Page 50 - 1957-06

^ag. 2 H IIIIU W U L S O C IA L ISM U LU I Nr. 779'

ECHIPA 2 CIMP LA LUCRU Din acfivîfalea sfaturilor populare ?> ekiţLCL (Lt danmvi d im . Jßupmi

Desele :plol 'din' att«/ - .acesta, au Ioan Bota, pe/«/ echipei, a orga. Toţi sătenii Rezultatele muncii voluntare şi împrăştiat, cantităţi însem-

tntirziai intr-o oarecare măsură tu- nizat în aşa !el numea, incit, co- la mancă voluntară depuse de către cetăţenii coma- nate de pietriş adus din apa
crările de întreţinere a culturilor. .4- . {eciiviştii ştiau dinainte unde tre- nei Cut, în cele .două zile, de- Secaşului. In total, locuitorii

colo, însă, unde ţăranii au ştiut să buie să lucreze, pe ce tarlale şi cu După terminarea şedinţei ţi­ clarate „zile de gospodărire a v comunei Draşoy au prestat, în
nută la sfatul popular, deputa­
folosească timpul prielnic, să mun- ce unelte să se ducă, fără să mai ţii s-iau îndreptat fiecare către comunei“, nu au întîrziat să se „ziua de gospodărire a coma-
circumscripţiile lor. In drum se
ceaşcă organizat, \rezultalele au !ost !ie nevoie să se întrunească. la gos- opreau pe la oameni şi discu­ anate. Ei au prestat aproape nei", 300 de ore muncă volun­
tau cu aceştia noua hotărâre
bune, culturile sint-,întreţinute în podărie. luată de către comitetul execu­ 4.000 ore muncă voluntară cu tară cu atelajele şi 2.400 ore
tiv, aceea de a se repara, prin
condiţii optime. t ¦.4sa s-a ajuns ca, !înă.acum , să muncă voluntară drumurile, fîn- braţele şi atelajele. In cadrul muncă voluntară cu braţele.
tî-nile şi podeţele din raza co­
Exemplu ¦;de hărnicie şi• muncă or- se termine de prăşit şi rărit în- munei. Pînă seara, vestea a- acestor ore s-a realizat repa­
oestei acţiuni a fost cunoscută
ganizată, la întreţinerea culturilor, treaga suprafaţă de sfeclă .de zahăr, de către toţi locuitorii . comu­ rarea, ia două ţintirii, unde au Cornisiile de împăciuire
nei Cut. A doua zi, toţi sătenii,
au dataşi colectiviştii din-echipa de Printre colectiviştii c care s-au evi- îri frunte cu deputaţii, s-au pre­ fost cărate 480 care pietriş şi rezolvă diferite cazuri
zentat cu atelajele în faţa sfa­
cîmp de la G.A.C. Vinerea, ¦raio- denţiat în muncă, . sînt Anastasia tului popular. Aici, fiecărei cir- ' 200 oare părnînt. De asemenea,
cumscripţii i s-a repartizat o
nul Orăştie, condusă de Ioan--Bota. Crăciun,- Ana Crăciun, Maria Bura, anumită lucrare. Unii au ' ple­ la podul de pe valea Bărcului Pe lingă fiecare sfat popular,
cat să repare fîntînile, alţii la
Incepînd de la plipitul pufoaselor .B. Crăciun şi alţii. refacerea , podului de pe valea au săpat 500 m de şanţuri, iar de cîtva timp a început să func­
Bărcului, iar o parte s-au dus
(48 ha grîu, 3 ha orz, 2 ha ovăz), t .Acum echipa, de cîmp a început să repare drumurile. pentru repararea drumurilor au ţioneze comisii de împăciuire,

continuînd cu prăşitul celor 3!50 ha praşila l-a la porumb. Cele 6 hec- fost transportate 2.450 care cu formate dir. deputaţi şi sala­

