Page 53 - 1957-06
P. 53
S'?//o faCa c «H^ra/â / PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VAI 0 centrală atemlcft i . M.
R eg!ono!ă de 420.000 Kw
Cu 13 procente mai puţin
Yn construcţie In U.R .S .S . X Privit din faţa gării, Oraşul — La manoperă, din cauza'
MOSCOVA 14 (Agerpres), — In U- x Muncitoresc din Hunedoara a- neconcordanţei dintre devize
niunea Sovietică se construieşte o mare $ pare ca o uriaşă îngrămădire şi preţuri. Ne-au dat peste cap3
centrală atomo-electrică. Se prevede ca o de clădiri. Sînt blocurile mun- lucrările de finisaj la c l u b 'şi A
prima etapă a centralei cu o putere de o citoreşii. Pe prim plan, restau- restaurant. La utilaj depăşi- ;
420.000 Kw. să furnizeze curent in o rantul îşi profilează turnul rea e justificată. Spre e*em-
dustrial în anul 1900. Această teiPrală g ascuţit, iar la dreapta, clubul- piu, betonierele nu le putem
este una din cele mal mari cenirale % cinematograf te impresionea- folosi tot timpul, deşi s-a pus|
atomo-eiectrice care se construiesc în ţ ză prin masivitatea lui. Mii de la punct organizarea şahlîeru-
prezent în U.R.S.S. potrivit planurilor $ bucăţi de cărămizi, mii de ki- lui. Şi cum plătim chine pcn-$
Anul IX. Nr. 780 Duminică 16 iunie 1957 4 pagini 20 bani de folosire a energiei atomice In sco g lograme de ciment, mii de me- tru întregul timp — betonie-
puri paşnice. o tri cubi de cherestea, ore-mun- rele fiind închiriate\ — china\
S-a calculat că în eluda investiţiilor 3 că, tot pe atîtea. pentru timpul cît nu funcţia- 4
mai mari legate de construcţia cen
tralei atomice, costul energiei produse Autorul acestor construcţii nează, grevează asupra preţu-%
de ea va fi aproximativ acelaşi ca şi
Creşte avîniul întrecerii socialiste cel produs de centralele termo-electrice sqcial-culturale este şantierul lui de cost. Acelaşi lucru r se $
de aceeaşi putere.
Au sporit producfia şi productivitatea muncii La economisirea combustibi Popa de pe locomotiva 230.192 1, din cadrul Trustului 4 con- poale spune despre macarale *
strucţii. şi alte utilaje închiriate: Prin-%
? cipalul însă, este că pe total,
Sediul conducerii şantierului am redus preţul de cost cu. 13%
Situaţiile încheiate de curînd, lului şi uleiurilor se evidenţiază şj brigada mecanicilor Romulus g 1 se află într-o baracă, aproa- procente. E o realiza'C. ¦. . . j
de către serviciul de planificare
al Atelierelor C.F.R Simeria, a- Creşterea productivităţii mun brigada de pe locomotiva Toth şi Pavel Moga de pe lo Pregătiri pentru festival o pe vizavi de club. In faţa ba- Vorbiţi în special de ecs-1
cii cu 9,6 la sută, se datoreşte 230.317 compusă din mecanicii comotiva 230.034, care au rea
rată o justă corelaţie între prin Iosif Blaga şi Teofil Pârău, cea lizat cele mai mari economii de Activitatea ce se desfăşoară răcii, o gazetă de perete. La riomiile la materiale, nu ?
măsurilor tehnico-organizatorice a mecanicilor Francisc. Susan combustibil convenţional şi ule în aceste zile la Casa pionieri
cipalii indici ai planului de pro luate, reducerii posturilor ne şi Ioan Susan de la locomotiva iuri. lor din Orăştie, are un scop gazetă, un articol despre pre- — Da. Noi care eram renu-jţ
ducţie pe luna mai. Colectivi1.' productive, organizării muncii 230.314, brigada formată din bine definit: înlîmpinarea festi ţul de cost. Lucruri puţin îtn- miţi în risipă, am ajuns să fa-
atelierelor noastre a reuşit, pe şantiere, ceea ce a dat posi-, MIRCEA TEODORAŞCU valului tinereţii. Şi, se poate bucurătoare. Pe trimestrul l. cem economii însemnate. Uite4
printr-o mai hună organizare a bilitate colectivului atelierelor mecanicii Paul Erdei şi Cornel spune, că pionierii de aici, în preţul de cost depăşit cu 19,16 aici. Oraşul Muncitoresc. Pes-
muncii şi utilizare a timpului noastre să îndeplinească şi să planificator Depui Simeria drumaţi de colectivul de condu X procente, prin depăşirea consu- te 10.000 kg ciment economi-
de luoru, să realizeze planul cere, au făcut lucruri frumoase.
