Page 55 - 1957-06

Nr. 780 DRUMUL SOCIALISM ULUI Pag!_3

v b fsY h IDEE După deschiderea FURNAL1ŞTU IŞ1 SPUN PĂREREA DESPRE EXPERIMENTAREA

Secretarii! comitetului comunal expoziţiei 'ii SALARIZĂRII ÎMBUNĂTĂŢITE
gazetelor
-

Să ne fie asigurate condiţii optime de lucru

de partid de satiră şi umor începînd cu data de 1 aprilie noi trimitem avizele pentru ex­ nează mult munca de la bandă.
1957, la furnalele din Hune­ pedierea fontei la timp, ar fi Pentru că oalele de la furnalul
5 sînt toate la fel, ele se pot
Zile de-a rindul — 30 la număr, ţiile de bază trebuie ajutate pentru munca sa, a convocat o adunare ge­ Cu cîteva zile în urmă, s a doara s-a început experimenta­ bine ca la evacuarea şarjei să utiliza numai pe bandele a l - a
, tovarăşul loan Nicoară, ales secretar a se preocupa cu grijă de oameni, nerală a organizaţiei de bază, în ca- rea sistemului de salarizare îm­ fie trimise locomot'vele fără şi a Il-a, iar oalele de Ti fur­
de nevoile lor. Zis şi tăcut. La pro­ deschis expoziţia gazetelor de bunătăţit. Pentru reuşita aces­ nici o întîrziere. nalul 6, care se pot descărca
al Comitetului comunal de partid în' punerea sa, biroul organizaţiei de drul căreia a luat în discuţie activi­ perete de satiră şi umor şi â tei experimentări, cred că ar fi pe banda a-III-a , stau ‘neuti­
comuna Mihalţ, raionul Alba, a bază cu ajutorul agitatorilor, al de­ tatea Iui Ciontea. După* ce s-a ară­ suplimentelor satirice şi umo­ trebuit să fie asigurate şi con­ Pentru a ilustra cele spuse, lizate. Astfel, muncitorii de la
străbătut în lung şi în lat uliţele putaţilor, a început să mobilizeze tat felul defectuos în care a muncit ristice ale gazetelor de peretd diţiile necesare bunei desfăşu­ voi da un exemplu: în ziua de bandele I-ta şi ia II-a trebuie
comunei, ale satelor. Cunoştea bine oamenii pentru a ieşi cu mic, cu acesta, comuniştii au ales ca secretar rări a procesului de producţie. 11 iunie 1957, în schimbul de să depună eforturi cu mult mai
comuna şi pe unii din oamenii de mare, toţi cei care pot ţine lopata pe colectivistul Ionel Salcăii. Adu­ din întreprinderi, instituţii, dimineaţă, din lipsă de locomo­ mari decîf cei de la banda a
în mină, să ajute la astupatul gro­ narea generală a colectiviştilor, care S.M.T., G.A.S., G.A.C., înto­ Dar, treburile nu s-au întîm- tivă, zgura superioară nu a
aci. Avea o părere proprie despre ţă­ pii, Ia reparatul drumurilor. In nu­ a urmat după aceasta, a hotărît să vărăşiri agricole şi din satele plat tocmai aşa. Astfel, la fur­ fost expediată la timp. Din. a- III-a, lucru cu nimic justificat.
ranii de prin părţile locului. 11 pu- mai 2 zile s-a realizat tot ce a fră- pună ca preşedinte pe lonuţ Cleja, regiunii noastre. nalul 5, cu toate că necesităţile ceastă cauză, descărcarea oa­
sşse pe gînduri, tovarăşii Gheorghe cel mai harnic colectivist. cer un număr de 30 de oale lelor a fost întîrziată cu 40 de Pentru că aceste deficienţe
Ahghel, Llviu Creţii, activişti de Interesul stîrnit de această
expoziţie, este dovedit de fap­

