HERBAN canl, din raionul IHa, au tere deputaţii sfatului popular, con
învăţăturii marxism-leninisrnulul, s-a cursuri nu pot fi rupte de viaţă, de VI şi VII), în vederea intradu- tehnician cu securitatea muncii nul situat pe dealuri. Prin ur ducerile organizaţiilor de masă,
reflectat in majoritatea lecţiilor pre sarcinile practice ale Întreprinderii ceriii şi extinderii perforajului mare, el nu poate să producă membrii consiliului de conduce
date. in cadrul acestora, se explicau sau instituţiei respective. la mina Ghelar aceleaşi cantităţi de cereale la re al cooperativei, dintre care
hectar, pe care le produce tere merită a fi evidenţiaţi Tona
tezele teoretice în strînsă legătură cu In cercurile de economie concretă, nul aşezat pe şesul Mureşului. Măniţă din Mihăeşti, Petru
practica, iar discuţiile din seminarii Pascotă din Roşcani şl gestio
erau purtate pe baza cunoaşterii ma care s-au dovedit a fi viabile şi deo Noi membri şi eandidafi de !partid SILVIA DIACONU Ţăranii muncitori din aceas narul loan Tudor din Pane. A-
terialului bibliografic, a tezelor res sebit de atrăgătoare pentru cursanţi, tă comună sînt însă oameni eeştia, îndrumaţi şl sprijiniţi
pective, în legătură cu sarcinile con harnici. Ei lucrează bine pă- de către organizaţiile de bază,
crete ale producţiei. Asigurarea unui trebuie să se discute, în această pe Numeroşi muncitori fruntaşi merator şi Gheorghiţa Drago- bobinatoare la secţia electrică au muncit bine cu oamenii,
bogat conţinut de idei şi împletirea mîntul. ţin vite multe, cu aju convlngîndu-i să-şi valorifice
învăţăturii teoretice cu sarcinile prac rioadă, problemele cele mal Impor de la Combinatul siderurgic şi mir, sudor electric la serviciul U.R.U.M. Petroşani torul cărora îl gunoiesc în fie
tice ale întreprinderilor şi instituţiilor, care an. Acest lucru Ie dă po surplusul de produse prin coo
au contribuit în mare măsură Ia îm tante pentru bunul mers al întreprin I.C.S. Hunedoara, cer să fie hidrotehnic de la I.C.S.H. sibilitatea să obţină şi ei ase perative.
bunătăţirea activităţii organizaţiilor menea recolte, cît să le asi
de partid, de masă, de stat şi eco derii şi să fie lămurite atît din punct primiţi. în rîndul membrilor şi 0 delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Silviculturii gure necesarul familiei şi să şi Mai m ulte p rod u se
nomice. de vedere teoretic cît şi din punct vîndă pentru satisfacerea ne
de vedere practic. Este necesar apoi candidaţilor de partid. voilor băneşti. Anul acesta, vă- agricole
Cea mai mare parte a cursanţilor zînd avantajele ce Ie oferă sis
cuprinşi în sistemul învăţămîntului să se facă o analiză temeinică a fe Numai în ziua de 12 iunie a plecat fn R. P. F. iugoslavia temul de contractare a cereale Secţia legumicolă a gospodă
de partid au devenit, datorită creş lor, ei au contractat cu coope riei agricole de stat din comu
terii nivelului de cunoştinţe politico- lului cum s-au înfăptuit propunerile a. c., Biroul Comitetului oră Miercuri seara a părăsit ca specialişti iugoslavi în silvi raţia o bună parte din surplu na Berthdot şi-a propus să dea