de^floarea-soarelui -şi 6 ha de car- tare lucrate cu prăşitoarele, sint pietriş. In această acţiune s-au riaţi ai sfaturilor. Aceste comi­

tofi, ei au muncit cu sîrguinţă in mărturie a hărniciei colectiviştilor evidenţiat, în mod deosebit, ce­ sii discută cele mai diferite re­ Membrii echipei* de dansuri a Ansamblului de estradă a sindicatului
minier din Lupeni, se bucură mult de aprecierea spectatorilor, pentru inter­
fiecare zi prielnică. ¦¦ * • ? .^Avison Bărboi, Cornel Turtea,. Cor- tăţenii din circumscripţiile nr. clamaţii ale cetăţenilor, căutînd pretarea cu măiestrie a diferitelor dansuri naţionale.
să impace lucrurile mărunte
O ra-6 dimineaţa -ii găsea- iotdea- ne[ Herlea şi Tcofil Simedru. 2. 4, 8 şi 10, în frunte cu Ilie care se pot rezolva prin înţe­ IN CLIŞEU: membrii echipei pozează, în urma unui succes.
una pe cîmp, pe membrii acestei e- Jr Vasel-a, Nicolae Hăbean, Ioan legere, fără ca ele să mai a-
Bit-iu, deputatul Ilie Dicu şi a l­ jungă în discuţia tribunalelor.
chipe. In fruntea lor, constituind e- . ^^ ţii.' Astfel, comisia de împăciuire de
xemplfu pent.ru-t.o.ţ.i col,ect.i.v.iş. t.i.i, era ,cîmpv, de:.vla G.A.C. Vinerea/, conţi- pe Ungă sfatul popular din O-
Urmînd exemplul celor 1' , / ¦ ;

Ioan Hondola, sepretarJil organiza, . nuă sâ l<icreze la întreţinerea cui- Excursionişti, pentru prima dată î