partid, care lucraseră în această c o -. mîntat pe ţărani. O adiere caldă a Aceste prime măsuri au şi înce­ tul că ea este vizitată zilnic de pentru zgură şi fontă, de la în­ minute. afectează în mod direct experi­
un număr tot mai mare de oa­
mună. străbătut atunci toată comuna. Scă­ put să-şi arate roadele. Muncile meni ai muncii. Pînă în pre­ ceperea experimentării şi pînă In timpul întîrzlerii, se for­ mentarea sistemului de salari­
cîmpului se fac Ia timp şl în bune zent, peste 1.000 de cetăţeni astăzi, s-a lucrat numai cu 18 mează o scoarţă groasă pe oa­ zare îmbunătăţit şi deci sala­
•— Măi Nicoară, măi — îi spunea paseră de unele necazuri şi asta da­ condiţlunl. Grădina de legume este din regiune şi chiar din afara oale. lă, oare trebuie spartă apoi, riul muncitorului, sînt de pă­
cînd unui, cînd altul — să ştii de torită iniţiativei comuniştilor din regiunii noastre s-au perindat operaţiune ce şe face de către rere ca să fie luate măsuri ime­
la noi că ţăranii din Mihalţ sînt tare sat, a secretarului comitetului comu­ de mal mare frumuseţea. Zilnic co­ prin fata gazetelor de satiră şi Un rol foarte important pen­ muncitori, cu ajutorul răngii. diate pentru înlăturarea lor.
lectiviştii valorifică acum ceapă ver­ umor, admirînd materialele ex­ tru asigurarea procesului de Astfel, e îngreunată dezbate­
răi. Cu ei nu te poţi înţelege cu nal de partid. De atunci, ori de. cîte de şi ridichi. După ce au analizat puse, atît la gazete cît şi în do­ producţie în oonditiuni optime, rea şi curăţirea oalelor. Or, da­ De asemenea, pentru că de­
bine, ca adevăraţi gospodari, posibi­ sarele ce le însoţesc. îl are direcţia de transporturi. că expedierea s-ar face la timp, ficienţele sînt cauzate din moti­
una, cu două. Parcă-s porniţi. Aşa ori erau chemaţi, răspundeau cu to­ lităţile de care dispun ei, au încheiat Orice întîrziere în expedierea procesul de producţie nu ar fi ve interne de organizare a
un contract pentru a vinde statului Mulţi dintre vizitatori şi-au oalelor cu zgură «I Tontă, aduce întîrziat şi muncitorul nu ar muncii să fie luate măsuri pen­
că al grijă cum munceşti. Să ştii dă ţii, fiind convinşi că tot ceea ce se expus părerile în caetul de im­ mari pierderi în producţie, iar trebui să lucreze atît de mult. tru lichidarea lor ŞI să ne
270 kg lină, 10.000 kg de lapte şi presii aflat la expoziţie, apre­ concomitent cu aceasta, scade asigurate toate condiţiile, pen­
nici membrii de partid nu prea vin întreprinde este numai spre folosul alte produse. Acum se pregătesc să ciind această iniţiativă prac­ şi productivitatea muncii. Con­ De asemenea, o dificultate tru desfăşurarea în bune condi-
la adunări... lor. dea primul avans în bani pentru zi- tică, menită să constituie un sider că, din cauza unei proa­ mare o reprezmtă întrebuinţa­ tiuni a procesului de producţie.
lele-muncă efectuate. Gospodăria a valoros schimb de experienţă ste organizări a munci' direc­ rea oalelor pentru fontă, de la
Totuşi nu, putea să mai stea fără . Primul pas a fost făcut. Era însă doar început de pe acum să constituie un pentru toate colectivele de re­ ţiei de transporturi, nu sînt ex­ furnalul 5 la furnalul 6. Acea­ FRANCISC SCHWEIGHOFFER
exemplu pentru ceilalţi ţărani din dacţie ale gazetelor de perete. pediate la timp oalele. Deoarece stă folosire iraţională, îngreu- maistru la furnalul 5 — Combinatul
să întreprindă nimic. S-a ţiotărît să un pas mic pe drumul lung şi greu comună. Acest lucru este dovedit şi
de faptul că unii dintre ţăranii mun­ Este lăudabilă iniţiativa u- siderurgic Hunedoara
stea de vorbă, aşa într-o adunare pe care-] avea de străbătut tov. Ioan citori cu gospodărie individuală, au nor organizaţii de bază, ca cele
fără ordinede zi, fără referat şi Nicoară. întovărăşirea agricolă „Vic­ şi cerut să fie primiţi in familia
mare şi puternică a colectiviştilor. de la Uniunea regională a coo­
coreferat, cu membrii birourilor or­ toria socialismului" era formal con­

