Page 52 - 1957-06
P. 52
Pag. 4 "URUMUL SOCIALISM ULUI ' / Nr. 779
Î N C H E I E R E A t r a t a t iv e l o r s o v ie t o -f i n l a n d e z e
COMUNICA TUL FINAL
HELSINKI 13 '(Agerpres). - ceea ce corespunde de aseme mele menţionate mai sus.
TASS anunţă: In comunicatul nea Intereselor securităţii U- Comunicatul sovieto-finlandez
sovieto-finlandez — semnat în niunli Sovietice.
scoate în evidenţă dezvoltarea
seara zilei de 12 iunie la Hel După cum se arată în comu favorabilă a relaţiilor comer
sinki de către Bulganin şl de nicatul sovieto-finlandez, par ciale dintre cele două ţări în
Sukselainen, primul ministru al tea finlandeză a declarat că interese reciproce pe baza acor
Finlandei — se arată că oame Finlanda, ca tară neutră, va
evita şi pe viitor cu hotărîre dului pe termen de 5 ani cu O delegaţie guvernamentală Guvernul francez a permis tuturor
nii de stat ai celor două ţări privire la livrări de mărfuri şi de partid a P. Polone navelor franceze să folosească
au constatat — spre satisfac tot ce contribuie la contradicţii CANALUL DE SUEZ
ţia generală — că, în pofida în viaţa internaţională şl va pentru perioada 1956—1963 în va vizita R . D. Germană
cheiat în 1954. Se arată că in
deosebirii între sistemele socia munci pentru tot ce contribuie dusă de Wladislaw Gomulka,
le, relaţiile dintre cele două urni a tratativelor care au avut prim secretar al Comitetului
ţări au cunoscut în ultimii ani Ia înţelegere între popoare, la loc a fost semnat protocolul cu Central al Partidului Muncito
apropierea lor şi Ia lichidarea resc Unit Polonez, membrii al
privire la livrări suplimentara Consiliului de Stat, şi Joszef
contradicţiilor. Finlanda se VARŞOVIA 14 (Agerpres). Cyrankiewicz, preşedintele Con
o dezvoltare deosebit de favo străduieşte să facă aceasta, în de mărfuri in anul 1957. P.A.P. a n u n ţă: După cum s-a PARIS 14 (Agerpres). —• călători franceze au boicotat
rabilă şi că în prezent între U- primul rind în partea Europei mai anunţat în curînd o dele siliului de Miniştri, membru al După cum s-a mai anunţat, la Canalul de Suez timp de apro
niunea Sovietică şi Finlanda După cum se arată în conti gaţie a. Comitetului Central al 13 iunie guvernul francez a xim ata 8 luni.
există relaţii de bună vecină în care este situată şi unde eă nuare în comunicat, părţile au Partidului Muncitoresc Unit Po Biroului Politic aî Comitetului permis în mod oficia! tuturor
tate care se bazează pe respect caută să contribuie ca situaţia aiuns la aceeaşi părere că tre lonez şi a guvernului R. P. Poj navelor franceze să folosească Acţiunea guvernului fnanoez
reciproc, încredere şl înţele să evolueze în direcţia înţele buie să contribuie la dezvolta Central al Partidului Muncito Canalul de Suez. Incepînd de
gere. rea legăturilor lor culturale. lone va vizita R. D. Germană la 21 iunie, prin canal vor tre de a permite navelor franceze
gerii tot mai bune bazate pe în la invitaţia Comitetului Central resc Unit Polonez. să folosească Canalul de Suez,
Guvernul Uniunii Sovietice N. A. Bulganin şi N. S. al Partidului Socialist Unit din ce vase aparţinînd celei mai este considerată în cercurile
şî guvernul Finlandei, se spune credere reciprocă. Germania şi a guvernului R. D. democratice franceze drept uri
în comunicat, năzuiesc în mod In comunicat, Uniunea So Hruşciov au transmis în nume mari linii maritime franceze eşec al politicii de şantaj şi
sincer ca relaţiile de bună ve le Prezidiului Sovietului Su Germane. Delegaţia va fi con ameninţări faţă de Egipt, care
cinătate să fie şl oe viitor bu vietică şi Finlanda s-au pronun prem a! U.R.S.S. şi al preşe „Messageries Maritimes“. îşi exercita dreptul suveran
ne, prieteneşti şi bazate pe b dintelui său, Kliment VoroşI- O nuvelă a unui scriitor francez asupna Canalului de Suez.