ţiei de partid.? , . tarilor....................... răştie a discutat pînă acum
peste 20 de reclamaţii ale cetă­
din Cut Ţinîndu-se de mînă, doi cîte doi — în relief a R.P.R. unde beculeţele e-
intimidaţi de noianul de noutăţi, trec lectrice se aprindeau pe rînd în loca­
Astfel muncind nu se pot obţine Acţiunea întreprinsă de cetă­ ţenilor. pe rînd din sală în sală. Se opresc lităţile cu aur, cu petrol şi cu alte
ţenii comunei. Cut a avut o ma­ De pildă, cetăţeanul Augustin miraţi în faţa cîte unui sarcofag, în bogăţii ale patriei. Mai mult ca pînă
v. recolte bogate faţa statuilor şi în faţa vitrinelor ex­ acuma elevii şi-au dat seama de i-
re influenţă şi asupra celor din Păcurar a prezentat un caz de puse. Totul e nou) totul e nemai- mensele bogăţii pe care le are ţara.
Abundenţa ploilor căzute' în turtle U.I.L.-ului şi „Tebei“ nu fiindcă ea are obligaţia să asi­ Draşov. Astfel, cetăţenii mobi­ neînţelegere cu proprietarul, întîlnit. Cele învăţate la şcoală, azi, La plecare, prof. Munteanu de la ca­
ultima vreme, a favorizat nu se munceşte cu simţ de răspun- gure braţele de -muncă nece­ lizaţi de comitetul executiv al care nu-î dădea voie să crească au ocazia să le vadă în realitate. binetul de geografie, le-a prezentat
sare. Rărnîne valabilă o consta­ sfatului, popular, au organizat nimic pe lingă gospodărie. Che­ Sînt elevi ai Şcolii de 7 ani din Po- pe ecran diapozitivul „Munţii patriei
tare practică. Aici este lipsă de şi ei, „o zi de gospodărire a maţi în fata comisiei, aceştia iana-Almaş, a raionului Orăştie. noastre“.
gospodărire. In lotul „Tebei“ de comunei". In această zi, princi­ s-au împăcat, iar proprietarul
exemplu, a fost transportat bă­ a căzut de acord să satisfacă Cei 22 de copii plecaţi în excursia S-au urnit cu părere de rău şi de
legar de-grajd încă din primă­ palul obiectiv a fost refacerea, cererea chiriaşului. de trei zile prin regiune, adună deo­
vară şi depozitat la capul lo­ prin muncă voluntară, a celor In majoritatea lor, reclama- dată atîtea cunoştinţe, cîte n-au pu­ aici, dar au uitat repede necazul,
numai creşterea plantelor, ci_şi ' 'defe pentru executarea la iimp tului. Imprăştierea lui s-a făcut tut încă să adune pînă acum. deoarece pe drum au întîlnit lucrînd
pe o porţiune foarte mică, iar două artere principale de dru­ ţiile anumitor cetăţeni sînt re­ un puternic excavator. Privirile ad­
creşterea buruienilor. Acolo un- a lucrărilor. Această lipsă se pe bălegarul rămas neîmprăş­ Au vizitat în aceste trei zile mult. mirative urmăreau manevrele exca-
tiat, au crescut brusturi, rapiţă muri ce ies în cîmp: căile Blo- zolvate cu succes de către a- vatoristului. Greu, dar a trebuit să
de au fost executate lucrările manifestă deopotrivă la tova- etc. In situaţia în oare se g ă ­ Au vizitat uzina din Zlatna, au făcut se despartă şi de acest agregat, de­
sesc acum culturile pe aceste durilor şi viilor. Aici, s-au cărat ceste comisii de împăciuire. un popas mai lung în Alba-Iulia şi oarece mai aveau mult de umblat şi
de prăşit,- plivit et’c, buruienile răşul Opincaru, directorul ad- două 'loturi, nu vedem cum se via 'apoi în Deva. de vizitat.
putea rezolva lucrarea de în­ *@@©®«:®©®@@©®®®e®©©@®©@@ß©©®©®ß«0a®©©©o®9»®®®®@©®®©
au'fost stîrpite iar culturile se ministnativ "şi la tov. Andrei treţinere fără să se ridice pre­ La Alba-Iulia, au trecut prin în­ Noi i-am întîlnit în Muzeul din
ţul de cost al produselor. chisoarea lui Horia, Oloşca şi Crişan, Deva, de unde s-au îndreptat pe a-
dezvoltă ?normal. Cu privire ia Inchierea anului şcolar au stat miraţi în faţa uriaşelor ziduri leele parcului, spre Cetate.
în înviţăî&Mu! de partid ia oraşe de apărare, ridicate cu munca robi­
Nu se poate spune un lucru lor, s-au oprit în faţa monumentelor Gadrele didactice, Vasile Grumeza,
vechi. De Muzeul din Alba-Iulia, s-au Maria Cîndea şi Emil Bumbu. nu mai
bun înşă, desipre-modul în oa­ despărţit cu greu. Aici ar fi tot stat prididesc cu explicaţiile; deabia reu­
şi ar fi tot privit, dar itinerariul era şesc să dea răspunsuri la toate în­
re sînt . îngrijite uneieUculturi precis şi mai aveau multe de văzut. trebările curioşilor vizitatori.

— cartbfi; varza/ morcovi, ca-

. . re se găsesc pe loturile ce a- (Urmare din pag. l-a ) diţiuni mai bune. Selecţionarea pro­
parţin întreprinderii U.I.L. "şi pagandiştilor pentru viitor din rln-
Discuţiile în cercuri şi cursuri vor durile celor mai buni cursanţi,
fabricii „Teba“ din Sebeş. Kauer, administratorul lotului' fi cu atît mai fructuoase cu cît ele şcolarizarea lor în timpul verii cît şi
vor avea un caracter tovărăşesc, vioi, înlocuirea acelor propagandişti care
Pe aceste culturi există răpi- . „Tebei“, se manifestă -şi la tov. neşcolastic. nu au dat rezultate, trebuie să con­

