Page 51 - 1957-06

Nr. 779
F jjrn g lç jf de la Hunedoara- cocs, minereu
lie fier şi calcar mai malt si mai baa
Calitatea cocsului ce-l primim furnaliştilor aceasta ? In pri­
lasă încă mult de dorit
Muncitorii care lucrează pe
platforma de încărcare a fur-
nalelor1-4, depun eforturi pen-
tru a introduce în furnale nu-
mai materiale de calitate, hi-
ne sortate', pentru respectarea
reţetei de încărcare, ajutînd
astfel echipele de la descărca­
re, să obţină fontă mai multă
şi mai bună.
Una din greutăţile pe care
le întîmpinăm în munca noa-
? stră de zi cu zi, este cauzată
de cocsul ce-l primim de la
cocserie, deoarece calitatea a-
cestuia lasă încă mult de do­
rit, avînd o rezistenţă mecani­
că mică şi conţinînd mult praf.
Rezistenţa mecanică mică şi
cocsul prăfos, duc la mersul
deranjat al furnalelor, dau
naştere la surpări sau căderi,
care ne provoacă multe neca­
zuri şi totodată ne împiedică
să realizăm planul.
De asemenea, din cauză că
acest cocs are o rezistenţă me-
Minerii din
să ne trimită minereu mai bun Pentru ca tovarăşii de la
Sarcina noastră, a muncito­
rilor de la prăjitoare, este a-
ceea de a da furnalelor mine­
reu bine prăjit. Ceea ce ne
împiedică pe noi în muncă, re a făcut ca minereul să nu trimit ei. Aceasta ar face să
este faptul că minereul pe ca-
re-l primim de la Trustul mi­
nier Hunedoara-Teliuc, mai are
încă un procent destul de ri­
dicat de praf şi steril. Acest
lucru îngreunează procesul
tehnologic de prăjire a mine­
reului şi totodată face să se
micşoreze încărcătura metali­
că a şarjelor ce sînt introduse
în furnal, să se obţină o can­
titate mai mică de fontă pe
m.c. volum util şi de o cali­
tate necorespunzătoare.
De pildă, în ziua de 9 iunie
a.c. din 725 tone minereu de
fier primit de la Ghelar, cca.
20 la sută era praf. In zilele
de 10 şi 11 iunie, trustul mi­
Calcarul de la M. Baniţa/. şi tehnicienii de la I. M. Bă­
este necorespunzător
Unul din materialele care mari cantităţi de calcar cu o noi la furnale şi s-a convins
se foloseşte la fabricarea fon­ granulaţie necorespunzătoare în mod practic asupra neca­
tei, este şi calcarul. Printre şi cu mult pămînt. Aşa de pil­ zurilor ce ni le provoacă ca­
alte întreprinderi care ne fur­ dă, cca. 25 ta sută din calcar litatea slabă a calcarului în
nizează calcar, este şi I. M. are o granulaţie de cca 200 exploatarea furnalelor şi au
Băniţa din raionul Petroşani. mm. iar cca. 15 la sută este promis că vor lua în consecin­
Calcarul livrat de această în­ mărunt şi cu pămînt, heînscri- ţă măsuri corespunzătoare.
treprindere lasă uneori foarte indu-se astfel în normele pre­
u. mult de dorit.
In ultimul timp, am primit Anume ce greutăţi provoacă
1
Spre noi succese în munca
cooperatorilor meşteşugari
Zilele trecute au avut loc lu­
crările celei de a do.ua confe­
rinţe a Uniunii regionale a coo­
perativelor meşteşugăreşti din
regiunea noastră şi a Casei re­
gionale de asigurări sociale.
Delegaţii trimişi de adunările
generale ale cooperativelor meş­
teşugăreşti, precum şi mulţi in­
vitaţi, în discuţiile ce le-au pur­
tat pe marginea dărilor de sea­
mă prezentate de tovarăşii Pe­
tru Moisiuc şi Anton Lovasz
au scos în evidenţă realizările,
lipsurile şi greutăţile cooperati­
velor meşteşugăreşti şi au ana­
lizat activitatea consiliul'.'*
U.R.C.M.