producţiei globale în proporţie depăşească sarcinile de plan pe Prin explicarea inovaţiilor o mulai specific la unde mate- sit, 7 m.c. lemn, ipsos 91 kg,,
de 107,2 la sută, fondul de sa una mai, cu un număr mediu Astfel, în oraşul Orăştie, s-a
scriptic de muncitori mai mic deschis o expoziţie cu lucrări g riale c a : oţel-beton, ciment, aproape 12.000 buc. cărămizi%
larii cu 100,06 la sută, să spo cu 2 la suta fată de cel plani ale pionierilor, picturi, desene
rească productivitatea muncii ficat. La cabinetul tehnic al Atelie Important este Faptul că Ino şi alte obiecte. La expoziţia de v cherestea, carton asfaltat. Ca- subţiri. La club, 1.200 buc. |
cu 9,6 la sută, iar cîştigul me relor C.F.R. Simeria, de la în vaţiile aplicate în cadrul atelie
MIRCEA PROTOPOPESCU ceputul anului şi pînă la 1 iu relor noastre, deşi nu aduc e- la Casa festivalului, sînt expu y uza acestei depăşiri stă in spi- cărămizi, 14' m.c. lemn, 485%
diu cu 5,7 la sută. nie, s-au înregistrat 53 propu conomii mari, ele contribuie în se lucrări de pictură ale pionie
economist Atelierele C.F.R. neri de inovaţii, din care 4 au mod simţitor la uşurarea mun v ritul gospodăresc slab. m.c. nisip, 158 m.c:. p ie tr iş ^
fost respinse, 28 aplicate, iar 21 cii lucrătorilor noştri. In mun rilor Aurel Boancă, Ileana To-
Simeria sînt în studiu. dea, Călin Vlad şi ale altora. L In birou, la serviciul de pla- ‘?29 buc. ţigle profilate, peste'}
ca de inovaţii se evidenţiază nificare, se lucrează la înche- 1-000 kg mozaic. La Tetilic,
Economiile antecalculate. ce maistrul Simion Borza, fiera Pentru festivalul tineretului, ierea situaţiei privind preţul de ^ blocuri şi la atelierul mecc- $
se realizează prin aplicarea i- rul Artur Mihaischi şi ajusto- la Casa pionierului se execută
„Brigazii cu cele mai frumoase realizări novaţiilor acceptate pînă în pre un frumos album şi se colectea cost pe aprilie. Cam tardivă n[c> s~au economisit 771 kg j
în producţie“ zent, se ridică la suma de ii1 Ioan Oprişa. & ză fier vechi. O acţiune fru
10.703 lei. Inovatorilor li s-a moasă a pionierilor este şi a- . situaţia. Realizările însă, im- Jier~beton, 91 m.c. pietriş, 8041
IOAN MUNTEANU ceea de strîngefea plantelor
Vitit drept recompensă suma medicinale. In excursiile făcu o bucurătoare. Preţul de cost re- mozaic, peste 17.000 kg L
responsabilul cabinetului tehnic te, ei au sirîns cantităţi însem
de 7.283 lei. nate de plante, pe care le-an g dus cu numai puţin decît 13,7 var'
Atelierele C.F.R. Simeria predat la fabrica „Digitalis“.
Aceste cuvinte sînt scrise pe steagul roşu al Comitetului g la sută. Explicaţiile şefului ser- — Şi cum 'aţi făcut economi
raional U.T.M. Hunedoara. Acest steag, îl deţine, încă de !a Tot în cinstea festivalului, s-a viciului se succed rapid. Omul miile acestea ?
