Page 56 - 1957-06
P. 56
Pag. DRUMUL SOCIALISM ULUI^: Nr. 780
O nouă victorie a constructorilor comunismului Succesul repurtat
A iest creată „M a re a K u i b î ş e v “ de baritonul
DAN SORDAOHESCU
STAVROPOL 15 (Agerpres). tal evacuate 178 de aşezări pe scena operei din Fraga
TASS anunţă : La 14 Iunie s-a populate, iar 92 au fost eva- PRAGA 15 Corespondentul
Agerpres tiansm ite: Aşteptat
terminat umplerea lacului de cuate partial. Pe noile locuri
acumulare Kuibîşev piuă la au fost strămutate aproximativ cu un viu interes de amatorii
debitul prevăzut în proiect. Aci 32.000 case de locuit ale oame- de muzica vocală din capitala
s-au acumulat aproximativ 58 nilor muncii şi peste 12.000 de Cehoslovaciei, debutul baritonu
miliarde m.c. de apă. Nivelul construcţii apartinînd colhozu- lui !romîn D-an Iar dă eheseu de
Reluarea lucrărilor subcomitetului Comisiei O. N. U. pentru dezarmare Tineretul lacului depăşeşte cu aproxima- rilor, organizaţiilor de stat şi la Teatrul de Operă şi Balet
tiv 27 metri nivelul mediu al obşteşti, întreprinderilor Indus- al R.P.R. pe scena Operei din
Noi propuneri ai® guvernului sovietic american vrea apelor Volgăi în lunile de vară. triale Praga s-a bucurat de un stră
lucit succes.
LONDRA 15 (Agerpres). — cetării exploziilor nucleare. Mă calea realizării unor acorduri sa fie reprezentat Crearea lacului de acumulare u ’ Mirti Kuibîşev' a-
TAS 5 transm ite: La 14 iunie refer la recenta declaraţie a ce în dorinţa lui de a înlătura a necesitat executarea unor .. . ,, / -, Interpretînd în seara zilei de
s-au reluat lucrările subcomi lor peste 2.000 de oameni de ceasta piedică, guvernul sovie la Moscova importante lucrări de pregătire tmLe anumite ,oc“n 40 de 13 iunie rolul luiEscamillo
tetului Comisiei O.N.U. pentru ştiinţă americani care' au adre tic declară că este de acord să a teritoriului supus inundării, km, iar suprafaţa ei este de din Carmen, tînărul artist ro-
dezarmare. Luînd cuvîntul, sat un nou ape! puterilor care se instituie un control asupra WASHINGTON 14 (Agerpres) Din zona inundată au fost to- 6.000 km. p.
V. A. Zorin. reprezentantul so deţin arma atomică şi cu hi încetării experienţelor cu arme ___ _____________________________________________________ -4 mîn a fost în repetate rîn duri
vietic, a propus să se înceteze drogen să înceteze experienţele le atomice şi cu hidrogen. Baletista Barbara Perry din aplaudat la scenă deschisă.
imediat pentru 2—3 ani toate cu această armă. Chicago, secretara Comitetului P r im e le consecinţe ale măsurilor
experienţele cu armele atomice Propunem oa în acest scop american de pregătire în vede La spectacol au asistat nu
şi cu hidrogen şi să se insti Reprezentanţii celor 73 de să se constituie o comisie în ta - rea Festivalului Mondial al Ti de „austeritate“ meroşi critici muzicali care au
tuie un control internaţional a- tari întruniţi în prezent la Co naţională de supraveghere asu neretului şi Studenţilor de la fost unanimi în aprecierea car
supra respectării acestei înce lombo, la sesiunea Consiliului Moscova, a declarat că circa impuse de guvernul MacMillan litătifor vocale ale baritonului
tări a experienţelor. Mondial al Păcii, au cerut de pra îndeplinirii de către state a 500 de tineri americani şi-au Dan Iordăchescu.