Cooperativele
meşteşugăreşti, factor
important în
aprovizionarea populaţiei
cu 'bunuri de consum
Dările de seamă prezentate
şi discuţiile oe au avut loc, au
demonstrat aportul însemnat al
cooperaţiei meşteşugăreşti în a-
sigurarea populaţiei cu bunuri
de consum. U.R.C.M. şi-a axat
activitatea spre dezvoltarea re­
ţelei de deservire prin înfiinţa­
rea de noi cooperative şi sec­
ţii, îndeplinirea planului de pro­
ducţie la toţi indicii, mărirea
productivităţii muncii, introdu­
cerea micii mecanizări în coo­
perative, dezvoltarea producţiei
bunurilor de larg consum, în­
tărirea economico-finandară a
cooperativelor, creşterea renta­
bilităţii etc.- _
DRUMUL SOCIALISMULUI •.Í*4*áL»e«i4ipííí8'.'-•• Pag. 3
I ...
P ro g re s u l" Cîteva relatări despre „activitatea <©ţ»
B ra d -- unor gazete de perete
[ionata
In comuna Ilia, ca de altfel fapt, îl au gazetele de perete strună. Articolele se schimbă
Deva 2— 2 în toate comunele mari, exişl'ă şi să-şi revizuiască, atitudinea cu regularitate, sînt sorise în­
Joi a avut loc întîlnirea a- multe gazete de perete. Despre faţă de rolul .acestui organ de grijit şi aşezate ordonat. Rău
inicală dintre echipele „Progre­ telul cum îşi desfăşoară. ,'acti este însă că toate sînt scrise
sul" Brad şi selecţionata ora­ vitatea iacestea, redăm m a1 jos presă. » numai de tovarăşii din colecti­
mul rînd, cantitatea de cal- şului Deva. terminată la egali­ cîteva aspecte. vul de redacţie al gazetei de
tate' 2—2. " „Cooperatorul“ perete, fără ca cineva şi mai
cdr cu o granulaţie peste 90 „Drum nou“ ales organizaţia de hază-siati
mm., trebuie să fie sortată din In prima tepriză, gazdele au După titlu se poate vedea că să se îngrijească de a atrage
prestat un joc de o înaltă cali­ Aceasta este denumirea iga- este vorba despre o gazetă de un colectiv cît- mai larg de
canică mică şi conţine mult nou, folosindu-se astfel' mano­ ta te fotbalistică, conducînd cu ¦zetei de perete a organizaţiei „perete din cadrul unei unităţi corespondenţi care să scrie cu
peră în plus pentru spart bul­ 2—0, prin punctele marcate de de bază de1 pe lingă sfaml cooperatiste. Şi de fapt chiar regularitate despre diferite pro­
praf, se măreşte încărcătura gării mari, ’-fiar în al doilea Bulboacă în minutul 8 şi Ma­ popular al iraionulu* Ilia. aşa şi e. Gazeta’ de iperete mai bleme legate de specificul lo­
rînd cantitatea de calcar mă­ nea în minutul 23. In această sus amintită este a organiza­ cului unde gazetele apar.
de cocs pe tona de fontă, ceea runt şi cu pămînt, trebuie cer­ repriză, brădenii au demons­ Aşezată chiar la intrarea în ţiei de bază de la cooperativa
nută, transportată etc., ceea trat un ioc cu pase pe jos şi sediul sfatului popular, într-un „Mureşul“ din Ilia. Cîte lu­ Membrii colectivului de re­
ce duce la depăşirea consumu- ce duce de asemenea la folo­ faze dintre cele mai frumoase. cadru foarte arătos, de departe cruri pozitive şi fipsuri nu pot dacţie al gazetei de perete au
sirea de manoperă. în plus.. privind, ai impresia că această fi popularizate prin , interme­ mers şi mai departe. Ţinînd
lui specific şi face ca volumul Toate acestea luate la un loc, , In a doua repriză, ritmul jo­ gazetă desfăşoară o activitate diul acestei gazetş de perete. seama de „cererea“ msistentă
duc la cheltuieli suplimentare cului se încetineşte, pasele de­ bogată. Realitatea e însă că la Se ştie de către toţi, că harni­ a unor tovarăşi din colectivele
util al furnalelor să nu fie bi­ ceea ce face ca preţul de cost vin inelare iar şuturile la poar­ acest... „Drum nou“, articolele cul colectiv de muncitori de la de redacţie ale gazetelor de
ţ scăaţ crească î.,n mod ne‘iustif1i- tă, neprecise, fapt care dă po­ sînt foarte vech*. De vechi ce cooperativa „Mureşul“ a mun­ perete de I13 procuratură, gos­
ne utilizat. Totodată în felul sibilitate selecţionatei Deva, să sînt aproape că nici nu se mai cit cu elan sporit, şi ia făcut ca podăria agricolă colectivă şi de