ganizaţiilor de bază de la întovără­ stituită. Lucrările nu se executau în

şirea agricolă şi din satul Mihalţ. comun, intr-un cuvînt, nu se res­

Le-a vorbit aşa, ca de la inimă la pectau mai deloc prevederile statutu­
îftimă, de Ia om Ia om, l-a întrebat lui. Tovarăşul Nicoară a îndrumat

ce necazuri- au, ce gîndesc ei că tre­ organizaţia de bază din întovărăşi­
buie făcut pentru a se trăi în orga­ re să organizeze o adunare a înto­

nizaţie o viaţă de partid, aşa cum vărăşirilor, să stea de vorbă cu ei, & perativelor de consum şi al­ Absenţele nemotivate au repercursiuni
prevede statutul şi cîte altele. să le afle părerile. Multe lucruri au — Ţăranii muncitori din M ihalţ— tele, care au mobilizat pe toţi

Cînd a terminat ultimele' cuvinte, ; ieşit la iveală cu acest prilej. De ce povesteşte tovarăşul Nicoară — nu membrii colectivului de redacţie asupra procesului de producţie
seamănă deloc cu aceia care mi-au al gazetei de perete din' între­
un freamăt a străbătut prin mijlo­ nu se lucra în comun î Pentru că prindere să viziteze expoziţia.
unii dintre ei ca alde Nicolae Usca, fost descrişi cind am fost ales se­ In acest fel aceştia au putut
cul celor prezenţi. După felul chiu nu munceau pămîntul cum se cuvine, cretar al comitetului comunal de să-şi însuşească din experienţa Printre problemele ridicate în celaşi ritm de producţie, celor la lucru se întîrzie evacuările
se foiau pe scatihe, se vedea că fie­ dobîndită de unele colective de prezenţi li se cer eforturi mai şarjelor, deci nu se mai respec­
care are de spus cîte ceva. Printre nu întreţineau culturile în bune con­ partid. Dimpotrivă, sînt oameni buni, redacţie care au avut activitate consfătuirea muncitorilor, ingi­ tă graficul, iar celelalte subsec-
cînd te porţi bine cu ei şi-i înţe­ rodnică. mari. , tii de la furnale —¦ care sînt
dei dinţii a luat cuvîntul tov. Cor­ diţii, aşa cum îi sfătuise agronomul. legi, harnici şi pricepuţi, mulţi din­ nerilor şi tehnicienilor de la Poate tovarăşul losif Avra-
tre ei urmează cu încredere sfatu­ Expoziţia fiind deschisă şi în încadrate în acelaşi grafic —
nel Comşa, secretarul organizaţiei Alţii vor să îngraşe pămintu! cu rile partidului. Numai pînă în ziua continuare, se recomandă tutu­ furnalele din Hunedoara, din mescu, de la funalul 5, a uitat întîrzie şi ele, producîndu-lî-se
de 31 mai ei au încheiat contracte pen­ ror organizaţiilor de bază să o 15 mai 1957, este şi aceea a de tovarăşii săi de lucru, a u i­ mari greutăţi jn procesul de
de bază din Mihalţ. gunoi de grajd, alţii nn vor şi de, tru a vinde statului peste 70.000 kg viziteze, împreună cu colecti­ 1'cln'dării atitudinii nejuste a u- tat de datoria sa de muncitor producţie. Deci, o singură ab­
vele de redacţie, aceasta fiin- nor muncitori care absentează şi de eforturile pe care a tre­ senţă poate să provoace pagu­
— Măi tovarăşe, aşa cum una şi recolta care se obţine pe un teren grîu şi peste 04.000 kg porumb. Nu­ du-le de un real folos în acti­ de la lucru. buit să le depună cei veniţi be mari întregului sector.
cu una fac două şi-i adevărat, tot îngrăşat este mai mare decît una mai aceste exemple, dovedesc că a- vitatea ce o desfăşoară în vii la lucru în ziua de 9 iunie
adevărat am să spun şi eu de ce Ia care se obţine pe un teren secătuit. tunci cînd lucrezi cu oamenii de la tor. Cred că pentru a putea rea­ 1957, cînd el a absentat. $i ca Pentru ca totuşi, în caz că
inimă, la inimă, cînd îi convingi pe liza o producţie mare, prin ri­ cineva lipseşte de la lucru,
noi' nu merg lucrurile cum trebuie. — Toate cele spuse sînt adevărate bază de fapte că eşti cu trup şi su­ dicarea productivităţii muncii, tovarăşul Avramescu mai sînt pentru a răsplăti munca' celor