asemenea încetarea experienţe obligaţiilor cu privire la înceta exprimat dorinţa de a pleca la
In continuare reprezentantul lor cu armple atomică şi cu hi rea experienţelor cu bombele Festival. Majoritatea dintre ei ----- * -----
sovietic a spus că tergiversarea drogen. atomică şi cu hidrogen. sînt studenţi, muzicieni, artişti,
inadmisibilă a tratativelor cu învăţători. LONDRA 15 (Agerpres). — tim chiria — şî chiriile s-au in Japonia:
privire la dezarmare, convine Datorită poziţiei adoptate de V. A. Zorin a propus apoi să Zilele acestea s-au împlinit 2 scumpit“.
puterile occidentale, a spus în se constituie pe bază de ieci- Barbara Perry ia spus că tine luni de cînd guvernul conserva Congresul naţional
probabil cercurilor care mizea procî'ate posturi de conţi ol pe tor britanic a prezentat Came Această adevărată cursă a
continuare V. A. Zorin, subco teritoriile U.R.S.S., Statelor U- retul american vrea să fie repre rei Comunelor bugetul pe exer preturilor se datoreşte — după împotriva
ză pe cursa înarmărilor. Aceas nite, Angliei şi în zona Pacifi zentat la Moscova deoarece ciţiu! financiar 1957— 1958. In cum arată ziarul — politicii de
mitetul nu a reuşit pînă în pre cului. sperăm să facem un pas pe ca legătură cu aceasta cîteva ziare favorizare a marii industrii, bazelor militare
tă situaţie nu poate însă să nu lea înţelegerii reciproce“. Ea a britanice fac un bilanţ al re dusă de guvernul conservator.
zent să ia o hotărîre cu privire Acum este rîndul dv, repre anunţat că Comitetul american zultatelor de pînă acum ale po „Cercurile marii finanţe, — TOKIO 15 (Agerpres). —
provoace temeri acelora care zentanţi ai puterilor occiden- de pregătire are filiale la New liticii economice a guvernului scrie „News Clironicle“ — ne La Tokio a avut loc al 7-lea
la încetarea experienţelor cu ar ale, şi în primul rîncl reprezen York şi Los Angeles. MacMillan. fac să plătim mereu mai mult Congres al conferinţei de legă
năzuiesc într-adevăr spre re tanţi ai Statelor Unite şi An pentru produsele pe care ni ie tură pe întreaga Japonie împo
mele atomice şi cu hidrogen. Departamentul de Stat a de Referindu-se la efectele poli vînd. triva bazelor militare. In ca
zolvarea problemei dezarmării gliei — a spus V. A. Zorin în clarat că va elibera paşapoarte ticii guvernului conservator a- drul unei rezoluţii conferinţa a
V. A. Zorin a prezentat apoi, pentru Moscova dar că nu supra cetăţenilor de rind din Ziarul „Daily Worker“ subli cerut guvernului japonez să re
şî înlăturarea primejdiei unui încheierea cuvîntării sale. „încurajează“ participarea la Marea Britanie. ziarul „News nunţe la construirea de baze
în numele guvernului sovietic festival. Chromcle“ scrie într-un !arti niază de asemenea într-un co militare şi să nu mai permită
război atomic. Delegaţia sovie M Biccssaa col intitulat „Rezultatul - — un mentariu cu privire ta !această nici construirea de baze militaJ
propunerea de a se ajunge la gol în buzunarul dvs“ : „Sîn- re americane. Conferinţa a fă
tică, a spus Zorin, nu se poale problemă că guvernul Mac cut apel la nrîmiil ministru Kişi
o înţelegere privind încetarea tem îndemnaţi să ne reduoem Millan a continuat întocmai po
împăca cu această situaţie. D a ca în cadru! apropiatei «ale vi
imediată a tuturor experien litica economică falimentară a
guvernului Eden. Măsurile de
împotriva înzestrării
că subcomitetul nu vrea să-şi ţelor cu armele atomică şi cheltuielile, să ne echilibrăm „austeritate“ impuse de guver zite în S.U.A. să ceară guver
piardă prestigiul, el nu trebuie cu hidrogen măcar pe o bugetul personal. Renunţăm la nul MacMillan lovesc în con nului american încetarea expe
să pună la încercare la infinit perioadă de 2—3 ani. întreru Bundeswehrului cu reînnoirea garderobei, renun sumatori. aducînd beneficii ma rienţelor cu armele nucleare şî
răbdarea popoarelor şi este o- perea experienţelor pe perioada ţăm la ţigări, nu mai mergem rii industrii — fără a contribui încheierea unui acord interna
bligat să treacă într-un mod Cu propusă de noi. a spus repre BERLIN 15 (Agerpres). — Germaniei occidentale cu arma la teatru, nu ne mai dă mîna în mod real la îmbunătăţirea ţional pentru interzicerea aces
adevărat concret la rezolvarea zentantul sovietic, ar însemna atomică. La Sol ingen a avut să mergem în vacantă, nu mai situaţiei economice a ţării. tor experienţe.