marcheze punctele necesare e- poate cit*' conţinutul' lor. Dar unitatea lor să -fie fruntaşă pe la alte gazete de părete, au
acesta se obţine şi o produc­ nu rtumai atît', ele tratează pro­ regiune. Despre aceasta, des­ căutat să le vină în „ajutor“
galării, prin Crişan, în minu­ bleme generale, nelegate de pre succesele lucrătorilor?, coo­ Şi le-au venit. Fiecare articol
ţie mai mică de fontă. tul 53. şi Florufă în minutul 85, viaţa instituţiei, de frămîntările perativei, nu se scrie nimic la este bătut la- mâşină în mai
dintr-o lovitură liberă. de zi cu zi ale lucrătorilor sfa­ gazeta de perete. Articolele multe exemplare şi apoi împru­
Pentru remedierea acestor tului, de' realizările şi lipsurile scrise eu cerneală şi cu „hiero­ mutat tuturor gazetelor de pe­
De lâ „Progresul" Brad, s-au ce exista în munca ' sfatului glife“, de numai „specialiştii“ rete, indiferent de specificul in­
deficienţe, noi ci^neremmunccoacsdairnid-, popular. De pildă, unul din a r­ le' pot citi, tratează lucruri stituţiei în oafe-şi desfăşoară
lor sa ne a!ute evidenţiat Drăghescu, Petrescu, ticole, prins în patru pioneze, generale. Despre realizările activitatea, pentru 'a fi publicat.
tratează îh !mod gen erai, ceva cooperatorilor, despré . felul Cei "oare le primesc de-a gata
bsmuualn,uiăi.,mcut,arltil.ăimtaiarţtietnednc1uţui-eneocalricetăozrţicissitecnoţdc,ăe- puJi?ra„ena_trc_uu_m„a„, idl,uasut,racitecevla,e ,esxp^eumse­ Petrean, precum şi Răducan, despre importanţa gazetei de oum aceştia se ocupă de con­ sînt bucuroşi1 şi proslăvesc a-
mecanică cuprinsă între 275- ple concreté. De pildă, 'în zi­ perete. Dacă ar trată;' concret tractări şi achiziţii nu se sene oeastă „metodă tnouă“ care, du­
280 la sută, pentru că numai lele de 6, 7 şi 8 iunie a.c. .am ! L care a avut o mare voinţă de aceasta n-ar fi rău. Rău este nimic. Membrii colectivului de pă ei, îi ajută în muncă. Aceas­
astfel putem mări producţia primit de la I. M. Bănită pes- însă că articolul este scris de redacţie manifestă un dezinteres tă metodă —r deşi se pare a
de fontă şi reduce consumul te 120 tone de calcar cu o gra­ luptă, deşi şuturile Iui la poar­ mîntuială... doar aşa ca să fie. total faţă de gazeta de perete; fi nouă — nu. este recomanda­
specific de cocs. nulaţie de cca. 200 mm., fiind fac parte din acest colectiv nu­ bil .a fi folosită.de nimeni. Dim­
nevoiţi să folosim o echivă de tă nu au Fost fructificate. Tovarăşii Petru Miţica, Frân­ mai figuranţi. potrivă, trebuie combătută cu
De asemenea, consider că e muncitori mai multe zile pen­ ase Kjaşler, Gabriela Cubic, toată seriozitatea.
necesar ca şi conducerea com­ tru spargerea şi sortarea a- De la Deva s-au remarcat Ioan Albu şi Ana Toma din co­ Nu mai puţin este vinovat bi­
binatului să ia măsuri ca mun­ . cestuia. Adam (foarte bun) şi Sebas- lectivul de redacţie al gazetei, roul organizaţiei, de bază care Un paii m părăsit
citorii de la cocserie sa ne tri­ precum şi tovarăşii din biroul are sarcină de a se ocupa. în­
mită cocs corespunzător. Tot în aceste zile, s-a ciu­ tian. Nu putem spune acelaşi organizaţiei de bază trebuie să deaproape de aot'vitatea gaze­ Cîndva în Ilia, cetăţenii pu­
ruit o cantitate' de cca. 100 înţeleagă . rostul pe care, de tei de perete, pentru a o ridica teau admiră panoul fruntaşilor
IOAN GOSTIAN tone calcar mărunt şi cu pă­ lucru despre Cicoş, care Ia toa­ la nivelul cerinţelor. După cum
mînt, cea ce ne-a răpit un se vede —-- şi e ¦posibil acest din această, comună. In prezent,
şeful grupului de control tehnic te deciziile arbitrului a ridicat lucru — nici biroul organiza­
ţiei de bază nu - este tras la situaţia este' alta. Din acest pa­
G h e l ş i timp preţios din munca noa­ obiecţiuni. răspundere pentru delăsarea de nou, aşezat 'în faţa sfatului
stră. care dă dovadă. :
Arbitrul Ilieş de la Brad, a popular raional, a rămas doar...