începutul anului 1956, brigada U.T.M. compusă din mecanicii organizat, cu cercul de litera
Vasile Bota, Gheorghe Istratc, Simion !straie şi Fochiştii Du tură un concurs de poezie, cîn- e ocupat. — Principala cale a fost u- i
mitru Buturugă, Alihai Lazăr de pe locomotiva cu seria tec şi joc. Zilele trecute, cercul
50.474. Contractează cereale *— Da, pe total şantier, pre- tilizarea resurselor locale, Jn.,]
cu statul de geografie a făcut o călăto ţiil de cost a fost redus cu special la pietriş,, nisip şi pla-
Şi în acest an, brigada U.T.M. de pe această locomotivă rie imaginară pe hartă, pînă la peste 13 la sută. Principalele Hă brută. Apoi, buna gospo-î
a obţinut realizări deosebile. Folosind metode înaintate de Moscova, oraşul unde are loc economii le-am realizat la ma- dârirs a materialelor. Organi-
muncă, printre care remorcarea trenurilor cu tonaj sporit şi Festivalul mondial. teriale. 25,20 la sută. La chel- zarea judicioasă a şantierului
întrefinind maşina în stare bună, brigada de pe locomotiva tuieli directe, de asemenea a- ?Ha spus şi ea cuvîntul.
50.474, a economisit, de la începutul anului şi pînă la 1 iu vem economii de 17,6 la sută. — Planuri de viitor ?
nie a. c. combustibil convenţional în valoare de 15.400 lei. A-
ceastă brigadă esie fruntaşă pe depou. Din păcate, nu ne-am încă- — Să reducem. în fiecare•<
Utemistul Vasile Boia, responsabilul acestei brigăzi, ta Tot mai mulţi ţărani munci Prunaciu Eronim, din satul drat în prevederi la manoperă, lună preţul de cost cu 13 pro.)
propunerea organizaţiei de partid, U.T.M. şi conducerea depou tori, de pe întreg cuprinsul ra Strei Ohaba, Ştefan Simion,
lui va pleca, pe cheltuiala statului, ca turist la Festivalul ionului Hunedoara, contractea din Chitid, Toplită Ion, din utilaj şi sarcini sociale. cente. # >„
Alondial al Tineretului şi Studenţilor de Ia Moscova. Băţălar, Maier Ion Niţă, din
ză cu statul însemnate cantităţi Strei-Săcel şi alţii. — Cauza?. <l i A .l
TEOFIL PARAU de cereale.
oooooooooo<xxx>oooQO<xx>oooooooooo<>o<x>Q<>oo<
lăcătuş — secretarul
Pînă acum, în raza comunei Un sprijin serios în acţiunea IN FATA GRAFICULUI
organizaţiei U.T.M. Depoul Strei Sîngeorgiu au fost con de contractare a fost dat de
tractate 98.000 kg grîu, 35.000 învăţătorul Ion Focşa din Băţă- Despre munca sudorilor şi executat comenzile de genera \i
Simeria kg porumb, mari cantităţi de lar. lăcătuşilor de la secţia cons toare pentru sudură, ramele ascultător şi pe fiecare z i(, do
fasole, ovăz etc. trucţii metalice a Combinatului pentru cocserie şi alte lucrări vedeşte că-i place meseria.
Măsuri în vederea aplicării sistemului ION MARiNESCU siderurgic din Hunedoara, are de cea mal hună calitate.
de salarizare îmbunătăţit In fruntea acestei acţiuni pa multe de povestit graficul de Graficul ar mai putea poveşti
triotice sînt ţăranii muncitori corespondent producţie. In prezent, brigada care nu-i despre brigada lui Nicol'ae'Mo'i-
prea mare, dar are oameni har se, care şi-a depăşit planul" cu
In vederea aplică cadrul acţiunii de lească norme de se Prin magazinul universal Să lăsăm graficul din faţa nici, lucrează două garnituri 118 la sută, sau 1despre faptul
rii. sistemului de sa consultare a munci zon sau procente de noastră să ne istorisească tot. pentru bolţile secţiei O.S.M.