ţă, care face un covor galben ee 'contabil şef Florin Secăreanu

se întinde peste plante. Intrând .,de la U.I.L,, cape răspunde di-

în lan. nu poţi descoperi, decît . rect de lotul legumicol al între­ Cu lucrările oare întreprin­ Antrenarea tuturor cursanţilor să stituie o preocupare de seamă a or­ La cabinetul de geografie din Al- întorşi în satul lor, şcolarii din

cu foarte mare greutate un cuib ""prinderii. O mare parte din vi­ derile U.I.L. şi „Teba“ le-au e- participe la discutarea problemelor ganizaţiilor de partid. De asemenea, ba-Iulia, au rămas uluiţi de cele vă­ Poiana, multă vreme vor tot comenta

de cartofi sau un firicel firav nă pentru starea aceasta de xecutat pînă acum, este limpe­ puse în dezbatere şi grija propagan­ orientarea asupra acelor forme de în- zute. Le-a plăcut mult de tot mate­ cele văzute în excursia făcută.

de morcov. Situaţia aceaşta se. lucruri o poaţtă tehnicienii şi de că de pe loturile respective diştilor pentru a nu rărnîne nici-o văţămînt care au dat rezultate bune rialul cabinetului şi mai ales harta C. GII.

prezintă‘aşa pe 6 suprafaţă de inginerii agronomi d e'la ?fătul, vor recolta mai degrabă rapi­ problemă nelămurită sau confuză, şi care sînt potrivite cu nivelul, po­

8 heciata. şi jpmătate. popular orăşenesc şi .de la sec- ţă, decît cartofi s-au varză. Or, trebuie să stea în atenţia fiecărei or­ sibilităţile şi necesităţile membrilor de Informaţie

Oricine îşi poate pune între- ţia agricolă a raionului Sebeş, este clar că muncitorilor care ganizaţii de partid în parte. partid din fiecare întreprindere" şi

barca: cum se face totuşi că oare nu vor să vadă în ce hal servesc masa La oantinele res­ Un ajutor consistent şi calificat, instituţie în parte, trebuie să fie în „La sediul Statiunei Experi- 1. Cerere de înscriere,

culturi’e - colectiviştilor, din, Pe- se află culturile de legume ale pective, nu li se poate servi un aşteaptă organizaţiile de partid din atenţia organelor de partid. mentale Pomicole Geoagiu, ra- 2. Autobiografie,

trOşti, .care. sînt aproape înve­ celor două. întreprinderi. , astfel de „aliment“. Rărnîne partea acelor tov. care au fost re­ Este limpede că de felul cum se ionul Orăştie, se va ţine con­ 3. Diplomă de tehnician sau
cinate cu loturile celor două Conducerile- celor două între­ partizaţi să răspundă de anumite vor mobiliza organele de partid şi copie legalizată.
întreprinderi, sînt incomparabil deci oa cei vizaţi să ia măsu­ cercuri , şl cursuri. Ei trebuie să par- aparatul acestora precdfn şl orga- curs, la data de 22 iulie 1957,
mai j frumoase decît culturile prinderi, motivează această si-, ticipe activ lapregătirea convorbiri- ni?aţiile de partid din întreprinderi pentru ocuparea a 2 posturi de 4. Memoriu de activitate în
U.I.D.,«ului şi „Tebei“ ? "i tuaţie gravă, ou lipsa-mîinii de rile necesare.. Aceasta în cel lor, şi să ajufe pe propagandişti să- şi instituţii depinde încheierea în tehnicieni pentru sectorul de cer­ ramura pomicolă,
bune condiţiuni a anului de învă- cetări; :
¦Răspunsul •este clar : '.p,e !o- lucru. Chi'aL;.aşa,-dacă. ar fi,, mai-scurt timp. şiîndeplinească sarcinile în bune ţămînt de partid. 5. Caracterizare din partea
vina o ?poartă tot . conducerea ' **¦ • io:»; vr* condiţiuni. Candidaţii vor înainta pînă la întreprinderii unde lucrează.
C. NICODIM data de 15 iulie a. c. următoa­
Invăţămîntul politic IJ.T.M., pre- rele a cte ; Examenul constă dintr-o pro­
,'**» :v • • i "cum şi învăţămîntul cadrelor didac­ bă orală şi una practică“.
tice, care se încheie tot în această
CIND EXISTA PREOCUPARE DISTOMATOZA (gălbeaza)
perioadă trebuie să se bucure de tot
Prin muncă susţinută, coo­ conducere,, cooperativa a reali­ La realizarea propunerilor de