„Viaţa satelor“ ,
I. M. Băniţa, să înţeleagă şi condus corect. amintirea. Decolonat, fără sti­
nier a rămas în urmă cu li- mai mult greutăţile pe care I. SUSAN clă la vitrină, -fără becuri elec­
vrările de minereu, din care trice... doar cu numele, panoul
ni le provoacă în muncă, vreau corespondent
cauză cuptoarele de prăjit nu să arăt pe scurt ce s-ar în- se mai menţine cum poate.
s-au putut ţine pline, fapt ca­
tîmpla dacă noi am băga cal­ Din cele 30 de locuri unde
carul în furnale aşa cum ni-l
urmau să fie expuse fotogra­
poată fi bine prăjit şi introdus ritmică a pianului
astfel în furnal, a mărit con­ scoatem o cantitate mai mică fiile şi caracterizările fruntaşi- ,
sumul de cocs pe tona. de de fontă de calitate cores­ de producţie— sarcina principală lor în muncă, sînt complectate
punzătoare şi am avea în a-
fontă. celaşi timp, deranjamente gra­ a colectivelor miniere din Valea Jiului doar 5 şi acestea fiind din lu­
ve în mersul furnalelor. na martie. Despre rest să nu
Noi cerem pe această cale mai vorbim.
minerilor de la Ghelar şi Te- Bazaţi pe aceste conside­
Pentru lipsurile amintite mai
liuc, şi conducerii trustului, rente, noi cerem muncitorilor ( Urmare din pag. l-a) găzile de mineri. Indicii de realizare Pe zi ce trece viaţa ¦satelor sus, se fac vinovate, fără în­
să dea mai multă atenţie ca­ şi conducerii întreprinderii a planului pînă în prezent la toate se schimbă, înfloreşte, nierge
lităţii minereului şi granula- Băniţa, să ia măsurile ce se mai bine. Colectivul de aici nu mai minele şi sectoarele, cu excepţia mi­ înainte.. Dar „Viaţa satelor“, - doială, colectivele de redacţie
ţiei, să-l sorteze cu mai mul­ impun şi să ne trimită cal­ era dator patriei la 7 iunie decît cu nei Petriia, arată cît de dăunătoare organ al comitetului ecveutiv
car curat şi cu o granulaţie 19 tone de. cărbune. Din activitatea este munca în „asalt" de Ia sfîrşitul al ©fătului popular comunal ale gazetelor de perete respec­
tă grijă şi să ne trimită mi­ corespunzătoare, conform nor­ acestei exploatări se vede că măsu­ lunii. Sîntem acum ,în cea de a treia Ilia, bate pasul pe loc, sau mai
nereu mai mult şi mai bun, melor stabilite. rile de sporire a producţiei, luate din lună de experimentare a salarizării precis, şi-a încetat demult ac­ tive şi birourile organizaţiilor
pentru că şi noi la rîndut nos­ timp, au făcut ca realizarea ritmică îmbunătăţite. Succesul definitiv al tivitatea. La această gazetă pot de bază oare sînt chemate să
tru, să putem da patriei can­ Acest lucru noi l-am mai a planului să revină la normai. noii salarizări va fi determinat în fi văzute şi azi artioole^din lu­
tităţi sporite de metal. cerut şi-n alte ocazii, credem mare măsură de modulv cum se va nile octombrie şj noiembrie a- răspundă direct şi; să asigure
însă că de astă dată ne vor Rămînerea îh urmă a majorităţii realiza planul de producţie. Trebuiesc nul treçut, articole cape .vorbesc
SIMION DASCALU înţelege şi nu va trial fi ne­ exploatărilor miniere din Valea Jiu­ depuse eforturi pentru ca nici o bri­ despré păstrarea fructelor, des­ buna desfăşurare a activităţii