problemelor urgente privind de o măsură practică în vederea Preşedintele organizaţiei din cumpărăm nici ziare. Insă tre
zarmarea. încetării cursei înarmărilor a- Brcnerhaven a sindicatului me- loc o demonstraţie a tineretului buie să mergem la lucru — şi Noul guvern francez
tomice. Un alt termen mai talurgiştilor vest-germani, He împotriva plănuitei înarmări a- tarifele la autobuse s-au scum
Delegaţia sovietică, a spus scurt nu ar avea însemnătate rald Rakowskl, a cerut în ca tomice a Bundeswehrului şi a pit. Trebuie să aprindem lumi nu se deosebeşte deeît în formă
V. A. Zorin, a atras deja aten practică şi nu ar da nimic real, staţionării de armament atomic na seara şi tarifele la electri de fostul guvern Mollet
ţia membrilor subcomitetului a- întrucît se ştie că pregătirea drul unei întruniri a activişti pe teritoriul Germaniei occiden citate s-au scumpit şi c-urînd, se
supra amploarei pe care a experienţelor cu arma atomică lor sindicali, iniţierea unei vaste tale. Din iniţiativa organizaţiei vor scumpi din nou. Trebuie să PARIS 15 Corespondentul A- rea reformei constituţionale şi
luăt-'o mişcarea popoarelor îm si cu hidrogen necesită un timp campanii împotriva înarmării din Essen a organizaţiei ad- ne facem mîncare — şi gazul gerpres transmite : Observato a reformei electorale.
potriva experienţelor cu bom îndelungat. atomice a Rundeswehrului. Alt versurilor serviciului militar cosiă mai mult. Trebuie să plă- rii politici din Paris subliniază
bele atomice şi cu hidrogen, activişti sindicali s-au pron-un 1.200 de bărbaţi, femei şi tineri că noul guvern francez condus Comentatorii politici ai pre
Tn prezent, a declarat Zorin, In prezent se ridică proble tat cu acest prilej pentru între din acest oraş, făcînd parte din 0 nouă lovitură sei franceze sînt de părere că
prinderea de măsuri concrete toate păturile sociale, au sem
împotriva cursei înarmărilor. nat moţiuni de solidaritate cu
Presa vest-germană relatează
am dori să amintim un fapt re ma controlului asupra încetă şi despre alte proteste împotri apelul celor 18 savanţi ato- de stat în Haiti de Bourges Maunoury nu se guvernul Maunoury nu va a-
cent care, după părerea noas rii unor astfel de experienţe, a va înzestrării noii armate a mişti vest-germani. deosebeşte deeît în formă de vea viaţă lungă. După cum
tră, nu poate fi trecut cu vede declarat în continuare V. A. PORT AU PR1NCE. — fostul guvern Mollet. In fond subliniază unii comentatori,
rea nici măcar de adversarii în Zorin, ca principala piedică în Daily Herald“ şi „News Clironicle“ HAITI 15 (Agerpres). In Haiti nu există nici un fel de deose
cer demiterea lui John Harding din postul s-a produs 6 nouă lovitură rde bire esenţială între ele, în afa cercurile reacţionare vor căuta
ră de faptul că actualul guvern să menţină guvernul Bom-ges
Maunoury la putere pînă !a
stat, preşedintele provizoriu al
Vizita navelor militare engleze de guvernator al Ciprului Republicii, Danie! Fignole,. a are o orientare si mai accen îndeplinirea termenului de 18
in Marea Neagră fost răsturnat de armată. Gene tuată spre dreapta.