perativa „Sălăşana" diu Săla­ zat la contractări de grîu-seca- contractări pe cooperativă un sprijinul şi îndrumarea organizaţiilor Şl COMBATEREA EI
şul Superior s-a menţinut meţ ră, cu 126,5 la sută mai mult deosebit aport şi-a dat comite­ de partid.
rău fruntaşă pe raionul Haţeg. decît şi-a propus iniţial. Carac­ tul comunal de partid (secretar
Stă în practica muncii de partid

In ceea ce priveşte achiziţiona­ teristic. este faptul că, paralei Marin Bîrlea), care a desfăşu­ ca, de fiecare dată, după încheierea Gălbeaza este produsă de nişte diară şi anume de un melc (limneea arată prin slăbire, diaree şl uneori,
anului de învăţămînt, organele şi viermi turiiţl, anind forma şi măti- truncatula) care trăieşte în apele gălbioare. Cele mai grav bolnave
rea de produse agrO-alimentare. cu contractările, au mers şi a- rat o muncă politică în rîndu- organizaţiile de partid să analizeze mea unei seminţe de bostan, 2-3 cm. stătătoare (şanţuri, păşuni mlăşti- pot muri.
felul cum s-a desfăşurat învăţămîntul lungime şi 1 cm. lărgime, corpul alb noase şi inundabile etc.).
Ea şi-a realizat cu regularitate chiziţiile. Pe primul trimestru rile comuniştilor, astfel, incit în anui şcolar precedent. Cu acest cenuşiu şi moale. Acesi vierme se Tratamentul galbezei
.prilej, analiza făcută trebuie să scoa­ numeşte fasciola hepatica şi tră­ Ciclul evolutiv al fasciolei
.şi şi-a depăşit chiar planul de !al anului, planul valoric la-a- aceştia, au fost printre primii tă la iveală experienţa pozitivă do- ieşte în forma adultă în canalele bi­ hepatice La oi, şe face cu capsule (go­
bîndită, precum şi lipsurile care au liare (floarea) ale oilor, vilelor cornute goşi) distozan, iar la vitele cornute
achiziţii. atit valoric, cit şi can- chiziţii s-a realizat în procent care au încheiat contracte. „To­ existat. Pe baza concluziilor reieşite mari. Uneori, se pot întilni şi în fi­ Viermii adulţi din canalele biliare mari cu egiiol (praf). Aceste medi-
catul caprelor, porcilor si, foarte rar, elimină, odată cu fecalele din inies- camente se găsesc la toate servi-
titativ. Nici cînd .s-a pus pro- de 179 la sută, în afara propu- nul" l-au dat însăşi salariaţii din analiză, organele şi organizaţiile la om. Unele animalelor, ouăle (un vierme ciile veterinare,
poaie depune cca. 37.000 ouă), din
hlema contractărilor, cooperaţi- nerilor realizînda-se 302 kg. cooperativei, care au contractat de partid, trebuie să ia din vreme Pentru înmulţire, fasciola hepati­ care, în condiţiuni optime de tem- O luptă trebuie dusă şi împotriva
ca, are nevoie de o gazdă interme- i peratură şi umiditate (20-30 grade), gazdelor intermediare, adică a mei-
va „Sălăşana" nu s-a lăsat mai grîu-seqară, 1.525 kg. ' fasole' la un loc 1.850 kg. Printre a- măsuri pregătitoare pentru organiza­ ies puii de gălbează. Aceştia înnoa- oilor limneea care se găsesc în a-
pele cu o adincime de cel mult 20
prejos. 254 kg. porumb şi 'altele. Pe ceştia se numără Nicolae L.ă- rea noului an de învăţămînt, in con-