flet alături de ei, că tot ce se face este necesar să se pună accent 'încă oameni, care desconsideră care l-au înlocuit, prSpun ca ce­
Nu-i adevărat că oamenii din Mihalţ — şi-a spus părerea tov. Ioan Ni­ este numai spre binele lor, te ur­ deosebit pe lichidarea tuturor lui absent să i se taie salariul
mează cu încredere. absentelor nemotivate. pe tovarăşii săi de lucru, Spun pe ziua respectivă şi să fie îm­
sînt răi, cum se zvoneşte. Ba poţi coară. Uite ce propun eu. Să luăm aceasta, pentru a Ie aduce a
Necesitatea prezenţei tuturor minte că noi. muncitorii de as­ părţit celorlalţi.
spune că ei urmează cu încredere o hotărîre pe baza căreia să stabilim tăzi, avem alte __păreri despre
muncitorilor în producţie s-:a muncă,_ despre disciplina mun­ Uri rol foarte mare pentru
linia partidului. Ca dovadă, am con­ să se facă în comun şi muncile, să mărit cu mult, odată cu începe • cit socialiste, decît în timpul reducerea absenţelor, îl au or­
stituit 2 gospodării colective şi o în­ gunoim în cornun terenurile. rea experimentării sistemului regimului burghezo-moşieresc ganizaţiile de bază pe secţii.
de salarizare îmbunătăţit. A- Acestor organizaţi", cît şî color
tovărăşire agricolă. Dar uite de ce Propunerea secretarului a fost pri­ cînd munca era considerată sindicale, le revine ca sarcină
ceasta, pentru că_ înainte de ex­ continuă să ducă muncă poli­
nu vin oamenii la adunări, aşa cum mită cu interes de către întovărăşiţi. drept treapta cea mai de jos, tică de lămurire a muncitorilor
se întîmplă de la un timp. Pen­ 12 hectare de pămînt de peste Tîr- perimentare existau oameni drept ceva ruşinos. Astăzi mun­ de a nu mal absenta din pro­
peste efectivul necesar. Acum, cim pentru noi şl farnîliîle nba- ducţie, de a forma Ia foţi mun­
tru că nu se iau în discuţie pro­ navă, au şi fost îngrăşate. In pri­ Pentru încheierea cu succes a anului şcolar acest plus de forte de muncă — stre şi munca este o datorie de citorii o nouă atitudine fată
din învăţăsnleifuS de partid pentru ca el să fie folosit în al­ cinste pentru fiecare muncitor. de muncă, ne baza disciplinei
blemele care-i interesează. Asta-i măvară, 24 de pluguri, unul după te părţi şi pentru a reduce liber consimţite.
tot 1 altul, împărţite în patru echipe au In momentul de lată toate anului de învătămînt. Printre cheltuielile de producţie la fur­ Voi arăta, pentru edificare,
executat doar în 2 zile toată ară­ organizaţiile de bază şi propa­ măsurile stabilite e prevăzut a nal — la propunerea noastră a Tar, pentru reuşita' experi­
— Aşa e, are dreptate tovarăşul gandiştii cercurilor şi cursurilor se face recapitulări la materia­ fost transferat la alte locuri de rezultatele Imediate ce sînt da­
tura pentru însămînfatu) porumbului. lul predat în toate formele de muncă. torate absenţelor. Dacă lipseşte
Comşa, — au intrat în vorbă Nico- de la uzina „Victoria“-Călan, învătămînt, consultaţii cu pro­ unul sau doi muncitori, ei ne
se preocupă de pregătirea con­ pagandiştii şi cursanţii, expu­ S-a făcut această reducere de mai putînd fi înlocuiţi, vor su­
lae Stîriea şi Maria Haţegan. Noi Rezultatele obţinute de tov Ioan vorbirilor de sfîrşit de an. Pen­ neri asupra celor mal importan­ personal — ajungînd ta cît e
tru a le. veni în ajutor, comite­ te probleme politice, interne şi
nu putem ieşi cu vitele la păşune din Nicoară pentru întărirea economjco- tul de partid a organizat cu cî­ internaţionale, etc.
teva zile în urmă o şedinţă Ta
cauză că în groapa lui Onilic dru­ organizalorică a gospodăriei agricole