LONDRA 15 (Agerpres). — Cipru. „Daily Herald“ conside ralul Antonio Kebreau, şeful luni de la ultimele alegeri, ter
ISTAMBUL (Agerpres). — drei militare engleze care se află marelui sfat major, a' procla Dealtfel programul guverna men după care. potrivit preve
Agenţia A.T.A. anunţă : La 12 de la 5 iunie la Istambul. Intr-un articol de fond ziarul ră că a venit timpul ca H ar mat starea de asediu şi a a- mental al lui Bourges Mauno-
iunie au trecut prin Bosfor în „Daily Herald“ cere înlocuirea ding să cedeze locul unui civil nuntaf formarea unei junte mi urv nu fac? deeît să reia în li derilor constituţiei, se noade
Marea Neagră 3 nave ale esca Navele militare engleze vor lui John Harding din postul,’de care ar fi mai indicat să pună litare compusă din 3 persoane niile sa 1e esenţiale programul proceda la dizolvarea parla
vizita porturile turceşti din Ma guvernator al insulei Cipru de capăt politicii de represiune. Pe care va conduce treburile tării predecesorului său şi anume: mentului şi la organizarea d-a
rea Neagră. oarece acesta se opune la efec aceeaşi poziţie se situează şi pînă la viitoarele alegeri. continuarea si intensificarea noi alegeri.
tuarea unei !anchete lasupna !atro comentatorul ziarului „News războiului din Algeria, adopta
Chronicle“ care cere şi el de rea de noi impozite în valoare Toate ziarele franceze de joî
cităţilor la care se dedau tru miterea lui Harding. de 150 miliarde franci în 1957 seara şi de vineri dimineaţă
pele de ocupaţie britanice în sînt unanime în părerea că
şi de încă 300 miliarde franci guvernul Bourges Maunoury va
întîmpina mari dificultăţi şi că
SAPTAMINA INTERNA ŢIONALA fa începutul anului 1958, ratifi el este ameninţat să-şi piardă
carea tratatelor „pielii comu cu prima ocazie majoritatea cy.
ne“ şi euratomului înainte "de lotul neînsemnată obţinută în
vacanta parlamentară, efectua
Adunare cu prilejul votului de
învestitură.
Făcînd un bilanţ al eveni delegaţie guvernamentală şi de nea rezolvarea nici uneia din timă formulă corespunde inte vede şi apreciază la valoarea MA G A Z IN
mentelor internaţionale care au partid din R. P. Bulgaria a fă problemele reale care stau în reselor poporului italian. E lim lor adevărată noile propuneri
reţinut cel mai mult atenţia o cut-o în tara noastră. întrucît, fata Italiei. In aceste condiţii pede că în nici o măsură. Aşa sovietice privind măsuri parţia LUNI 17 Şl MARŢI !8 IUNIE 1957
piniei publice mondiale în aceste evenimente au fost tra după cum arată tovarăşul To- le în domeniul dezarmării, şi
cursul saptămînii care a trecut, tate mai pe larg în ziarul nos sub presiunea opiniei publi glliati, criza de guvern din I- cere reprezentanţilor puterilor SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nu se poate să nu consemnăm, tru, ne vom opri astăzi asupra ialia va putea fi rezolvată în occidentale să nu mai tergîver-
în primul rînd, pe acelea care ce din Italia, oare cerea un folosul , intereselor oamenilor seze la nesfîrşît rezolvarea u- DEVA : Citadela sfărîmată : cinema Vietnamul; ORAŞTIE : Suflete rari)
au contribuit la însănătoşirea altor evenimente care de ase muncii din Italia numai prin neia din cele mai important? „Grădina de vară : „U-me pe zăpadă : PETROŞANI: Frumoasele nopţii j