Datorită 'ajutorului acordat luna aprilie, planul' valoric a pan, Mihai Vlad (Ţucu), Ga-

ie. către Comitetul comunal de fost realizat cu 163,3 la sută, vril Mohora şi alţii care au

oărtid şi sfatul popular al co­ iar în cursul lunii mai. planul contractat între 250-300 kg.

li nunei precum şt muncii sala- cantitativ a fost depăşit ta ma­ grîu-secară. - -.
PETRE FARCAŞIU
:taţilor şi întregului consiliu de joritatea produselor.

tă pînă găsesc gazda intermediară, cm.

in corpul căreia iniră. După 2-3 Dacă păşunile sini in apropierea

Pe zi ce trece, minerilor dih . • CU ORGANELE DE CONTROL PE TEREN oum es-te programul. Acesta nu luni părăsesc corpul melcilor şi, cu ' nurilor cu curs repede, se va face
a fost singurul caz. \
'/alea Jiului le sînt puse la ajutorul finei' codiţe, înnoată la mar- drenaj ( şanţuri de scurgere) spre aces-i
Cofetărie»., sau bufet?
"Jispozitie,"prin unităţile comer­ ginea apei unde se lipesc de ier- tea. Animalele să nu fie iăsate să
ciale, tot mai multe produse ă- " N e’afiăm la cofetăria nr. 4'3.
După cum este normal te aş­ buri. învelindu-se într-o coajă groa- pască pe locuri mlăştinoase şi ume-
R a id anchetă prin unităţilelimentare şi industriale. La- U- tepţi să găseşti aici articole de
» cofetărie. Şi pentru că este să. Păscînd pe aceste terenuri, o- de, iar adăparea lor să se facă nu-
cald, preferi o îngheţată. Pre­
ricani, Cimpa','' VuLcan, Petrila ferinţa însă nu-ti poate fi sa­ daiă cu iarba, animalele introduc mai cu apă din fîntîni.
şi Lupeni, unităţile comerciale tisfăcută deoarece, maşina e-
lectrică de fabricat îngheţată în intestinele lor larvele de gălbea- Distrugerea melcului se poate face
comerciale din Valea Jiuluisînt bine -aprovizionate cu pro este defectă de mai bine de un
an de zile. In cofetărie găseşti, ză. care perforează pereţii intesii- şt cu substanţe chimice. Cel mai
în loc dc cofeturi, băuturi spir­
duse de larg consum ca : făi­ toase, vinuri, slănină, mezeluri Tnali, sau prin circulaţia sîngelui puternic este sulfatul de cupru
şi alte produse, care nu sînt
nă, untură, unt, miargarmă, In ziua de 29 mai, preţul ba. Făcîndu-se controlul la gra­ mult cerută. Aceste lucruri le permise a fi vîndute aici. Tov. afung în ficat. Perforîndu-l şt pe U10.000 sau chiar în concentraţii
paste făinoase, biscuiţi, pîine, majul şniţelelor preparate de cunoaşte fiecare lucrător din Lucretia Buculescu, probabil,
carne, conserve de came şi le­ unui kg de cartofi noi, a fost el, s-a constatat o lipsă de 50 comerţ. Din păcate însă, mai crede că este mai uşor aşa de­ ăcesla ajung în canalele biliare mai mici 1125.000 sau 1/50.000. O
redus de la ,6 lei la 3,50 lei. grame la carne şi 70 gr. la sînt din aceia care nu aplică cît să aibă prea multă bătaie
gume etc. . Gestionarul respectiv a găs't in practică aceste lucruri. de cap.. unde, sub formă adultă iimp de 12- altă soluţie este laptele de var
cocă, la fiecare şniţel.. Ce-şi
Deservirea, consumatorilor se cu cale să pună la o parte ceva spune e l : „Şi aşa cele 120 gr. Cu ocazia raidului au ieşit Concluzii 18 luni, se'hrănesc cu sîngele din proaspăt, preparai In contitaiea de
bănuţi. Desigur, pentru sufle- lipsă nu se observă în farfuria la iveală o serie de lipsuri în
face în condiţii tot m a i, bune : telul lui; De aceea el' a conti­ clientului, de ce nu mi-ar prin această direcţie. Conducerile O.C.L.-ului şi a ficat, producînd anemierea anima- 1000-1400 kg de var la un ha. Cu a-
nuat să vîndă pînă în ziua de de bine mie banii ce rezultă T.A.P.L.-ului, au datoria de a
această ca urmare a creşterii 31 mai cartofii cu 6 lei. Deci, Astfel, la centrul de _ pîine vegliea ca în comerţul nostru lului. in plus, produc o otravă cu cesle soluţii se stropesc periodic lo-