larizare îmbunătăţit, torilor şi tehnicieni spor pentru lucrările din Vulcan că pe întreaga secţie s-au fă
ta Atelierele C.F.R. lor, cu privire la ex ce se efectuează în ...Dăunazi, o veste s-a răs- Grija deosebită a tovarăşilor
Simeria, se jac pre plicarea sistemului aer liber în timp de Dacă ai să intri în magazi Magazinul este înzestrat şi pîndit ca fulgerul. Se va decer din această brigadă e3t'e şi pen cut economii în valoare de
gătiri intense. Ast de salarizare îmbu iarnă sau timp ne cu un atelier de retuş. Dacă na steagul de fruntaş pe secţie. tru calificarea ucenicului sudor 4.270 lei numai pe luna mai. ,«i
fel, s-au constituit nătăţit s-au făcut, prielnic. nul universal de textile din Vul cumpărătorului nu-i vin prea pe căre i au sub îndrumarea
7 colective formate pînă în prezent, 115 can nu ştii încotro să-ţi opreşti bine hainele şi are nevoie de Printre foţi muncitorii era ma lor. Mihai Chetian, este elev la Succesele obţinute se, datoria!:
din 14 tehnicieni, propuneri dintre care De asemenea, s-au mai întîi privirea. Magazinul e mici modificări, ele se fac pe re fierbere. Oare îl va lua- tot Şcoala profesională şi şi-a a- aplicării iniţiativelor de fiş
rare au făcut deja 57 în legătură cu făcut şi alte propu bine aprovizionat cu costume loc. Printre vînzătorii cei mai brigada lui Nicolac Moi.se, sau les meseria de sudor. Acum, „Progresul“ Brăila ${• „TuHor
globalizarea norme salarizarea şi 58 cu neri şi anum e: să bărbăteşti de bună calitate, ba- conştiincioşi se numără Giga cci din jurul său îi destăinuie Viadimirescu“ Bucureştii pre*
lor la locomotivele privire la măsurile se introducă premii lonzeide, costume de damă şi a lui Man Vasile?... cum şi bunei organizări a !u*
cu seria 40.000 şi tehnico - organizato pentru economii de articole de îmbrăcăminte pen Ciupagea. Numai pe luna mai, Drapelul însă l-au luat cei fiecare din ceea ce ştie el. Şi cruliti la locul de producţie. 0
care lucrează in pre rice ce trebuie luate materiale la locuri tru copii. De curînd, au sosit magazinul universal din Vul
zent la globarizarea în acest scop. Din le de muncă acolo în magazin şi sortimentele de can a făcut o vînzare de peste din brigadă lui Ion Paraşca. Şi iov. Gh. Palade şi Vasile Bcl- C. (L »¦
normelor (adică re măsurile tehnico-or unde se pot sta vară. 260.000 lei. tehnicianul Junie Militon .şi cei
calcularea normelor ganizatorice propu bili norme de con lalţi sudori au reuşit ca să lu dean şi Iosif Alis şi toţi cei Din activitatea C. E. G."
şi stabilirea unei se, 8 au şi fost a- sum, şi se poate ţi creze în asa fel că au îndepli
singure norme pen pticate. ne o evidenţă corec nit planul cu 260 la sută. Au lalţi î! îhdragesc pe Mihai, că-i în şcolile din raionul IHa
tru fiecare tip de tă, să se folosească
locomotivă în par Pentru a se înlă- portice pentru gău- Acţiunea de librete şi înscrieri
te) la celelalte tipu tura fluctuaţia mun- rirea cazanului ver-
ri de locomotive. citorilor s-a propus tical la lucrările de la C.E.C., întreprinsă de Direcţia
să creeze un fond cazangerie, şi să se
De asemenea, alte special din care să procure un ferestrău regională C.E.C. şi Secţia de.în-
trei colective de teh se stimuleze, la sfîr- mecanic pentru de-
nicieni lucrează \ la şitul anului, munci- bitarea metalelor la M uncă rodnică pe ogoarele regiunii văţămînt a regiunii Hunedoara