voie şi de alte cereri. Consi­ lui, se datoreşte în mare măsură şi gadă de mineri să nu rămînă sub pre importanţa arăturilor a- acestor organe de presă. Acest
maistru la încărcare derăm că muncitorii, inginerii deficienţelor de ordin mecanic şi e- pian, pentru ca toate să beneficieze dînci de toamnă, eţtc. La o a-
lectric din primele zile ale lunii iu­ din plin de avantajele munticii în a- semenea situaţie niçi nu ar fi lucru este clar. Dar tot atît
secţia I furnale nie. In perioada de la sfîrşitul lunii cord pe bază de plan. multe de spus. Concluzia se
trecute, programul de revizii şi repa­ poate trage fără 1 prea •-uillă de clar este că aceste lipsuri
raţii a utilajelor nu s-a executat în­ Pentru realizarea acestui important bătaie de cap. Pot face .acest
niţa, îşi dau seama de greu­ tocmai, sau s-a făcut în grabă. Acest obiectiv, se impune ca de la început lucru . şi acei — şi ;în primul şi-au făcut apariţia — şi per­
fapt a dus acolo că în prezent au planul de producţie să fie realizat în rînd ei — care au datoria să sistă ~ .sub ochii comitetului
tăţile ce le avem, întrucît o loc multe avarii. Exemplul minei Ani- mod ritmic la toţi indicii. In faţa treacă de îndată la luarea unor
delegaţie de-a lor a fost ta noasa în privinţa aceasta este cît se conducerilor minelor, a organizaţiilor măsuri practice, menite să dé­ raional de partid şi ai activiş­
poate de concludent. In sectorul II de partid, a comitetelor sindicale şi termine o cotitură radicală ' în
al minei, vagonetele defecte sau re­ a organizaţiilor de tineret, precum şi activitatea gazetei respective.
în faţa inginerilor, maiştrilor şi tu­
parate de mîntuială au produs stag­ turor minerilor, trebuie să stea un O metodă nouă
singur ţ e l: îndeplinirea în mod rit­
nări în producţie a căror repercursiune mic a planului de producţie.
au resimţit-o în mare măsură bri­
IOAN IGNA
văzute în contract. maistru la prăjitoare
secţia I furnale
La gazeta de perete Iiia-sat,
s-ar părea că''lucrurile, merg
tilor săi. Şi, astfel stînd lu­
"W . \ , <•, I ,v i n zanul“ din Petroşani e trimisă în transportul unor ma'erii pri­ crurile, se putea lua măsuri,
spre desfacere în alte regiuni, me şi produse finite, ?transpor-.. încă de mult, pentru înlătura­
V. j ; t i ^ ' \ \ « ' % s iar pentru minerii Văii Jiului tul defectuos, existenţa stocu­ rea lor. Dacă' pînă acum nu a
se aduce mobilă produsă de rilor şupranormative, grevează făcut aşa ceva, probabil că va
cooperatorii. Colectivele coope­ alte cooperative din ţară. Acest asupra preţului de cost al pro­ face în viitor. E necesar.
rativelor meşteşugăreşti; priri- luoru, respectiv planificarea de­ duselor şi creează greutăţi coo­
Ure care cele de la „Moţul“ diri fectuoasă făcută de UCECOM, perativelor. rr
Baia de Criş, „Unirea“ din
Sebeş, „Partizanul“ din Petro-
'şani, „Progresul” din Alba-Iu-
lia”, „Drum Nou“ din Hune­
doara, „Progresul“ din Deva, face oa aprovizionarea să nu se' Sarcini de viitor
„Sprijinul minier” din Petro- poată asigura cu o lună înain­
re de boală, măsuri pentru pre­ .şiani şi Lupeni, au adus un a- te de începerea trimestrului, ci In cadrul celei’de a II-a con­ harpiei
iocmai după o lună sau o lună ferinţe regionale a U.R.C.M,, a.