de fiecare kg de cartofi vîn- în plus, din această afacere“. nr. 141 unde este gestionară socialist să lucreze elemente
reţelei comerciale. duti, a intrat în buzunarul lui Elena Barabaş, lipsesc rafturi cinstite. Deservirea consumato­ acţiune hemoliiică asupra ficatului curile unde sint melci precum şi
2,50 lei. La fel a făcut şi cu Numai că nu toti gîndesc ca şi cîntar, iar geamurile sînt rilor să se facă în mod civili­
Toate.- acestea au făcut ca preţul guliilor. Deşi în aceste el. Consumatorii Dlătesc cinstit sparte. Tot aici s-au găsit mari zat,’ cu mărfuri proaspete. Aco­ şi a întregului organism, din care verdeţurile din jur. Această acţiune
zile a fost prin unitatea respec­ cantităţi de cornuri şi pîine al­ lo unde se semnalează nereguli,
planul de desfaceri pe luna tivă referentul tehnic Galotă do mîncarea şi pretind să fie ser­ bă mucegăită, necoaptă şi de­ fraude, proastă gospodărire, să cauză, mucoasa conjunctivă din ja- se recomandă să fie făcută toam-
la O.C.L. Aprozar Petroşani, el formată. La magazinul „Ali­ ia de îndată măsurile corespun­
mai, să fie realizat îfr propor­ nu a luat nici-o măsură. De ce? viţi tot atît de cinstit. Aseme­ mentara“ nr. 44 (gestionar Pe­ zătoare. rul ochilor devine palid-albicioasă. na, cînd sub frunzişul ce se adună
Numai el ştie. Probabil că nu tru Calea) domneşte o mare Oile bolnave de gălbează se re- şi care este în permanenţă umed, se
ţie de . ÎQO ja sută. La realiza­ este străin de „bacşişul“ reali­ nea elemente nu au ce căuta dezordine, curăţenia iasă mult Organele SANF.PID-ului să
de dorit. nu mai admită a fi puse în cunosc uşor. Ele slăbesc foarte mult, găsesc un număr foarte mare de
rea lui a contribuit o serie de zat, din vînzarea cu supraDret. în comerţul socialist. vînz'are mîncăruri alterate, iar
La bufetul T.A.P.L. nr. 57 din Şi ia bufetul T.A.P.L’. nr. 20
lucrători din comerţ, care ^s'-au Mărfuri dosite igiena . localurilor să nu mai rămîn în urma turmei, lina devine melci.
Cirhpia, gestionarul Somogy A- (gestionar Maria Angheloni)',’
străduit să asigure o bună de­ Uneori, unele alimente lip­ lase de dorit. sfărîmicioasă şi începe să cadă cu Crescătorii de animale na trebuie
lexandru, nu ¦&.afişat preturile sesc pentru o perioadă din ma­ s-au găsit piftele mucegăite şi
servire. gazine. Aceasta dă posibilitate In comerţul nostru socialist uşurinţă; apare anemia, mucoasele să uite că, hrana, adăpostirea şi
Dar aşa cum şi proverbul la băuturi. Aceasta, desigur unor elemente necinstite să fa­ cu lipsă la gramaj. De aseme­
pentru ca consumatorii să nu că speculă cu mărfurile respec­ nu au ce căuta elementele ne­ sînt palide, apar edeme d»clive, la îngrijirea bună a animalelor este
s p u n e „ P ă d u re fără uscături poată verifica preturile. Nu sîn- tive. In urma controlului fă­ nea, aici domneşte şi o mare cinstite.
tem siguri, dar credem că este cut, s-a găsit la Centrul de pleoape, submaxilat1 (guşa). Către condiţia principală care asigură na
nu există“, tot aşa şi în "comerţ, neglijentă ; geamurile de la vi­ ION TOMESCHJ
pe lîngă lucrătorii Cinstiţi mai sflrşitul lunii februarie apare ca- numai o producţie ridicată de car-
sînt elemente dubioase, care se VASţLE FUR IR
hexia (slăbirea generală), apoi ne, lapte şi lină, dar dă animalelor
dedau la fel. de fel de fraude
moartea. Oile care scapă, avortează şt puterea de rezistenţă împotriva
şi frustări-. Aceste •elemente nu
au ce căuta în comerţul nostru sau nasc miei plăpinzi şi dau lapte gălbezel şi a altor boli.
socialist. Iată cîtiva din aceş­
foarte puţin. P. MOLDOVAN
Boala la vitele cornute mari se Teh. veterinar