adevărată încredere reciprocă. ţat pentru necesitatea de a se iov, preşedintelui Republicii După cum se ştie, potrivit
încheia acorduri internaţ’or.ale Finlandeze, Urko Kekkonen, in inspirată din realităţile din ţara noastră
Părţile au constatat că tra vitaţia de a vizita Uniunea So indicaţiilor autorităţilor fran
tatul de prietenie, colaborare care să prevadă interzicerea vietică la o dată care va con lor din diferitele regiuni ale
şi asistenţă mutuală semnat în necondiţionată a folosirii arme veni preşedintelui. Urko Ke ceze, navele comerciale şî de
tre Uniunea Sovietică şi Fin Romîniei.
lor atomică şi cu hidrogen, in- kkonen a primit invitaţia. Data PARIS 14 (Agerpres)1. — In Intr-o notă înserată în cu Rezultatele alegerilor din Canada
landa în 1948 şi prelungit în stiioîndu-se itn control interna ultimul sau nuniar revista „Eu
1955 pe 20 de ani este un fac ţional corespunzător, precum şi vizitei va fi fixată ulterior. rope“ publică o nuvelă a scrii- prinsul nuvelei, autorul mărtu
tor important care asigură încetarea grabnică si necondi toruluf şi publicistului francez riseşte că mai ales unul dintre
securitatea Finlandei şi condi Regis Bergeron care a vizitat participanţii la discuţiile în ca
ţiile păcii In nordul Europei, ţionată a experienţelor cn ar acum cîtiva ani Republica drul consfătuirii, ciobanul mun
tean Ângh'el Ion i-a lăsat o a-
Emferinfa de presă N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov Populară Romînă, cu prilejul mintire de neşters, dovedind OTTAWA 13 (Aegrepres).— la sută din alegători. Diferitele
au plecat spre patrie unei consfătuiri pe tară a cores pentru el simbolul suferinţelor In dimineaţa zilei de 12 iunie partide au întrunit următorul
pondenţilor, voluntari ai ziaru îndurate de întreg poporul ro- s a anunţat că partidul social număr de voturi (în paranteze
HELSINKI (Agerpres). - membri ai guvernului în frunte lui „Scînteia“. In nuvela sa in democrat a mai obţinut încă sînt arătate datele compara
7ASS anunţă : La 13 iunie au cu primul ministru V. I. Sukse titulată „Anghel Ion“ scriitorul un mandat în Camera Comu tive din 1953) : Partidul libe
a conducătorilor plecat spre patrie N. A. Bulga lainen şi de alte persoane ofi francez înfăţişează tocmai un mîn sub regimurile burgheze nelor, avînd în prezent 25 de ral — 2.509.998 sau 41 la su
nin preşedintele Consiliului de ciale, precum şi de membri ai moment impresionant de la trecute şi al luptei sale neobo deputaţi. Situaţia celorlalte tă)' 2.744.800 sau 49 la sută) ?
Miniştri al U.R.S.S. şi N. S. ambasadei sovietice. Pe peron site pentru construirea socialis
sovietici Hruşciov, membru al Prezidiu a fost aliniată o gardă de 0- una din şedinţele consfătuirii, mului. Nuvela prezintă cu mul partide nu s-a schimbat. „Partidul conservator progre
prezentînd figurile cîforva din tă dragoste şi înţelegere şi cu o sist“ — 2.378.632 sau 39 Ia su<
lui Sovietului Suprem al noare a garnizoanei oraşului tre corespondenţii voluntari din Potrivit ultimelor date, la a- tă (1.749.009 sau 31 la sută)"?
