Page 54 - 1957-06

Pág. 2 etamhn DRUM Ui SOCIALISMULUI Nr. 780

i’f T,

O casă din mase
plastice

¦ ¦Aşa s-au nâscut Unde duce apli­ Un cumpărător a intrat în- Recent Ia o expoziţie de arhiteciu- sobe mobile cu cărbune, care tri- )
carea greşită a a- tr-o prăvălie şi ia rugat să i se ră din Paris a !ost prezentai un a- mite aer cald prin ţevi incluse în 1
xiomelor geometri­ vîndă zahăr. Vînzătorul a des­ partament original, executai şi ame­ construcţie.
ce / ...lată,, cetăţea­ chis pe loc o cutie cu inscripţia najat in întregime din mase plastice
nul nostru, surprins „piper“. — începînd de la scheletul construc­ Pereţii exteriori şi interiori, c a r e '
cînd trece de-a ţiei şi pînă la preşul de şters de la au o grosime de numai 3 cm, sînt j
dreptul peste ron­ — Eu te-am rugat să-mi dai intrare. executaţi după sistemul „Sandwich“
durile dintre o alee zahăr — spuse cumpărătorul. — două straturi de material dur, în­
Apartamentul se compune dintr-un tre care a fost intercalată o masă't
„Cei trei muşchetari1 şi alta,-convins că: — Acesta e chiar zahăr — nucleu circular central, în jurul că­ plastică spumoasă; In felul acesta
a răspuns vînzătorul. ruia se ataşează două sau trei ca­ se obţine o perfectă izolare termică'
„drumul cel mai ' ... .: mere după nevoile şi dorinţa locatari­ şi fonică. Zidurile mobile şi podea-
— Dar pe cutie e scris „pi­ lor, astfel incit o dată cu sporirea fa­ ua, au o grosime pînă la 8 cm.
scurt dintre două per“. miliei să se poată mări şi casa. Ele­
mentele din care se compune sînt Ferestrele salonului ca şi celelalte
puncte este linia — Ce contează aceasta (ex­ standardizate, de dimensiunile cele
clamă vînzătorul), am scris a- mai mari cu putinţă şi puţine la suprafeţe transparente sînt confec- {
!?u ştim clţt vor fi cei care, n-au primei companii a muşchetarilor, re- dreaptă“.. • ceastă inscripţie nentru a duce număr, ceea ce înlesneşte producţia ţionate din plexiglas. In afară de a- ,
gelui", memorii apocrife scrise de în eroare furnicile. lor în serie. Partea centrală ( rotonda) cesta, au fost folosite alte 11 m aset
^ 'citit pe nerăsuflate; povestea lui Gratien de Courthilz şi publicate în Ce notă ti dăm 7 mmmm este alcătuită din opt sectoare ra­ plastice (crilor, plastitenă, nglonj^,
1700 la Colonia ? Maquet susţine că iR O 4 i tér p p ¦â* diate, care slnt încheiate în jurul u- rovil şi altele) la executarea mobi­
’Athos, Portos si 'Aramls; ştim insă, el a fost primul. O fişă a bibliotecii Un palavragiu spuse într-o zi nei coloane centrale, goală în inte­ lelor nefixate, instalaţiilor de ilaml- ,
din Marsilia arată că A. Dumas a prietenului său : rior şi care serveşte şi pentru scur­ nat, covoarelor, perdelelor, elemen­
şi -mărturisesc acest lucru satele de împrumutat această carte în 1843 şi — De ce, cînd sîntem împre­ gere. Acoperişul esie [ilcătuit din telor decorative etc. Toate acestea',
nu a mai restituit-o. Este neîndoiel­ ună, eu vorbesc singur, iar tu opt plăci uşor înclinate spre centru, sînt derivate ale carbonului. S u rsa '
ediţii publicate în zeci de. limbi, că nic însă, că multe din episoadele nici nu deschizi gura ? pentru ca apa de ploaie să se poa­ principală pentru obţinerea acestora,
romanului, inclusiv numele ( uşor de­ — N-ai dreptate. îi ripostă lă scurge în coloană. Casa ocupă esie cărbunele.