mul este rupt de ape. Nu-i decît o colective din satul Obreja, dovedesc
cărăruie şi aceea ca vai de ea. De că nu există lucru pe care membrii
ce nu se ia în discuţie ce trebuie să
de partid să nu-1 realizeze, atunci

facem pentru a repara drumul şi să cînd muncesc cu toată puterea şi pri­

vezi dacă lipseşte cineva de la adu­ ceperea lor. După ce a stat zile în
nare. şir de vorbă cu colectiviştii, cu mem­ care_ au participat secretarii bi­ Pentru ca această acţiune să necesar — şi acum mimai un feri cei-care au venit la lucru mentării sistemului de salari­
zare îmbunătăţit, să nu lip­
—• Şi asta-i numai una din fră- brii de partid, a izbutit să afle care rourilor ^ organizaţiei de bază, se desfăşoare în biţne condiţi singur om dacă lipseşte, absen­ — muncind mai mult, De ase­
niîntările noastre — a spus de la era cauza care făcea ca gospodăria oropagandiştii, precum şi mem­ uni, membrii comitetului de ta lui se resimte foarte mult menea, repercursiuni sînt şi a- sească nici un muncitor din
locul lui, de pe una din băncile mai să bată pasul pe Ioc, să nu se dez­ brii comitetului de partid. Cu partid au fost repartizaţi pe or­ în procesul de producţie. Ne supra salariului. Dar. ceea ce
de la spate, Nichifor Fiorea. Se a- volte pe măsura posibilităţilor pe acest prilej s-a prelucrat pla­ ganizaţii de bază, încredinţîn- mai avînd plus de efectiv, e mai dureros, aceste absente producţie! •„ t j
propie secerişul. Recolta de la Zla- care le are. Cauza era una singură. nul de acţiune în care sînt pre­ du-li-se sarcina să răspundă de munca celui absent nu mai poa­ au urmări asupra graficului ge­
tina, Zăpodie, lunca Secaşului, nu văzute măsurile ce se vor lua oregătirea şi desfăşurarea con­ te fi completată de un alt mun­ neral al furnalului. Şi iată cum V1GTOR TAL '
poate fi adusă pentru că drumu-i Fostul secretar al organizaţiei de pentru încheierea cu succes a vorbirilor. citor. inr pentru a merge în a­ se întîmplă aceasta : lipsind de
stricat ' de furia ploilor. Trebuie fă­ bază, Iacob Ciontea, în loc să se prim topitor 'a furnalul 5 —
ocupe de întărirea gospodăriei um­ ura
Combinatul siderurgic Hunedoara

cute cel puţin 6 podeţe. bla numai după munci uşoare şi cîş- Minerii din Valea Jiului, au italie deosebiţi apronnării o iiiilw găzi de bună deservire, precum
tiguri mari, fapt care nemulţumea pornit în anul acesta, la mun­ m uni iu Hulea Jiului şi sancţionarea severă a lucră­
Discuţiile au durat mult timp. Fie­ pe colectivişti. Nici in fruntea gos­ că hotărîtă să depăşească sub­ torilor care consideră avutul
care şi-a spus tot ce avea pe inimă. stanţial planul de producţie. sfatului ca pe al lor personal.
Secretarul comitetului de pârtiei a podăriei nu se aflau cei mai harnici
oameni. După ce s-a sfătuit cu tov. Dovada acestei hotărîri o con­ In această ultimă chestiune, un
tras o singură concluzie, pe care n-a Ioan Mîrza, secretarul Comitetului stituie şi faptul că pînă la fi­ rol de seamă revine organelor
spus-o celor prezenţi, dar care tre­ raional de partid, care răspunde de nele lunii mai, ei au reuşit să procuraturii din Petroşani, oa­
buia să devină realitate. Organiza­