HELSINKI (Agerpres). — U.R.S.S., care au vizitat Fin Helsinki. deosebită putere evocatoare fi legeri au participat 6.166.077
TAŞŞ a n u n ţă: La 13 iunie landa la invitaţia preşedintelui Pînă la gara de frontieră rindurile ţăranilor şi muncitori gura lui Anghel Ion. persoane, sau aproximativ 71 „Partidul social democrat —
N. A, Bulganin preşedintele şi guvernului Republicii Fin VaTnikk’ala, N. A. Bulganin şi 666.868 sau 11 la sută '(636.222
Consiliului de Miniştri ai
U.R.S.S. , şi N, S. Hruşciov landeze. împreună cu N. A. N. S. Hruşciov au fost conduşi li Ânfiamericamsmu! din n sau 11 la sută) ; „Partidul ere*
membru al Prezidiului Sovietu Bulganin şi N. S. Hruşciov au ditului social“ — 408.734 sau
lui Suprem al U.R.S.S., au or plecat şl persoanele care i-au de general maior R. GronvaB, - din săptămînalul american „Newsweek“
ganizat o conferinţă de presă însoţit în vizita în Finlanda. 6 la sulă (305.551 sau 5 la su
reprezentant personal al prese-
In gara principală din Hel dintelu5 Republicii, L. Toumi- tă) ; celelalte partide—121.845
nen, secretar de stat la Minis
la care au luat parte 300 de sinki împodobită cu drapele terul Afacerilor Externe al Fin NEW YORK — Săptămînalul tăţenii lor se manifestă sub for zinele speciale ale armatei ame sau 3 la sută (204.584 sau 4
de stat ale U.R.S.S. şi Finlan landei, R. Enkell. şeful depar american „Newsweek" a publi ma de ironii în presa populară ricane. la sută).
ziarişti, reprezentînd ziare şi dei N. Ă. Bulganin şi N. S. tamentului politic din Ministe cat La 10 iunie articolul „Antia- britanică, sub forma bombardă
Hruşciov au fost conduşi de rul Afacerilor Externe şi alţii, mericanismul din străinătate'' rii unui automobil de turişti a- In Orientul mijlociu naţiona C o n s e c in je le
agenţii finlandeze, sovietice si K. A. Fagerholm, preşedintele precum _şi de V. Z. LeBefev, din care spicuim : mericani în Franţa cu pătlăgele lismul contribuie la alimentarea instrucţiei după
Parlamentului finlandez de ambasadorul U.R.S.S. în Fin- roşii, sau sub forma unei dis „antiamericanismului". Doctri
străine. N. -A. Bulganin şi N. S. landa. ...Stînd de vorbă în cursul pute în privinţa chiriei pentru na comunismului şi-a cîştipat
săptămînii trecute la Paris cu sprijinul unor lideri politici. Dar
Hruşciov, au făcut declaraţii
iar apoi au răspuns Ia întrebă
rile care le-au fost puse. .