situaţiei internaţionale şi anu guvern reprezentant al intere constituirea unui guvern al că probleme ale situaţiei interna ALBA-IULIA: Fala mexicană; APOL- SEBEŞ: Tu şi camarazii tăi; SIME-
me : vizita oficială pe care to menea au fost pe primul plan rui program să fie sprijinit de ţionale. Subcomitetul Comisiei DU DE SUS: Bigamul: BARtJ-MARE: RIA: Unde nu zboară vulturii; 7E-*
varăşii N. A. Bulganin şi N. S. selor vitale ale poporului ita partidele democrate şi de cele O.N.U. peniru dezarmare, care Dragoste !ie vară ; BRAD ; Qudva la IUŞ: Brigada de tanchişti; ZLATNA'3
Hruşciov, şi persoanele care al actualităţii internaţionale. lian, Zoii a fost nevoii să de dt stingă. Un asemenea pro şi-a reluat vineri lucrările, tre Panel fîA lE G : Corabia viselor i îndrăgostiţii) HUNEDOARA: Libelula,
clam ar da posibilitate guver buie să răspundă cerinţei impe I H A : Semne particulare; ţ.ONEA :
i-au însoţit, au făcut-o în Fin Dintre acestea nu putem să nu clare că, dacă guvernul său va nului respectiv să meargă îna rioase a oamenilor iubitori de
obţine votul de încredere numai inte pe un drum democratic pî pace diri întreaga lume — în SELECT IUN! DIN PROGRAMUL DE RADIO
landa ca şi vizita pe care o vorbim în primul rînd, despre datorită sprijinului monarho- nă la viitoarele alegeri. cheierea unor acorduri ¦»chita-
iasciştilor, el va prezenta demi bile care să ferească omenire-»
crizele de guvern din Italia şi sia întregului cabinet. Lncru Deşi în Italia şi Franţa con de pericolul — mereu c.rescînd
care, dealtfel, s-a întîmplat In diţiile sînt diferite, deşi Franţa — al unui nou război mondial.
Franţa. seara zilei de 10 iunie. Zoii şi-a are acum un guvern, iar Italia
nu, se poate spune totuşi cu imperialiştii continua
Uite c r iz a , nu e c r iz a prezentat demisia. siguranţă, fără teamă de n gre Luni 17 iunie 1957. Programul I: ră; 11,30 Să cunoaştem folclorul po
Deci, Italia, din nou, n are şi, că aceste ţări au o trăsătură provocările în Orientul 5,10 Jocuri populare -om îneşti; 6,15 poarelor; 13,05 Concert de prînz; 14,00
Deşi nu identică, evoluţia si bine, a fost, înşelată şi de diata La-nceput de săptămînă spor la mun Muzică instrumentală; 14,45 Cîntece
tuaţiei politice din Franţa şi guvern. Ţinînd seama de eşecul comună : opînîa publică cere apropiat şi mijlociu că. voie buni ; 7,03 Muzică pentru fan de Ion Chirescu ; 15,05 Cîntece de dra->
Italia crează, unui observator aceasta. Voinţa ei exprimaiă la suferit, după cum anunţă agen cu stăruinţă respectarea voinţei fară ; 7,30 Cîntece şi jocuri populare goste şi jocuri populare romîneşti j
atent, impresia unei mari in alegerile din ianuarie 1956 a ţiile occidentale de presă, par ei, şi nici un fel de formule In Orientul apropiat şi m ij din B a n a l: 7,50 Muzică uşoară : 9,30 15,45 Muzică uşoară; 16,40 Noi înre
stabilităţi oare domneşte în fost ignoiata din nou. Situaţia tidul democrat creştin şi-a care preconizează guverne ale lociu se desfăşoară din nou e- „Vreau să ştiu"; 11,03 Cu cîntecul şi gistrări de muzică populară romîneas-