zcm iu u sv jm g c is '.'.Tr:ij extragă peste prevederile pla­ re nu trebuie să ma' „mu-şa-
malizeze“ dosare de infracţiuni
M OŞ DRUMETU nului, cea. 35.000 tone de căr­ matori, la cele două consfătu­ de educare a oadrelor din re­ Petroşani, împotriva acestora ca acela al gestionarului Imre
bune cocsificabil şi energetic, iri oare au avut loc zilele tre­ ţeaua comerţului de stat. Gos­ nu s-au luat măsuri de sanc­ losif din Vulcan, care a fost
cute la Petroşani şi la Petrii a. podinele participante la discuţii ţionare. prins cu- însemnate delapidări.
îmbunătăţirile aduse sistemului au arătat că se impune o mai Pentru o mai bună aprovizio­
Din cele trei referate prezen­ justă repartizare pe unităţi a Nici la T.A.P.L. Petroşani, nare a locuitorilor raionului
Ce mi-a fo st dat să văd de salarizare şi normare a mun­ tate la consfătuirea cu consu­ făinei, pîinii şi cărnii, precum situaţia nu este mai bună. Deşi, nostru, sînt chema le să dea un
cii, oare au făcut să crească sa­ matorii din oraşul Petrila, de şi extinderea centrelor Aprozar în ultimul timp, la restaurante concurs mai eficace şi organe­
către gestionarii (nu cei mai în mai multe părţi ale oraşu­ şi bufete, sortimentele de bău­ le secţiunilor comerciale ale
la Trustulregional Gostat din Alba !alialariile muncitorilor din indus­ indicaţi) —¦ Iman de la un lui. Şi aici, ca şi la Petrila, turi s-iau mărit cantitativ con­
tria extractivă şi prelucrătoare magazin alimentar, Şuberet — gospodinele au demascat ges­ siderabil, calitatea multora este Sfaturilor populare orăşeneşti
de la textile şi Puican de la tionari şi vînzători ca Ion Stan- sub normală, deoarece ra prac­ şi comunale. De asemenea, tre­
r M-au. dus paşii pe la Alba-lulia, Cînd am ajuns — după drum a Văii Jiului în medie cu 80- restaurantul „Minerul“, cît şi ciu, Beta Iszak şi Ludovic Szi- tică larg „botezul cu apă“. Cit buie reactivizate comisiile de
100 la sută, a determinat o din discuţiile purtate cu mult lagy din unităţile Alimentara, despre mîncărurile servite, si­ control obştesc, care pînă în
curaj de către gospodine, a re­ sau pe unii ospătari, care în­ tuaţia este cu totul curioasă: La prezent, au o activitate nesaţis-
un oraş mare şi frumos. Nu l-am lung — aci l-am găsit pe tov. Şan- creştere apreciabilă a puterii de ieşit că deşi, în ultimul timp, şeală pe consumatori, ne elibe- bufetul T.A.P.L. nr, 16 din Lu- făcătoare. Dar, pentru a se în­
aprovizionarea celor din Petri­ rînd bonuri sau vînzînd cu peni, în timp ce planul de bău­ lesni o mai bună deservire,
văzut de multă vreme şi voiam să dru, care este căpetenia gospodăriei cumpărare a salariilor şî, im­ la s-a mai îmbunătăţit, în ce suprapreţ. S-au făcut numeroa­ turi pe luna iunie este de consumatorii sînt chemaţi ei
priveşte buna deservire mai sînt se propuneri preţioase pentru 125.000 lei, la mîricăruri el a- înşişi să sprijine eforturile ce­
aflu niscaiva noutăţi de pe acolo. de stat şi pe tov. Radu Dobre se­ plicit, o creştere a nivelului de serioase lipsuri. Gospodina îmbunătăţirea aprovizionării oa­ bia împlineşte 3 la sută din lorlalte organe, demascînd pe
menilor muncii. valoarea celui de ia băuturi. La Ioc elementele necinstite. Con­
Mai mult, vream să ştiu cum stau cretarul de partid, dişcutînd şi a- trai material şi cultural. Para­ Grosz a arătat obiceiul măce­ fe! se prezintă situaţia şi la dicile de sugestii şi reclamaţii,