a roţhariul lui Alexandre Dumas a în- formate) ale lui Porthos, Aramis şl prietenul. Cînd vorbeşti tu eu o suprafaţă de 90 m pătraţi, şi esie
Athos au fost împrumutate din a- sînt nevo;t să deschid foarte des compusă dintr-un salon cu faţadă întreaga ¦construcţie cîntnreşie â- \
Ç çîrtiat' adolescenţa a milioane de oa- ceste m em orii; cele mai frumoase gura, pentru a căsca în conti­ transparentă din plexiglas, care o- proximativ 8 tone, avlnd o supra­
episoade au fost în întregime trans­ nuu din cauza ohctiselii. cupă aproape jumătate din suprajaţă, faţă locativă de 90 m. pătraţi, A- {
* meni. *. formate şi în mare parte inventate un coridor în formă de semicerc, ceeaşi construcţie executată din ma­
de Dumas şi Maquet; şi că în sfîr- Mama spuse fiului : prin care se intră în bucătărie, ba­ teriale de. construcţii obişnuite ar fi I
!i Dar cum s-aa. născut „Cei trei şit dacă rolul lui Maquet a fost cel — Nu lăsa niciodată pe vnîi- ie, toaletă, precum şi în alte camere cîniărit de 15 ori mai mult, chiar \
al unui. practicant, Dumas a fost ne ceea ce noti face azi. (1,2 sau 3), aşezate împrejur. Insta­ dacă s-ar fi folosit cele mai moder­
i muşchetari“ ? Acest lucru ni-l des- sculptorul. El introduce personagii — Bine mămico, răspunde laţiile sanitare slnt turnate într-un
noi —' valetul Grimaud, taciturn, ¦ca­ băiatul, plin de voie bună, şi bloc monolit, cuprinzînd cada, chiu­ ne metode de construcţie industria- '
{ tăinuieşte André Maurois în biogra­ re răspunde monosilabic — artificiu alergă ir, grabă în camera ve­ veta etc. Tot utilajul bucătăriei — lă. întreţinerea unui asemenea â - [
foarte ingenios', căci ziarele plăteau cină. chiuvetele, maşina de gătit, frigide­ partament este extrem de uşoară:
fia'celor trei Dumaă-: Generalul Du- cu rîndul. Cînd ziarele au hotărît — Cp vrei să faci, se miră rul, bufetul şi masa — constituie masele plastice nu sînt atacate d e '
să nu mai considere „rînd“ decît mama ? de asemenea un singur element tur­ apă sau acizi.
> mas, *Alexandre Dumas şi autorul cele care trec de o jumătate de co­ nat dirdr-o bucată, împreună cu pe­
loană, Dumas îl omoară pe Gri­ . — Vreau să mănînc porţia de retele faţadei. Mare parte din mo­ Prototipul expus la Paris â d o - '
¦| „Dpmei cu Camelii“, maud. „Nu-l inventasem decît pen­ halva pentru ziua de mîine. bila camerelor esie turnată o dată vedit că materialele sintetice des­
tru „capetele de rînd“, — răspun­ cu elementele prefabricate ale sche­ chid vaste perspective pentru con­
Gérard de Nerval, unul din cola- de el la întrebarea unui prieten. ik letului în aceeaşi matriţă. încălzitul strucţia rapidă de locuinţe prin me­
) boratorii.. obişnuiţi ai lui A. Dumas, Jafar îşi spălă cămaşa şi şi-o camerelor se face ca ajuiorul anet tode industriale.
* avea un prieten — Auguste Maquet, puse pe sfoară să se usuce.
Deodată se porni un vînt pu­
— tînăr profesor de. istorie la Li- ternic şi cămaşa căzu la pă-
mînt.
ceulr r t Carol.. cel Mare“, 1 îndrăgostit — Ce bine că am reuşit la
de literatură, Auguste Maquet pre­ vreme să mă dezbrac de că­
maşă, exclama mulţumit Jafar.
zintă directorului unui teatru, prin Altfel m-aşi fi lovit rău. căzînd
1836,' o piesă, „Seară •de carnaval“, de la .o .asemenea înălţime.
care este refuzată.