Lucrările celei de-a Il-a venirea îmbolnăvirilor, reface­ port preţios la asigurarea de­ şi jumătate din cursul .trim es­ fost adoptat un pian de m ăsuri.. -.1 I
trului respectiv. Or, în acest oare, tradus .în fapte, să con­ •La'uzină-„V ictoria“ ¦din Că-
conferinţe a U. R. C. M. rea şi întărirea sănătăţii şi pen­ servirii populaţiei în condiţii fel, activitatea cooperativelor e tribuie la permanenta îmbună­ lan, serviciile contabil şi finan­
mult stînjenită, iar planul de tăţire a activităţii cooperative-, ciar şi-au propus să contribuia
şi a Casei regionale sii, au orescut ou 62-68 la sută optime. producţie nu se poate desfăşura
normal.
de asigurări sociale faţă de 1955. Lipsuri ce trebuie
Munca în cadrul cooperative­
In urma măsurilor luate de In perioada dintre cele două lor meşteşugăreşti e mult ©tîn-
cooperative, cu sprijinul URCM, conferinţe regionale ale URCM- 1 lichidate jenită şi de modificările ce se
s-a reuşit ca volumul produc­ fac planurilor de producţie, mai lor meşteşugăreşti* In acest la reducerea cheltuielilor gene­
ţiei bunurilor de consum să şi Casei regionale de asigurări ales spre sfîrşitul lunii. Unor
arească în trimestrul I al anu­ sociale, au luat fiinţă trei noi In activitatea cooperativelor cooperative din regiunea noas­ sens se vor lua . măsurL pentru rale ale întreprinderii, prin re­
lui acesta cu 64 la suta, faţă de tră li s-au modificat planurile
perioada corespunzătoare a a- cooperative, două în raionul meşteşugăreşti din regmne şi în acest an de circa 7 ori. A- mecanizarea procesului de pro­ ducerea- soldului conturilor de
nului 1955, iar reţeaua pentru Orăştie şi una la Prislop, raio­ a U.R.C.M., au existat o serie cest procedeu, pe lingă faptul ducţie ' şf specializarea coope­ debitori şi clienţi.
deservirea populaţiei s-a mărit nul Haţeg. Tot în această pe­ de lipsuri şi greutăţi, oare au că îngreunează activitatea coo­ rativelor în producerea anumi­
cu peste 40 la sută în ramura rioadă, numărul membrilor coo­ frînat activitatea în ‘special pe perativelor, face ca membrilor tor bunuri. Producţia va fi o- Astfel, la serviciul financiar,
industrială şi ou 56 la sută în perativei a crescut cu 26,2 la linie de producţie. Darea de cooperatori să le slăbească e- rientată • după -specificul raio­ prin eforturile tov. Ion Gheor-
ramura prestării de servioii ne­
industriale. sută, iar al unităţilor de deser­ seamă a U.R.C.M., şi cei calfe nului unde îşi desfăşoară acli- ghiu şi Berta Kobath, s -a . reu­
Aplicarea măsurilor tehnieo- vire cu 56 la sută. au luat cuvîntul, au scos în v'tatea cooperativa »'espectivă, şit să . se reducă soldul contu-
organizatorice oa : mecanizarea
procesului de producţie prin do­ Multă preocupare a existat evidenţă unele aspecte negative ţinîndu-se seama de cerinţele lui-clienţi, de ia 8.428.000 Tei
tarea secţiilor cu utilaje perfec­ şi în ce priveşte oreşterea nu­ din munca unor cooperative. şi gusturile populaţiei, p.ecum cît era în ziua de 31 decembrie
ţionate, organizarea lucrului pe şi de' posibilităţile de aprovizio­ 19^56, la 439.000 iei la 3] mai
echipe, grupe şi faze de opera­ mărului sortimentelor. De La O problemă mult discutată nare pe plan local. a. c.