larului Garol Gongola de a In general privind, O. C. L. bufetele 29 din Işcronî, S4 din trebuie folosite din plin atît
lucrurile pe la Trustul regional mărîndu-se unul altuia. lel, au crescut exigenţa şi ce­ vinde carne „pe ochi“ şi cu Alimentara (director tov. Ioan Auşelu, 26 din Cimpa şi 27 din pentru eliminarea lipsurilor con­
Goslat. Auzisem de la unii şi de la rinţele consumatorilor pentru a- supnapreţ, iar alte gospodine 3U Cosrna) şi O.C.L. produse in­ statate, cît şi a se veni cu noi
alţii _ aşa ca omul In drum — că Le-am dat bineţe şi am ascultat provizionarea cu mărfuri ali­ dat fapte concrete care demon­ dustriale (director fov. Cprol Aninoasa. La o cercetare aten­ propuneri pentru îmbunătăţirea
treburile ar merge cam şchiopătînd. şi eu la păsuirile lor. mentare şi industriale 'ntr-un strează necinstea gestionarului Fodor) au depus o activitate co­ tă, se poate constata că la a- activităţii comerciale.
Ba că nu se trimit gospodăriilor sortiment mai bogat şi de mai Niculae Cotoc, etc. mercială mulţumitoare. Nu ace­ proape fiecare unitate ŢAPI.,
de slat substanţele pentru îngrijirea Spuneau oamenii că nu au san­ bună calitate, precum şi pentru laşi lucru se poate afirma des­ accentul se pune pe vîozarea Problema unei mai fc’m a-
pomilor şi culturilor, ba că nu sînt dolină nici zeamă bordoleză pentru o deservire mai conştiincioasă Toate acestea se datoresc — pre Aprozar, a cărui influentă cît mai mare a băuturilor, ne- provizionări, nu este numai de
trimişi banii, prevăzuţi în buget la stropitul pomilor. Mat mult ca a- şi cinstită. a spus gospodina Maria Mer- pe piaţă este foarte mică, deşi glijîndu-se aproape complect, competenţa organelor însărci­
timp, Nu-mi prea venea să cred şi tîta nu au primit nici suma de cioiu — controlului nesatisfă­ Aprozarul este întreprinderea desfacerea de mîncăruri prepa­ nate special cu aceasta. Ea tre­
mă gindeam că oamenii or mai fi 15.792,73 lei pe care Trustul Gostat Aprovizionarea trebuie cător exercitat de comisiile de chemată să loace rolul de în­ rate. buie să se bucura de o atenţie
punlnd şi de la ei cîte ceva. din Alba trebuia s-o plătească celor să ţină pasul cu control obştesc şi de organele drumător şi regulator al pieţei deosebită şi din partea organe­
care au făcut lucrările de combate­ sfatului popular orăşenesc. Dis­ neorganizate. Din cauza slabu­ Măsuri ce se cer urgent lor de partid, comitetelor sin­
Iaiă-mă în localul Trustului re­ rea dăunătorilor, începînd încă din necesităţile minerilor cuţiile purtate au scos în evi­ lui interes pentru achiziţionarea dicale şi conducerilor exploată­
gional Gostat. Mă apropii de o ca­ luna ianuarie 1957. denţă necesitatea de a se reîn­ de legume de sezon, din partea rezolvate rilor noastre miniere. Acestea
meră deasupra căreia scria „contabi­ De mai multă vreme, în Va­ conducerii întreprinderii şi în
litate'" şi cînd colo, în loc eă aud — Rea socoteală mi-am zis eu. lea Jiului se poate constata că fiinţa brigăzile de bună deser­ specia) din partea tovarăşilor Din discuţiile purtate la con­ au datoria de a se preocupa de
maşina de calculat clăpănind, aud o Nu aţi încercat să cereţi astea prin aprovizionarea şi mai ales de­ vire oare între 1953-1955, cînd Ciona şi Wegh, unităţile Apro­ sfătuirile cu consumatorii, cît' buna aprovizionare a minerilor
voce tare. scris ? servirea oamenilor muncii, nu au funcţionat, au dat rezultate zar sînt slab aprovizionate cu şi din analiza activităţii orga­ cu alimente şi alte produse de