un american, un important ju bazele aeriene din Maroc. în rindul maselor resentimen „m en ta lita te a
Sub semnul sirînsei prietenii rist francez a făcut următoarea Este o realitate faptul eă a- tele sînt accentuate de propa a m e rica nă "
remarcă: Pe vremea cind dă- proape pretutindeni unde sînt ganda antiamericanâ continuă
r şi a m reciproce deaji Franţei sute de milioane staţionaţi în număr mare ame a postului de radio Cairo, as BONN 14 (Agerpres)". —
s de dolari pe toate zidurile apă ricanii, relaţiile dintre aceştia cultat in cea mai mare parte a lu A.D.N anunţă : Cabinetul de lia
Atenţia .opiniei publice iubi- trainicelor relaţii de bună veci- pendenta economică şi politică, rea inscripţia: „Americani, că- şi locuitorii autohtoni sînt întu mii arabe. Acest post, de exemplu
raţi-vă acasă". Astăzi primim necate de neînţelegeri şi ocazio a caracterizat tulburările anti Bonn, care s-a întrunit la 12
foare de pace di:a întreaga iu- nătate şi prietenie care leagă au suferit un total eşec. Ei au numai cîteva milioane' 'şi Tiu se nale incidente. americane de luna trecută din iunie pentru a discuta moartea
mai observă nici un fel: de in-- Formoza ca dovezi că soldaţii celor 15 recruţi încaţt în rîu-1
me a fost reţinută în ultima aceste două ţări vecine. In co- primit palme usturătoare chiar cident. In schimb daţi Formozei In Japonia şi Okinawa rela americani sînt nişte sălbatici şi lller, s-a ferit a da vreo decla
sute de milioane de dolari şi ţiile dintre americani şi popu că intenţionează să transforme raţie în legătură cu această cri
vreme de un eveniment dedse- municat se arată că relaţiile din partea poporului finlandez, v-aţl trezit cu tulburări la laţia băştinaşă se - înrăutăţesc. Formoza într-o bază pentru un mă. Ministrul de Război vest-
Taipe". Disputa asupra chestiunii dacă nou război de agresiune. german, Strauss, care se afla
bit de important. Este vorba de sincere care au existat pînă a- a oamenilor muncii din locali- tribunalele japoneze sau cele a- în călătorie de nuntă, nu a par
Observaţia francezului, deşi mericane trebuie să judece ca In Anglia, „antiamerhanis- ticipat la această şedinţă.
vizita pe care tovarăşii N. A cum vor fi continuate şi de a- tăţile vizitate de înalţii oas- paradoxală, este fără îndoială zul unui specialist al armatei mul“ îşi recrutează ademenii mai
adevărată. Ajutorul american a S.U.A., William Girară, care a ales printre ziarişti, politicieni Un purtător de cuvînt al Mi
Bulganin preşedintele Consiliu- cum înainte, pe bază de egali- peti sovietici, care au făcut o fost deseori urmat de izbucniri omorit o femeie japoneză pe un şi anumite grupuri de intelec nisterului de Război a declarat
de nemulţumire. teren de artilerie american, a tuali. Felul cum gîndesc cercu
iul de Miniştri al U.R.S.S. şl tate, respect reciproc, încredere călduroasă primire solilor po-
N. S. Hruşciov, membru al Pre- şi înţelegere. porului sovietic,
zidiului Sovietului Suprem al Finlanda s-a angajat — ca Prietenia sovieto-finlandeză Aceste resentimente — clteo- declanşat exploziile cele mai în rile oficiale britanice a fost de că în „accidentul 'de pe rîul
verşunate de indignare de la cel monstrat de primirea pe care a lller“, cum este oficial intitula
U.R.S.S. au făcut-o în Finlan- ţară care promovează o poli- se dezvoltă şi se întăreşte ron dată . violente, cîteodată pasive de-al doilea război mondial în făcut-o ministrul Apărării, Dun- tă această crimă, nimeni iu a*
coace. can Sandys, ministrului Marinei fost conştient de pericolul care
da, la invitaţia preşedintelui tică de neutralitate — să ră« tinuu. Nici un fel de uneltire — apar in primele pagini ale S.U.A., Thomas S. Gatcs, San stă în faţă. El a ascuns faptul
Japonezii sînt jigniţi de alu dys s-a lansat într-o tiradă de că populaţia e avertizat în re
Finlandei şi a guvernului fin- mină şi de acum înainte în a- duşmănoasă nu poate împiedica ziarelor ca „antiamericanism". zia că justiţia lor este inferioară acuzaţii împotriva S.U.A., impu- petate rînduri pe comandanţii
Iandez. fara oricăror pacte sau blocuri lucrul acesta. celei americane. Americanii sini tindu-le răspunderea pentru toa batalionului aeropurtat de pe-'
Deseori animozitatea adine în indignaţi de ceea ce consideră te eşecurile politicii britanice, ricolul pe care îl prezintă acest
Este jrine ştiut faptul că u- care ar contribui Ia crearea de ei a fi amestec japonez intr-un rîu.