„Bfne şcrisă, dar. nu pentru tea­ „Iubirea“ eterna poveste... Iată-1 pe „V" (Vasile ?/), înlăntaind
tru“ — spune directorul, şi G. de
Nerval prezintă piesa lui Dumas. inima lui - cu briceagul - de a „L“ (Lenuţa?/), care încă n-a 'sosii NOUŢĂ *TI
„Un ¦act ?i jumătate bun, restul tre­ cinematografice
buie refăcut“, pune Dumas diagnos­ la întîlnire. Pentru „eternitate“, „V“ işf scrijelează adine dragostea lui!...
ticul, dar nu are timp să realizeze
tratamentul. Totuşi,¦ tenace, Gérard Maquet a lucrat mult la „Cei trei Pe .ce am sta în parc, dacă toţi îndrăgostiţii şi-ar scrie povesţea de
de Nerval îl convinge pe Dumas şi dragoste, cu briceagul pe bănci ?/...¦ . ,
piesa lui Maquet,. transformată, este muşchetari“. Mărturisesc acest lucra, ^OC^OOOOOOOCXXXXKXXKXXXXXXXXXKKXXXXXXXXXXXXXXXXXXX)
jucată în 1839. Incîntat, tînărul pro­
fesor de istorie aduce lui Dumas biletele pe care i le trimetea' Du­
schiţa unui roman intitulat „Le bon­
homme Buvat”, povestea unei con­ m a s: „Cît mai repede copia şi mai 0 BLOG—NOTES ’o ’p r o d u o t Ţm o S F I L'M "
x
ales primul volum al lui d'Artagnan“; * *fi4 '
^
„nu uita să-ţi procuri o istorie a lui 0 ^ 0 — - - -a_ j m r g c g g
^ In India, pe fluviul ***
$ Satleş, în apropierea sa­
Ludovic al XlII-lea, care vorbeşte V tului Bhakra (la nord de în prezent, o milă geo­ ţii ale nivelului mării în Si
Delhi) se construieşte cel grafică este egală cu 40 urma fluxului şj refluxu­
spiraţii. După ce a refăcut cartea de procesul din Chalais"; „adu-mi mai înalt baraj din lume. de stadioni greceşti. Mai lui se produc în golful
lui tyaqu'pt, dîndu-i alt titlu, Dumas Zidul barajului va avea tîrziu, cînd în Grecia a Fundy ( Canada), unde
înţelege ca tînărul scriitor sp .se m - materialul pregătit pentru Athos“. © înălţime de 230 m., lă­ început organizarea pe­ apa urcă şi scade cu 15,5
ţimea bazei va ji de 443 riodică a jocurilor olim­ metri. In vederea folosirii
Totuşi Dumas rămâne conducătorul m., iar la vîrf de 10 m. pice, cuvîntul stadion acestei amplitudini înalte,
Construcţia va ji iermi- însemna „pistă de aler­ a fost elaborai proiectul
neze a lă tu ri' de el, dar directorul jocului. , nată în anul 1959. gare“, Lungimea vechilor unei hidrocentrale.
piste greceşti era de un
ziarului nu acceptă. „Un foileton ’Mai tîrziu, Maquet a publicat tex- j) ...Cuvîntul stadion esie stadion, (184,97 m). ...Născut surdo-mut, ja­
semnat Alexandre Dumas valorează tul asupra morţii Milady-ei, aşa cum )’ foarie vechi. El era fo­ ponezul Masahisa Mat-
trei franci rîndul, semnat Dumas şi l-a scris el la început. Vroia să de- \ losit încă în Grecia an­ ...In ultimii 100 de ani, szubara a învăţat să ci­
Magnet numai 30 de bani". Avizi de monstreze că el este adevăratul au- > tică. Pe atunci însemna în California au dispărut tească si să scrie perfect
nume •mari, directorii aveau oroare tor al „ ţe lo r trei m u ş c h e t a tiO r i ) „precis d e te r m in a iM a i complet 250 de oraşe care în limba maternă_ Pe
de 'necunoscuţi. Dumas semnează el a demonstrat contrariul, f o t •ceea tîrziu, vechii eleni nu­ înainte figurau pe hărţile Ungă aceasta el şf-a în­
j deci singur; Maquet primeşte 8.000 ce este mai bun în acest fragment, g t ...... meau „stadion“ o mă­ geografice. Este vorba suşit iot atît de bine lim­
j de franci compensaţie. — o sumă culoarea şi viaţa acestei scene, a- sură de lungime egală cu aproape exclusiv de oraşe bile engleză, italiană,
ţ deosebit de importantă pentru acea parţin lui Dumas. Aparenţele înşeală. Pare normală slaţiUpârea autovehiculelor pe strada 600 de paşi greceşti sau întemeiate pe vremea cău­ greacă, franceză, spaniolă,
vreme. Bariţiu din Deva. Dar, pare numai... Aceste maşini nu sint „parcate“ ci 625 paşi romani. tătorilor de aur, oraşe portugheză, română, ger­
Dumas corijează ceea ce era ne­ „garate“ noapte de noapte. Ce caută aici, în mijlocul oraşului maşinile dintre care şi astăzi se mană, suedeză ş j nor­
Succesul acestui român li arată serviciului de salubritate ? Ce soi de „parc“ o fi ? In comparaţie cu mă­ găsesc însemnate pe hărţi vegiană. In prezent el a
lui Dumas ce mină de aur este ro- drept în memoriile lui Gratien, gă­ surile de lungime folosite încă 251. început să studieze lim­
rrianţarea istoriei, de ăceed este en- sind informaţii suplimentare în me­ .... bile ' poloneză şi arabă.