globarizarea norme lorii care au contri fierărie şi altele. a luat o tot mai mare. am
lor la vagoane, în buit efectiv la rea ploare în ţoale raioanele. Astfel,
vederea introducerii IACOI3 Ş INCU în şcolile medii de 10 ani şi îţi
normelor cu moti lizarea pianului de
vare tehnică. responsabil cu muncă LA G. A. C. SEBEŞ SI... prăşită la sfeclă, la floarea-soarelui cele de 7 ani din oraşul Deva şi
producţie. S-a mai şi la cartofi, au întreţinut cele 7 hec raionul Ili«a tot mai mulţi e]eyj
In acelaşi timp, în şi. salarii Atelierele tare de grădină, au plantat 2 hec îşi fac librete de C.E.C'. • , v;
propus să se stabi
C.F.R. Simeria Preşedintele gospodăriei colective l-a la porumb ? — ti întrebă el, de rachiu echipei, in seara cină ter tare de tutun; alţii au săpat de două Au obţinut rezultate frumoase
din Sebeş Nicolăe Fărcaşu mani- aşa într-o doară. mină prăşită. Aceasta bine înţeles ori via şi au stropit-o de trei ori' şcoala medie nr. 1 Deva, care
Jesta, cu d iv a timp in urmă, o oa dacă termină înainte de dala ţixată.13* contra manei, au recoltat 31 hecta prin munca perseverentă a ca*
recare îndoială că prăşiia l-a la Oamenii chibzuiră puţin şi apoi re de litcernă, au îngrijit animalele drelor didactice a reuşit să to
porumb va puica ji terminată la etc. talizeze pe anul 1956 suma de
l i i cinci luni dala stabilită. Omul se gitidea că a UN RAMAŞAG CIŞTIGAT . . . 35.000 lei. De asemenea şcoala
plouat mult şi că terenul e îmbu- SAU HĂRNICIA Colectiviştii din Sebeş Obţin zi de elementară nr. 1 Viile Noi ia
ruicnat, ceea ce îngreunează lucru. UNOR OAMENI? zi rezultate îmbucurătoare, rezultate reuşit să antreneze în economii
care te fac cinste şi care vor contri 54 de elevi din 77 cîti are şcoala.
Intr-o seară se sfătui cu şefii de bui fără îndoială la înflorirea gospo
dăriei lor colective. Şi în comunele din raionul
Mecanicii şi fochiştii Depou reuşit să realizeze, în primele echipe asupra mersului lucrărilor. răspunseră: d a !... dacă nu o v&m Dacă nil îţi plătesc eu două kile ...LA G.A.S. Ilia cum ar fi de pildă, Certe]'
lui de locomotive Simeria, prin 5 luni ale anului în curs. eco — Ce părere aveţi, vom puica termina tot de noi e rău, fiindcă să faci ce vrei cu ele. PETREŞTI Gunasada şi altele s-au obţinui
tr-o exploatare raţională a lo nomii de combustibil conven vom avea producţie slabă . rezultate frumoase în munca de
comotivelor şi prin remorcarea tional şi uleiuri în valoare de termina pînă la 15 iunie praşila — Hai ‘să fie, încuviinţă preşe C.E.C. Nu acelaş luoru se poate
trenurilor cu tonaj sporit, au 440.000 lei. spune despre preocuparea cadre
— Bine, dar aşa să fie — le dintele. Şi făcură prinsoarea. L.a G.A.S. Petreşti, s-a reuşit cu lor didactice de la şcolile din
spuse preşedintele. pfintr-o bună organizare a muncii, satele deservite de oficiul, P.T.T.
In 'dimineaţa următoare, Luca îşi marea parte a lucrărilor de întreţi Gura sa da cum ar fi de pildă,
După ce plecară de la consfătui mobiliza echipa, spuse oamenilor ce nere a culturilor de porumb, cartofi, Dănuleşti, Boiul de sus, Vicia,
re, în curie, unul dintre şefii de sarcină le stă în faţă şi apoi por viţă de vie, plante furajere, să fie Cîmpuri de sus, oare nu ag
echipe, pe nume Simion Luca, care niră hotărîţi la treabă. Cu cuvinte terminate. nici un fel de .activitate.