CONSTANTIN MACOVEI rădăcinată faţă de S.U.A. şi ce- caz pur militar. Această dispută din India pînă în Suez.
a declanşat la rindul ei altele. Maiorul Schmuckle, care a
nele ţări .vecine cu Uniunea So- contradicţii în viaţa interriaiio- VNA - Americani sînt supuşi u n u i„tra In regiunile întinse şi slab participat la ,„cercetările“ din
tament preferinţial“ în restau dezvoltate din Asia şi Orientul Kempten, a fost nevoit să ad
vietică şi Finlanda din nordul nală, şi să facă tot ce depinde rantele şi magazinele japoneze, mijlociu „luxul bătător la ochi" mită că batalionul aeropurtat
care le cer preţuri de 2,4 şi a fost supus unei „instrucţii
Europei sînt atrase în pregăti- de ea pentru a-şi aduce aportul chiar de 5 ori mai mare decît al americanilor trezeşte Invidia aspre“, instruirea recruţilor fi
japonezilor. Japonezii sînt real ind făcută după „mentalitatea
„J e n m i n j i b a o p“rot est eazărea unui nou război, prin di- la o mai bună înţelegere între profundă în unele cazuri, şi re americană“^
mente înfricoşaţi de efectul pul
ferite pacte şi alianţe agresive, popoare, mai ales în partea berii radioactive şi protestează sentimente în altele. In aceste
cu violenţă împotriva actuale
împotriva provocării flagrante ia carecare pun' în primejdie viitorul nordică a Europei, lor experienţe nucleare ale regiuni colonialismul iste de
S.U.A.
şi pacea ţîn întreaga lume. In Ţinîndu-se cont de cea mai s-au dedat aviaţia şi flota americană seori identificat cu bogăţia şi
asemenea condiţii, întărirea Imperioasă cerinţă a omenirii, In Okinawa problema cea ma puterea,
re este pămintul. Aviaţia S.U.A.
continuă a tradiţionalei prlete- în comunicatul comun, guver- PEKIN (Agerpres). — CHI hotărîrii Angliei de a ridica In este acuzată că îşi însuşeşte te
NA NOUA a n u n ţă : Ziarul parte restricţiile embargoului renuri cu o înaltă productivita
nii sovieţto-finlandeze are o im- nele sovietic şi finlandez se „Jenminjibao“ publică un arti asupra comerţului cu China, în te pentru extinderea aeroportu
col în care protestează împo ciuda opoziţiei Statelor Unite. rilor. Cetăţenii oraşului Naha,
portanţă deosebită pentru secu- pronunţă pentru încheierea de triva provocării flagrante la ca Poporul chinez nu ameninţă şi capitala insulei, s-au răzbunat
re s-au dedat aviaţia şi flota nu încalcă teritoriile altor ţări pe americani alegind ca primar
ritatea şi pacea in Europa şi acorduri internaţionale, care să americană care a violat apele şi în consecinţă respinge provo al oraşului un agitator antia-
teritoriale chineze. Este vădit, cările americanilor. Dacă agre merican bănuit de legături cu
în întreaga lume. nrevadă interzicerea folosirii continuă ziarul, că aceasta fa sorii americani vor îndrăzni să comuniştii
ce parte din noul plan ameri invadeze China fortele_ noastre
Intr-adevăr, aşa după cum armelor termonucleare, inter- can de a intensifica încordarea armate le_va_'da lovituri nimici
în Asia. Acţiunea americanilor toare. Teritoriul, apele teritoria
sublinia preşedintele Republicii zicerea experienţelor cu aceste urmează recentelor demonstra le şi spaţiul aerian al Chinei,
ţii antiamericane din Taivan $1 încheie ziarul, sînt inviolabile.