ideologice fruntaşi în bătălia pentru făcute în aceste cercuri şi să se la şenesc de partid Hunedoara a pitala plecînd în R. P. F. Iugo cultură şi industria lemnului. sul de grlu. Ţăranii muncitori tot mai multe produse agricole
creşterea producţiei şi productivităţii măsuri ca toate propunerile valoroase confirmat primirea în rîndurile slavia un grup de specialişti din Roşcani au contractat, de pentru oamenii muncii/
muncii, pentru reducerea preţului de să fie traduse în viaţă. membrilor şi candidaţilor de In timpul şederii în ţara prie exemplu, 6.000 kg grlu şi se
cost. Nenumărate exemple ilustrează partid a 23 de muncitori frun din domeniul silviculturii şi in tenă, delegaţia romînă va vi cară. Cei din satul Mihăeşti au Legumicultorii care se îngri
cu tărie acest adevăr. La uzina cocso- Încheierea anului de învăţămînt de taşi de la Combinat şi 5 de la dustriei lemnului, condus de zita numeroase lucrări silvice, contractat 5.0(W kg grlu şi se jesc. de cele 38 ha de grădină
chimicâ şi la secţia de laminoare partid nu înseamnă încetarea studiu I.C.S.H. ing. Ştefan Mavric, directorul exploatări forestiere, întreprin cară. precum şl cantităţi însem au pregătit răsadniţele calde şi
a Combinatului siderurgic ,,Gheorghe lui. In perioada de vară, dnd cer general în Ministerul Agricul nate de porumb, iar cei din sa reci la vreme, iar legumele cul
Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, la curile şi cursurile de partid şi-au În Printre cei primiţi în rîndu turii şi Silviculturii, care răs deri de industrializare a lemnu tul Pane au contractat 4.200 kg tivate asigură o recoltă bună.
minele Petrila şi Vulcan, precum şi cheiat activitatea organizaţiile de pund cu acest prilej vizitei fă grlu.
în multe alte întreprinderi, unde în lui. Cu prilejul acestor vizite Pînă tn prezent, această sec
văţămîntul de partid s-a desfăşurat In total, în comuna Roşcani, ţie a valorificat prin „Aprozar"
în bune condiţiuni succesele obţinute, partid trebuie să îndrume membrii rile membrilor şi candidaţilor cute în toamna anului trecut în vor avea loc schimburi de ex s-au contractat peste 15.000 kg 7.200 kg spanac, ceapă si sa
oglindesc cu fidelitate creşterea ni de partid şi pe toţi cursanţii să stu de partid, sînt tovarăşii Gheor- tara noastră, de o delegaţie de perienţă grîu şi secară. lată.
velului de conştiinţă al muncitorilor, (Agerpres).
faptul că ei au înţeles şi înţeleg tot La lămurirea ţăranilor mun ALEXANDRU MAGUREANO
mai mult că de munca şi hărnicia lor dieze individual, să se organizeze ghe Scutaru, şef de echipă lăcă citori pentru a contracta canti-
corespondent
conferinţe, lecţii, referate pe »numite tuş -întreţinere de la furnalele Cu gîndul spre vüfor
teme politico-ideologice. 1—4, Petru Puiu, mecanic de Zilele de pregătire a exame nii elevi ca : Ana Codrin şi
(Continuare In pag. 2-a) Viorel Stef, se pregătesc pentru
locomotivă de la C.F.U., Ioan nelor se scurg repede şi elevii şcolile pedagogice; vor să de
Cunţan, strungar de la aglo- se străduiesc să folosească tim vină învăţători. Alţii, se pregă
pul din plin, sub lozinca: tesc pentru Şcolile profesionale,
In intimpinarea experimentării „Nici un elev sub nota 4“. Ci-
ne-i va auzi cum vorbesc des
salarizării îmbunătăţite pre viitor, nu se va mira. Li spre a ajunge buni meseriaşi.