tia.

Vînzare cu suprapreţ A r tiştii64 d e la grăd in iţa sezon iera

In oraşul Uricani s-au des­ şi acesta un mijloc de a lua carne al O.C.L. Alimentara Pe­ trine sînt sparte, iar plafonul intr-o zi un afiş a atras pri­ de artişti au prezentat
chis, nu de mult, cîteva uni­ suprapret. troşani, dosită o cantitate de 16 este umed, ţiglele de pe acope­ publicului un festival. Micuţii
tăţi comerciale. Printre acestea kg slănină. Destinaţia acestui virea tuturor cetăţenilor din co­ interpreţi au cîntat, au recitat
se numără şi magazinul de le­ Lipsă la gramaj produs era pentru..........scopuri riş sînt sparte, iar apa de ploa­ rnul a Gurasada. Copiii de la poezii şi au dansat.
gume şi fructe. Ce-i drept, pe neprevăzute“.
aici, organele de control vin La restaurantul „Straja“, bu­ ie curge pe zid. grădiniţa sezonieră dădeau, în S-au remarcat în mod deose­
foarte, rar. De acest lucru a cătarul şef Scarlat are „meto­ Cînd nu există interes Deseori,, Ia magazinul Apro­ după amiaza aceea ui program bit copiii Dumitru Ilca, Marin
profitat gestionarul -magazinu­ de“ originale de pregătirea por­ brtistic. Crăciun, Edico Szeki, Negrită
ţiilor. După cum afirmă el, a- Prezentarea frumoasă a măr­ zar din hala Petroşani nu se FcJicia, Angela Dehel.
lui de fructe şi legume. Şi ială cestea >ar fi „secretul profesio­ respectă programul de lucru. La ora 15, stila căminului
nal“.- Iată despre ce este vor­ furilor, atrage pe cumpărători, Aşa de pildă, în ziua de 30 fculiura! era neîncăpătoare. Sub AUGUSTIN ANDRICA
cum. iar marfa proaspătă este mai mai, acest magazin a fost des­ fchndncoiea tovarăşei educatoa­
chis la ona 7,15 şi nu la ora 6 re Ana Vesa, cei peste 120 , corespondent