Finlandeze, U. ,K. Kekkonen, arme, măsuri a căror aplicare
„în actuala lume'plină de fră- ar uşura simţitor cheltuielile
mîntări, ^relaţiile de vecinătate militare si ar crea o destindere MAGAZIN
dintre Finlanda şj Uniunea So- în actuala încordare din viaţa DUMINICA 10 IUNIE 1957
viefică, în’ ciuda deosebirii ca- internaţională,
re există între sistemele soda- Comunicatul comun acordă o
le, trebuie;considerate model", atenţie deosebită dezvoltării pe SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
Ceea ce constituie esenţialul, mai departe a relaţiilor corner- DEVA ; Citadela sfărimată : cinema celor două oceane ; !LIA : Sfîrşitul
„Grădina de vară" ; Urme pe zăpada | unei cariere: L0NEA: Rîsete în pa
e faptul că relaţiile dintre Uni- ciale dinire cele două ţâri, ca ALBA-IULIA: Tu şi camarazii tăi radis : ORÂŞTIE : Feroviarul: PETRGL
APOLDU DE S U S : Garnizoana n e Ş A N I: Sfîrşitul unei carierei SEBEŞ,:
unea Sovietică şi Finlanda se şl a relaţiilor culturale, care Atac fascist în sala „Wagram“ muritoare ; BARU MARE: Cazul frun Bulevardul principal: SIA4ERIA : Alar
bazează pe principiile coexis- contribuie într-o măsură însein- ma j TEIGJŞ: Aida: ZLATNA'i Gări
tenţei păşnice, pornindit-se de nată Ia apropierea dintre cele din Paris
la interesele întăririi păcii şi două popoare,
securităţii atît în genera! cit şi Vizita eonducătorilor sovie- PARIS (Agerpres). — _ In tidului republican al radicalilor
în specia! în nordul Europei, tici în Finlanda, documentele In India şi Asia de siid-esi taşului Cocefkov : BRAD : lUnde nu nizoana nemuritoare: HUNED0ARA3
seara zilei de 12 iunie o ban şi radical-socialiştilor. Fasciştii atitudinea faţă de americani se
Un mare rol în dezvoltarea re- elaborate cu acest prilej, ca şî dă de aproximativ 150 de fas au deschis focul şi au lovit cu caracterizează prinţr-o ’eîncre- zboară vulturii î HAŢEG • Misterul cinema „Bluming" ~ Drum îrisîngefat
Iaţiilor prieteneşti şi de bună vizita ne care preşedintele Re-
cişti înarmaţi cu pistoale şi
vecinătate sovieto-finlandeze l-a publicîi finlandeze urmează s-o bastoane de cauciuc, âu atacat bastoane de cauciuc pe mulţi dere generală in politica exter SELECŢ1UNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
sala „Wagram“ din Paris, un participanţi la şedinţă. 8 per nă a S.U.A. In India, in unele
avut faptul că s-a pus un ac- facă în Uniunea Sovietică, la soane rănite au fost transpor grupuri supuse, domneşte un
de avea loc şedinţa Federaţiei resentiment considerabil faţă
cent deosebit pe lărgirea legă- invitaţia Iui K. E. Voroşilov, din departamentul. Sena a par tate la spital. de „americanii neciopliţi". Acest Programul 1 : 6,00 Muzică popu Muzică uşoară • 16,20 Din mtt*
lară romînească) 6,40 Frumoasă eşti zică popoarelor: 14,15 Program da
turlior comerciale, economice, preşedintele Prezidiului Sovie- patria m ea: 7,10 Muzică uşoară ro-
culturale. tuluî Suprem al U.R.S.S,, con- resentiment este mat puţin vizi inînească; 8,20 Teatru Ia microfon muzică populară romînească interpret
Tratatul de prietenie, colabo- stituie grăitoare mărturii ale
rare şi asistenţă mutuală, în- bunelor relaţii care se pot des bil in alte ţări din Asia de sud- pentru rjopii „Şa-herui pionierilor“ — lat de I6ana Radu şi Ion Mtirguj