depinde creşterea puterii economice a Peste cîtva tlftip şl la Atelie parat armătura cazanului, mon Printre colectiviştii
patriei şi creşterea propriului lor nivel rele C.F.R. din Simeria se^ va tarea unei macarale cu braţ la
de trai şi cultural. trece la experimentarea măsu cuptorul de pilărie, repararea şi k
rilor de îmbunătăţire a siste punerea în funcţiune a două
Organizaţiilor de partid, care poar inului de salarizare. In acest transportoare cu bandă, meca Pe partea stingă, de-alun- dimineaţă pină-n noapte şi nici un grajd pentru 30 de vite. ce îmi spusese preşedintele în
tă întreaga răspundere pentru buna scop, s-au propus şi realizat nizarea ridicării cuzineţilor grei gul căii ferate ce duce de la legătură cu contractările de ce
organizare şi desfăşurare a învăţă- pînă în prezent o serie de mă de osie la secţia locomotive ; Deva la Orăştie, la o depărta măcar duminica nu poţi să ră- Colectiviştii din Turdaş au reale, era numai partea gos
mintului de partid, învăţămîntului po suri tehnico-organizatorice, ast montarea şi punerea în func re de cîteva sute de metri, Mu şi o grădină de zarzavaturi. podăriei. Colectiviştii, din pro
litic U.T.M. şi al cadrelor didactice, ţiune a unui strung de bandaje, reşul îşi poartă apele liniştite. sufli. Aşa circulau zvonurile Acum ei vor să-şi procure o dusele pe care !p vor primi la.
trebuie să le fie clar că încheierea fel ca munca în ateliere să se De-o parte şi de alta a malu pompă cu care să aducă apa
anului de învăţămînt este o sarcină desfăşoare în condiţii optime venit din R. Cehoslovacă, în rilor sale, cît cuprinzi cu privi din gură in gură, de la flecar din Mureş, pentru udat. împărţirea recoltei, vor valori
de mare răspundere. Fixarea cunoş secţia de vagoane. rea, turdăşenii şi-au aşternut fica 2.300 kg gria şi porumb,
tinţelor căpătate în cursul anului, lim şi prin aceasta să se poată rea grădini de zarzavat. Mai în la flecar. Răspund chemării
pezirea tuturor problemelor neînţelese, liza o producţie sporită în ra Aceste măsuri au menirea să colo, cînd albia i se lărgeşte. la întrecere pentru care au făcut deja con
neclare sau confuze, sînt sarcini de uşureze munca fizică a munci Mureşul curge chiar prin mar Dar, in cele din urmă, oa tract.
primă importanţă care trebuie să port cu noile salarii ce se vor torilor, să ducă Ia sporirea pro ginea Turdaşului.
stea la. baza desfăşurării tuturor con plăti muncitorilor. ducţiei si a productivităţii mun menii cinstiţi nu au luat in
vorbirilor recapitulative şi de înche cii. Oamenii îi zic in fiecare di
iere. Unele comitete raionale şi oră Printre cele mai importante mineaţă : „Noroc bun!", apoi seamă aceste scorniri şi, în ciu
şeneşti de partid au luat măsuri măsuri tehnico-organizatorice C. IONESCU îşi văd de treburi. S-a adunat
practice menite să ajute concret fie corespondent in acest „noroc bun". de-a lun da flecarilor, care le preziceau
care c/irs In parte pentru buna des se numără : montarea unei ma gul veacurilor, respectul faţă
făşurare a încheierii anului de învă şini de găurit la partida de re- •:)iüti!ir de un frate mai mare, care a un viitor nu tocmai bun. gos Chemarea G.A.c. „21 De- Colectiviştii trăiesc din
ţămînt. Aşa de pildă, comitetul ra luat parte la bucuriile şi neca
ional de partid Petroşani, a reparti IN PARCUL zurile lor. (Turdăşenii socotesc podăria din Turdaş a luat fiin
zat membrii comitetului precum şi un COPIILOR U Mureşul ca pe un frate).