pe semne îi ghicise îndoiala, îl în calde, care ajungeau la inima oa
trebă pe preşedinte: menilor, Luca îşi îmbărbăta zilnic VASILE IMENARU
— Fie vorba între noi, mi se pare echipa, îi insufla curaj şi voinţă. Pină în prezent, a fost executată ţtful sucursalei C.E.C.'Deva
că n-ai încredere că vom termina Nd era vorba de cîşiigarea unui praşila Il-a pe întreaga suprafaţă
praşila l-a pînă la 15. pariu, aceasta era doar o glumă în Insămînţată cu cartofi, au fost pră Lucrare de examen ¦$
tre şeful echipei şi preşedintele gos şite 18 ha porumb din cele 20 în-
— Nu prea am, li răspunse scurt podăriei. colective. Era vorba de ceva sămînţate. La trupul Clinic — res Trecînd pe ta Şcoala medie nr. 2
preşedintele. Vezi iu bine, timpul e foarte im portant: de cîşiigarea bă ponsabil 1. Gijorfy — a fost cosii tri din Deva, am surprins ieşind din
scurt, terenul e îmbilruienat şi pe tăliei împotriva buruienilor, de asi foiul de pe o suprafaţă de 15 ha, iar clasă pe elevii clasei j PV-a. •Tos*
deasupra mai şi plouă. gurarea linei recolte îmbelşugate de la Vingard — responsabil Ernest mal dăduseră lucrarea scrisă la
porumb. Ş i prima bătălie a fost cîş- Fr\im — a fost recoltată sparccta de limba romtnă. Răsfoind tezele,
— Facem prinsoare că echipa a tigată Cil Succes. In seara zilei de pe suprafaţa de 4 hectare. mi-a plăcut mujt teza elevului Mi
111-a va termina, cu toate aceste 13 Iunie, cu două zile înainte de hai Caşotă, pe care o redăm identic.
greutăţi, praşila I-a înainte de dala Respectarea¦ riguroasă a regulilor
fixată ?
— Uşor de vorbit şi chiar de ter termen, Simion Luca se prezentă cu de întreţinere a viţei de vie, a făcut PRIMUL NOSTRU EXAMEN
minat prăşitul, dar nu asta e totul. întreaga echipă la preşedinte pen ca în viile aparţinătoare gospodăriei
Calitatea — i-o tăie direct preşedin tru a-l informa că şi-a îndeplinit de stat din Petreşti, recolta să [ie In zilele acestea, pionierii clasei
tele. sarcina. Preşedintele felicită echipa ferită de alacul manei. IV-a, au începui examenul de ah-,
şi apoi, bineînţeles, se achită de solvite.
Simţindu-se oarecum jignit, Luca obligaţia luată prin pariul făcut cil In vii,, a fost terminat stropitul al
nu întîrzie să-i dea replica. şeful ei. II-lea pe o suprafaţă de 129 hectare Prima noastră emoţie in v ia ţi a
(suprafaţa totală ¦¦aparţinînd G.A.S,
— Ai avut motive să ie plîngi, Exemplul de hărnicie dat de către Petreşti), iar, stropitul al 111-lea a început. , . . . . . ,, ;.L :
cel puţin odată de calitatea lucră echipa 111-a, a mobilizat şi pe celelal fost efectuat pe 115 hectare din cele
rilor făcute de echipa III-a? Uite, te echipe să-şi sporească eforturile. 129. Dacă iot timpul anului ne-am.
eu îmi asum orice răspundere în ce îmbogăţii mintea cu tot felul de
cunoştinţe, pe care iov; în vă ţă -.
priveşte calitatea şi să ştii că o Aşa că, pînă în ziua de 15 iunie, co Praşila I în vii, de asemenea, a (oare zi de zi s-a străduit să ne
să terminăm prăşită I-a înainte de lectivism din Sebeş au terminat pra fost făcută pe 69 hectare din aceeaşi facă să le înţelegem cit mai bine,
data fixată. Hai să facem prin şila I-a la porumb, pe întreaga su suprafaţă. n-avem de ce ne teme.
soare / prafaţă de 45 hectare.
Atlt la Petreşti, cit şt la cele două Ne luăm angajamentul, că nici,
— Facemf Sînt sigur c-am să Mai trebuie ştiut v.n lucru: nu trupuri Vingard şi Clinic, se lucrea
cîştig — răspunse preşedintele. Pe toţi colectiviştii au lucrat !a prăşi- ză cu multă însufleţire, pentru buna unul din ciţi intrăm In examen să
cît? Iul porumbului, Unii an terminal, întreţinere a culturilor din gospo nu rărnînem mal prejos.
— Ştii pe cît. Plăteşti două Iile pînă la aceeaşi dată, cea de-a doua dărie. C uraj pionieri şi sficccsul va fi
d e p a r te a n o a s tr ă I •* 1