ţii, îmbunătăţirea calificării co­ prima conferinţă şi pînă în pre­ a fost aceea a aprovizionării
operatorilor etc. au constituit zent, s-au produs bunuri de cooperativelor cu materii prime lanul în muncă, întrucît nu ştiu O seamă, de puncte prevăd
factori importanţi în realizarea consum pentru populaţie, care şi materialele auxiliare. Deşi' niciodată precis cît trebuie uă dezvoltarea continuă, a coopera­ La serviciul contabilitate ge­
şi depăşirea planului de pro­ nu se executau înainte. Printre în comparaţie cu anii trecuţi-, lucreze. tivelor meşteşugăreşti. In acest nerală, s-a reuşit să se reducă
ducţie. Pe linie de asigurări
sociale, munca s-a îmbunătăţit acestea senumără: mobilier pen­ aprovizionarea cooperativelor Comitetul executiv al consi­ scop se va construi în cursul soldul conturilor de debitori de
simţitor în ultimii doi ani.. Mem­ tru bucătării şi dormitoare de • s-a îmbunătăţit, totuşi, ea nu liului U.R.C.M., n-a controlat acestui cinoinal o uscătorie mo­ fa 882.000 lei cît reprezentau
brii cooperatori pot să se trate­ diferite tipuri, accesorii pentru ^ se face în condiţii optime şi. şi sprijinit în egală măsură dernă la Sebeş, se vor înfiinţa în septembrie 1956, la 197.000
ze sau să-şi petreacă zilele con­
cediului de odihnă la sanatorii sobe şi maşini de gătit, covoa­ la termen. Una din 'cauzele toate cooperativele din regiune. 5 secţii noi care să execute di­ lei. In această .muncă, s-au e-
re etc. Din materii prime, a- principale ale neaprovizionării Aşa sia procedat faţă de coo­ ferite articole de menaj, se v>î videnţiat tov. Isac Griinberg
şi oase de odihnă. Numai în tri­ chiziţionate pe plan local, s-au cooperativelor cu materiile pri­ perativa „Muncitorul“ din Sebeş dezvolta secţiile de artă popu­ şi Ma-ria Stîrcescu;
confecţionat de asemenea o se­ me la termen şi în cantităţi su­ şi „16 Februarie“ din Haţeg. lară, se va constru* un complex
mestrul I a.c., numărul coope­ rie de bunuri de consum, cum ficiente, o constituie planifica­ La Sebeş a fost numit conirar de boiangerie la Petroşani- şi Aceleaşi eforturi au fost de­
ar f i : diferite articole de me­ rea defectuoasă făcută de statutului, un preşedinte care a unui complex:de ateliere la puse şi pentru scăderea stocu­
ratorilor trimişi la tratament naj şi uz casnic, unele sorti­ U.C.E.G.O.M., oare planifică u- nu corespundea, iar la „16 Fe­ Hunedoara. Măsurile care sînt rilor şupranormative. Dacă la
mente de încălţăminte în spe­ nele materii prime din alte re­ bruarie“ din Haţeg, neiiind con­ prevăzute, vor asigura, prin im­ 30 septembrie 1956 ele repre­
balnear ia crescut ou 50 la su ­ giuni -deşi există surse în re­ plicarea lor d e.către coopera­ zentau 8.817.000 lei, l-a' data de
cial pentru copii, articole de ce­ giunea noastră. Astfel, coope­ trolat, fostul preşedinte şi un tori,- creşterea producţiei î,i ce!
tă faţă de perioada corespunză­ de-ai doilea oincinal cu 5 0-la 31 decembrie 1956 au ajuns la
ramică, plăpumi, saltele, confec­ rativa „Unirea“ din Sebeş, tre­ membru al consiliului de con­ sută,- faţă de 1955, ¦productivi­ 326.000 lei. In secţia contabili­
toare a anului trecut. De iase- ţii pentru copii şi adulţi etc. buie să aducă cheresteaua pen­
ducere al cooperativei, au de­ tăţii materialelor, prin introdu­
cerea balanţelor de materiale la
Conducerea muncii în cadrul tru mobilă din regiunea 'Cluj lapidat peste 100.000 lei. tatea muncii va vi mărita cu 7 zi, şi datorită eforturilor depuse
Uniunea regională a coope­ la sută, iar volumul pres’ăr'- de tov. Ştefan Oreste, Etelca
cooperativelor, precum şi si­ sau Regiunea Autonomă Ma­ 1-or de servicii 'pentru populaţie
rativelor meşteşugăreşti nu s-a
tuaţia financiară a majorităţii ghiară, deşi se află o fabrică
unităţilor s-a îmbunătăţit sim­ de cherestea chiar în oraşul preooupat în suficientă m ăsură' re va mări cu 20. !a sută, prin Timofte şi liie Branga, s-a re­
ţitor, ca rezultat al preocupării Sebeş. De asemenea, mobila nici de reducerea preţului de înfiinţarea de 30 noi uidtăn. dus schema de încadrare a
! îhenea, sumele plătite oa ajutoa- de oare au dat dovadă înşişi produsă de cooperativa „Parti- cost al produselor. încrucişările A. CIEÎAN secţiei eu două posturi.