ţă. Astăzi ea este o gospodărie cembrie" din Pricaz a stîrnit ce în ce mai bine
important număr de activişti, de par Clişeul • ostru în | Privind în urmă
tid şi din aparatul de stat cu munci făţişează pe tov. bogată, membrii ei sînt mul vii discuţii printre colectiviştii
de răspundere să ajute efectiv cîte Defer Moise, ţef de Colectiva din Turdaş este tn-
un cerc sau un curs pentru pregă echipă la mina Pe (6 că in vîrsta adolescentei. ţumiţi şi dovedesc prin fapte, din Turdaş. Au fost. studiate, . Mihai Nicolae a fost slugă,
tirea şi încheierea anului de învă trila, care după o
ţămînt. De asemenea, a fost orga Cu un an şi ceva în urmă se celor care erau sceptici, că mai ales, acele obiective ale în y ldta tui era la fel cu cea a
nizat un ciclu de consultaţii colec zi bogata în reali imprăştiase in sat vestea că miilor de oameni care se hră- p
tive, pentru propagandişti şi cursanţi zări, a ieşit, îm 10-12 oameni au făcut cereri muncind în''com un -. se poate
pe teme c a : „Despre dictatura pro ca şi la ei să se înfiinţeze o
letariatului“, „Unitatea indestructibilă preună cu băieţaşul gospodărie. Auziseră de pe la trăi mai bine.. \ ţj trecerii, care au menirea să nea.u doar cu firimiturile, ră- %
a lagărului socialist, condiţia con său, Arpad, să se alţi colectivişti că in colectivă,
struirii socialismului“, în legătură cu recreeze în parcul viaţa e mai frumoasă. Lucru Perspective... contribuie la creşterea venitu mase de la masa celor pe ca- ’ ,
unele probleme ale Istoriei P.M.R. şi copiilor din locali rile au mers anevoie la înce
altele. tate. put. Unii spuneau că dacă in rilor băneşti ale gospodăriei. re-i slujeau. Astăzi, viaţa lui ţ
tri în gospodărie, nu mai eşti
La cabinetul de partid din Hune stăpîn pe nimic, nici chiar pe La sediul gospodăriei nu — Ne vom baza mai ales a pornit pe un drum nou. Uni* :î'
doara au loc consultaţii pe probleme orătăniile din ogradă. Alţii zi l-am găsit decît pe preşedin pe dezvoltarea grădinii de le în gospodăria colectivă, im- §
de specialitate: economie politică, ceau că trebuie să lucrezi de te, tovarăşul Mihail Dimitriu, gume şi zarzavaturi, care s-au preună cu ceilalţi colectivişti.
care, împreună cu alţi colecti Mihai Nicolae duce acum o
vişti erau aplecaţi asupra cî-
torva hirtii. Studiau planurile dovedit bănoase. Uite, nu mai viaţă de om. Şi-a făcut o ca
unor construcţii pe care co
lectiva a hotărît să le facă departe, — spunea preşedintele să, iar din banii primiţi pen
Tovarăşul preşedinte mi-a măr — cartoful este acum cit• oul, tru munca depusă in colectivă
turisit.
şi, peste cîteva zile vom trimite şi-a cumpărat o vacă, iar ca ni
-— Vrem să terminăm pînă
la 20 iulie o magazie de cerea cîteva mii de kilograme la Sa ciodată curtea îi este acum p li-.
le, cu o capacitate de 10 va
goane. Doar se anunţă a fi o natoriul T.B.C. Geoagiu, cu nă de păsări.
recoltă bogată şi nu avem un
de o depozita. Ne-am mai gin- care avem încheiat, contract. Ş t Visky Elisabeta, Lupşor
dit să construim un patul du
blu, in care să intre vreo 15 Numai pe cartofii timpurii vom Victor sau Morar Ion şi-au
vagoane de porumb, precum şi
lua vreo 10.000 lei. Am con- cumpărat vaci din banii primiţi
' tractat pînă acum cu statul pentru zilele-muncă.
însemnate cantităţi de grîu şi Realitatea a închis gura fle
porumb. carilor neîncrezători...
Mai tîrziu, am aflat că ceea I. GAVRILESCU
probleme de economie industrială,