tuziasmat cînd 'Maquet îi aduce pla- ...Cele. mai mari varia­
moriile scrise de M-me de La Pa-
4n u l nanv t en ii cr* ăA rr ţt ii bare sc er i rmevfea rmă lI na ne-
!jette, Tallement des Reaux şl mulţi Ç
poca lui Ludovţâ al XlII-lea, Ri­
chelieu, Ana di, A u strii şi a lui 4nal rlţHii. Dumas trt-an n«i sr.ff o«r-.-m»-i Păi m«u«ş«ct,h«eVta­ '
Buckingham — ’scheletdl pentru
rii lui Gratien de Courthilz şi, din
) „Cei trei muşcKelări".
nişte aventurieri puţin simpatici, a . , , V- A : J.
) Cine dintre cel doi autori â des- făcut personagiile legendare de azi.
* coperit' primul ,(Memoriile domnului ...In fiecare an apar în întreaga an, trei sferturi vin .numai din 10 ţlii !l;i!!l:!i!lli!!!ll:!!!!!i!!!i!i!!i:ilt.!i.:l!l!>:.v.
< d’Artagnan, locotenent-căpitah al
Aşa s-au născut „Cei trei muş­ lume 5 miliarde de volume, ceea c e . ţări: U.R.S.S., S.U.A., Germania,
ORIZONTAL' l. In legătură cu lu- face în medie 2 cărţi pentru fiecare China, Franţa, India, Italia, Japonia,
;rarea pămîntului —: Frică. 2. Zarza­ chetari“. om ? Producţia acestor cărţi este Ţările de jos, Anglia.
vat oltenesc — Leagănul agriculturii foarte centralizată, pentru că’, 1 din
— Bubă 3. Din an în paşti (fig) ţ— D. / m . > 250.000 de titluri publicate în fiecăre ...In U.R.S.S. s-a pus la punct un @ .0 Î ţ u l M jO-cU L
Cînd curg ¦boabele de grlu pe drum nou procedeu de afumare electrosta­
(fig) — Căile Ferate Romîne (ana­
gramat) 4 . 4Haină cu găitane — Ivi­ tică a cărnii, mult mai rapid decît 4& .
te. 5. Sevă — Campanie pentru pli­ 77/* <
nul hambarelor. 6. Pag retezat —¦ procedeele utilizate pînă acum? EI
Tovarăş. 7. Ene- Gheorghe ¦+¦ ©draslă' u;
a doua soiuri. .— Ai colectiviştilor constă în accelerarea pătrunderii fu­
sînt îrjtotdeauna mai plini. 8. Leneş
— Articol enclitic. 9. Din familia cal­ mului, plasînd carnea într-un cîmp e-
taboşului — Normă de stat — Rea!
10. In' legătură cu rinichii (fem) — iectric de 50-60 kw. Afumarea se face
Nume . de fată.. 11. Strămoşi ai daci­
lor —L.'Prefix botanic. 12. De ei nu se astfel în 3-5 minute.
mai -atinge boala — Notă muzicală
— Operaţie pentru „emanciparea“ po­ - CUVINTE ÎN CRUCIŞATE ~ ...Intr-un spital din Melbourne se MISTERUL
milor. 13. Ştersb, pierdute în fum experimentează o podea, făcută din- Âmntstai mini
(fig-) —* Cum îl strigi pe tata în
Moldiwa. 14. R ele! — Cota-pa’-te în- tr-un material care ar avea proprie.- O producţie a stud’ or
tr-o .'nouă - formă de* lucrare a pă- poloneze
tatea de a ucide microbii ce vin în
I. M UNTELE.
contact cu ea ? C A R E C ÎN T A
mintuiui — De la rindea.
...Ip toate lucrurile trebuie acţionat Aşa-numitul „munte care cînta este
VERTICAL, i. Luna însămînţării cea mai mare dună de nisip din re­
porumbului — Sălaş al gîndurilor 2. cu prudenţă? Acest lucru esle ade­ giunile pustii ale statului Nevada
Bunăi-pentru răscolit pămîntul — Pă- (S.U.A.). El este înalt de 300 metri
nnînt Mesele ! -3. Unealtă de prăşit vărat şi pentru folosirea insecticide­ şi lung de aproximativ 500 de metri.
care jşi- , \ . trăit traiul — Grîu măşcat El îşi schimbă continuu forma după
de pthnăvară. 4. Miros — Face flori lor — substanţe cu ajutorul cărora direcţia vîntului. In orele de după-
Furioase, albastre, dar bine ar fi să amiază ridicătura de nisip „ c î n t â S u ­
nu înflorească. — A’ducator de ploaie. pot fi distruse insectele vătămătoare. netele ce se aud par a fi o melodie
executată de nenumărate viori şi flaute.
5. Rege „X“' ! ' — Altitudine. 6. Ax Astfel, în Franţa, insecticidele răspîn-
— Vîrtos, înverşunat — Pene I 7. Acest fenomen a fost observai nu
Învoit", îngăduit — Rece 1 — Grîu dite pe cîmp, au dus la distrugerea numai în America. Asemenea dune
transportat la arie. 8. Pronume — masivă a albinelor, iar în Statele „care cîntă", deşi mai mici, se intîl-
Unite, tratamente aplicate împotriva nesc în Africa şi în China. Unii oa­
— La ieşirea din sţug —. Arşiţa. 9. unor insecte care atacau mugurul bra­ meni de ştiinţă cred c.l fenomenul se
zilor, au adus moartea a mii de păs­ datoreşte frecării miliardelor de par­
trăvi, din cauza dispariţiei insectelor ticule de nisip, alţii consideră că nr
cu care se hrăneau. Examinarea păs­ fi rezultatul căldurii iradiate de ni­
trăvilor morţi, a arătat că erau sub- sipul încins de soare.
alimentaţi ?