mai ţine pasul cu cerinţele a- bune. De asemenea, O.C.I., A- legume; cît despre fructe nici nizaţiilor comerciale locale, de larg consum, în aceeaşi măsură
— Lăsaţi-ne în pace odată! Ce? — Cum să nu t Le-am trimis o cestora. Munca organizaţiilor limentara va trebui să depună nu poate fi vorba. La unităţile către reprezentant' ai Sfatului ca şi perriru problemele legate
Mai vreţi acum şi sandolină şi zea­ adresă tovarăşilor din conducerea comerciale locale se desfăşoară eforturi mai concrete pentru ca Aprozar, legumele sînt ţinute popular raional Petroşani şi ai de realizarea şi depăşirea pla­
mă bordoleză ? Nu v-am dat des­ trustului şi ce-i drept, ei ne-au răs­ din magazinele Petri lei să nu neglijent, nesortate, au aspect Sfatului popular regional, au nului la cărbune. Aproviziona­
puns. Am primit pînă acum de la lipsească slănina, carnea şi ce­ neplăcut. Şi lucrul mai con fost scoase în evidenţă o sea­ rea oamenilor muncii din Va­
lelalte mărfuri absolut trebuin­ damnabil e că tovarăşii condu mă de probleme care trebuie să lea Jiului poate fi făcută la ni­
tul? Mai vreţi şi bani. Cit? 15.792,73 ei 579 hîrtii prin care ne dau sfa­ într-un ritm nesatisfăcător. A- cioase minerilor de aici. cători ai Aprozarului se cârn fie larg dezbătute de lucrătorii velul cerinţelor. Pentru aceasta,
plac în această situaţie, invo din comerţ, iar măsurile preco­ este nevoie să se depună a-
le it Ajungă-văl V-am trimis... a- turi, îndrumări, ne îmbie să avem ceastă situaţie, precum şi de­ Consfătuirea de la Petroşani, cînd motive cu totul neserioase nizate să fie cît mai repede ceeaşi muncă susţinută ca şî
a subliniat că deşi organizaţii­ Deşi aici au fost găsiţi mulţ traduse în viaţă. Prima proble­ pentru depăşirea planului de
drese / răbdare că lucrurile se vor drege, sele sezisări ale oamenilor mun­ le comerciale locale îşi desfă­ gestionari necinstiţi cum este mă este, fără îndoială, intensi­ producţie.
şoară activitatea în general ficarea muncii politice în rîn-
Nu am putut răbda şi am între­ se vor aranja şi cîte nu ne-au mai cii despre proasta deservire şi mulţumitor, aici este necesară, dul lucrătorilor din comerţ, al­
bat ca orice om, ce-i atita răţoialâ, dat prin scris. neoinstea unor gestionari şi ca de altfel peste tot în Valea
m ai ales la telefon, vînzători din unele magazine,
Cum se vor descurca tovarăşii de au făcut ca în ultimul timp a-
— Nu te priveşte pe dumneata! la gospodăria de stat din Apoldu de tenţia organelor de partid şi de
Dacă vrei să te lămureşti du-ie la Sus, cu oamenii care au lucrat, nu stat să se îndrepte spre munca
gospodăria de stat din Apoldu de pot să-mi închipui. Mă gîndesc însă lucrătorilor din comerţ, pentru
Sus... şi ăia-s nişte pretenţioşi de la cei de la Trustul regional Gostat’ depistarea şi lichidarea greută­
¦n-au pereche t ' din Alba-lulia. Mamă, mamă ce mai ţilor şi lipsurilor ce stau în ca­
• După vorbă părea să fie chiar baie cu sandolină şi zeamă bordo­ lea bunei aprovizionări a oa­
. contabilul şef de la <Trustul regio­ leză le-ar trebui...! menilor muncii din raionul
nal Gostat. nostru. Acţiunea aceasta a pri­
Şi acum să auzim de bine. mit un preţios ajutor prin dis­
Mutţămit „de răspuns“ mi-am
luat tălpăşiţa la 'Apoldu de Sus. ' MOŞ DRUMETU

cuţiile purtate de către consu- Jiului, o intensă muncă politică cel din strada Aurel Vlaîcu din cătuirea de cît mai multe bri­ ', .v D. CREŢU “