cheiat între Uniunea Sovietică volta între state ni nrînduirî Nota de protest adresată Franfei est. Sentimentele antiamericane după o povestire de B. Tattakovski: 14,45 Muzică uşoară: 15,45 Muzic'ă
şi Finlanda în anul 1948, a sociale'diferite. Asemenea rela- de guvernul tunisian însă, in majoritatea cazurilor 10,00 De! toate pentru toţi !13,ÎS Gin distractivă ' [7^30 Program de muzici
mascate deocamdată, se mani ti orchestra d« muzică populară ra populară* 19,60 Pagini da satiră şi
fost prelungit în anu! 1955 pe ţii sînt de dorit intre toate ţă- PARIS (Agerpres). •— Po lor franceze. In notă se arată festă de la Caraci pînă la Ma d io ; 14,00 Muzică uşoară romînească > umor: .9,15 Viaţa muzicală: 20,05
încă 20 de ani. Acesta este un rile. Şi în această direcţie, Unî- trivit relatărilor presei, guver că această poziţie a comanda ntila. 14,30 Radidmagazinţ 15,15 In vîrtejui Aîuzicâ de d a n s: 21,00 Album din cele
faefor important care asigură unea Sovietică şi-a exnus punc- nul tunisian a adresat ambasa meniului francez este încuraja Jocului: 17,30 Muzică uşoară romî mai frumoase romanţe: 2!,30 Muz.ica
securitatea Finlandei şi creează tul dé vedere favorabil, cu nu- dei franceze o notă de protest tă de ambasada Franţei la Tu Asiaticii îşi exprimă protestul nească : 18,00 Muzică; 19,30 Drumeţii de dans 1 22,30 Muzică populară ro*
împotriva incidentelor armate nis. faţă de faptul că americanii, veseli: 20,00 Jocuri populare rorriî- mîneasca.
condiţii trainice pentru apara- meroasé prilejuri. ............ provocate pe teritoriul Tuni chiar diplomaţii, se retrag in
rea păcii In nordul Europei, Toţi cei care au^ căutat să In notă se atrage atenţia re „micite Americi” — cartiere
ceea ce corespunde dé áseme- minimalizeze importanţa vizi-
nea si intereselor securităţii U- tei conducătorilor sovietici în
Finlanda, care au făcut uz de siei de trupele franceze. Nota prezentantului francez asupra construite de guvernul S.U.A. n eşti: 20,!5 Teatru la microfon: „Stri
niunii Sovietice.
Comunicatul comun, dat pu- brice mijloace şi metode pen- constată că reprezentanţii co excepţionalei gravităţi a aces — şi se izolează in spatele fri goii" — de, Henrik Ibsen ; 22,30 Mu
BHILETINE DB ŞTIRI:
blicităţii la sîirşitul recentelor tru a nonegri bunele relaţii so- mandamentului francez încalcă tor acţiuni care în nici un caz giderelor, instalaţiilor de aer zică de dans Programul I I : 7,00 Me- 6,3©' 13,00; j9,00 j 22,00 j 23,52
tratative sovieto-finlandeze, viefb-finlandézé, „prevestind" regulile elaborate de guver nu poî fi considerate drept ac condiţionat, şi al alimentelor şl iodii populare romîrieşti: 8,90 Rădic- !programul î>, 7,50 j 14,00: 20,0®|
nul Tunisiei care limitează li ţiuni ale unei armate aliate sau băuturilor libere de vamă care
constituie o nouă mlrîtirîe S ci Finlanda îşi va pierde In'de- se găsesc de vinzare in maga Ţepeluş - 3,20 Muzică uşoară: 9,30 23,00 ('programul II)-, ţi) ’
bertatea de circulaţie a trupe prietene : <¦' f-
R e d a c ţia ş i a d m in is tr a ţia zia ru lu i slr. 6 M a rtie nr. 9, Telefon:. 188—189, T a x a p l ă tită In n u m era r c o n f o r m a p r o b ă m D irecţiu n ii Generale P.L1.U tu . 236.320 d in 6 n o ie m b rie 1949 — T ip a ru l în tr e p r in d e r e a P o lig r a f ic ă „1 M ai" — D E V A ,