...Au fost puse la punct instalaţii
de congelare a pjinii şi produselor de
patiserie,,lucru, care ar permite o con­
servare mar îndelungată a acestor pro­
duse ? . . . ,

...Savanţii australieni studiază creş­

Nu mai e de găsit 10. Lucrare de colectivistului (fig.) — 7ormă de în­ terea linii pe bucăţi de piele jupuite 1 Corseletă aşezată pe lat la eeeastă rochie din stambă în dungi
întreţinere a porumbului, a sfleclei ceput a colhozurilor sovietice (slng.)' esie croită dintr-o bucată cu benzile ^ intrptaie justa, împărţind-o în 6
şi a altcir culturi — ...bucălaie. 11. 13. Zi — Vas din lemn pentru ţinut de la oi şi menţinute vii în medii de clini egali.
Interjecţie. — Unul pierdut la se­ apa de băut la cîmp. 14. Pentru el se>'-
pregătesc şi tinerii de la sate.. — .Nu cultură ? Ei urmăresc creşterea lînii 2. Din pichet alb sau colorat, un model tineresc de vară. In !aţă
ceriş poate provoca pagube mari — mai stau.-înăuntru. „tel-ul“ lai, încheia¦' cu nasturi, întrerupe cercurile care accentuează
la microscop şi schimbînd anumite e- amploarea fustei
Sprintenă. 12. Saţul ga gţoduse al
lemenfe, caută sâ stabilească factorii
"V ' s mi ' ' N-
m

cei mai .utili. unei creşteri optime.