politică din Franţa nu se va schimbat brusc poziţia. O re venimenle care îngrijorează o- jocul din regiune în regiune; 11,45 câ ; 17,30 „Un lăciune şi-un cărbune";
cercurile politice reacţionare din găsi însă în stabilitate atît zoluţie votată de_ comitetul de căror programe sînt contrare pinia publică mondială P u „Traista cu poveşti" — „Mai galben „Cerbii fermecaţi" Povestire da Angela
aceste ţări. E drept, în Franţa timp cit la cîrma tarii nu se va conducere al partidului demo- intereselor maselor largi de oa terile occidentale depun efor deeît banul de aur" povestire- de Ileana Plaţi ; 18,50 Jocuri populare romîneşti;
criza a fost, deocamdată, solu afla un guvern care să promo cnat-oreştin preconizează nece turi disperate pentru r. aca Şerban ; 12,10 Concert de prînz i 13,45 19.10 Muzică uşoară de Mălineanu j
ţionată. _Bourges Maonoury, veze 'o politică democratică de meni ai muncii nu au vreo şan para şi menţine oozitn avanii „Sub al păcii stindard" ; 16,30 Sfaturi 19,55 „Noapte bună, copii": (Şling şî
fost ministru de război în gu progres social în tară şi în Al sitatea „refacerii solidarităţii“ jo-ase în această parte a lumii gospodăreşti; 16,40 Cîntă Ion Luican ; bang — poveste de Eduard Jurist)
vernul precedent condus de so geria, a unei politici de pace şi să de reuşită. recurgînd în acest s-ens la dez 17,30 Conced pentru copii; 18,30 Aău-
cialistul Mollet, a primii voiul colaborare cu toate popoarele. partidelor de centru, omitînd să binări între tarile arabe, si a- zicl uşoară de Ion V asilescu; 19,45 20.10 Muzică populară romînească i
de învestitură, reuşind după 3 mai vorbească despre un gu tragerea lor în combinaţii a- Program de muzici populară romî- 20,,45 Muzică de dans; 21,30 „Părinţi
săptămîni de criză să alcătu In ce priveşte Italia la un vern formai exclusiv din demo- gresîve, ca pactul de la B ag nească; 20,30 Cîntece de dragoste: şi copii"; 22,30 Concert de muzică
iască un nou guvern. Un gu moment dat, se părea că situa crat-creştini. Se pune întreba dad. In acest sens au fost orga 21,20 Muzică populară romînească: simfonică 23,17 Concert de noapte.
vern nou cu planuri vechi. ţia e clarificată. Guvernul rea, în ce măsura această ul nizate lovitura de stat din Ior 23.00 Concerl de noapte. Programul II: Programul 11. 14,03 Muzică uşoară»'
„monocoîor“, format de repre dania. falsificarea alegerilor din 14,03 Melodii populare romîneşti:
Intr-adevăr, din primele de Problema dezarmării cere o rezolvare urgentă Liban,_ ca şi recenta provocare 15.00 Arii şi dueie din operete ; 15,40 15,15 muzică uşoară; 15,45 Jocuri
zentantul partidului creşlin-de- anfiegipteană din Iordania — populare romîneşti; 17,45 Noi înregisJ
claraţii date publicităţii, reiese mocraf, Ădone Zsli, reusise să Problema dezarmării, proble puneri pot constitui o bază de 'ctîuni care nu contribuie în Muzică populară executată la mando trări de muzică uşoară; 18,05 Prelu
că noul premier francez va con obţină Ia 19 maî votul de_în ma care îşi aşteaptă de ani de discuţie. nici un chip la securitatea pă crări de folclor ale compozitn.rilo'" noş
credere doar datorită sprijinu 7,i1e o rezolvare, continuă Să se cii' în această parte a globului lină şi banjou ; 16,20 Melodii de muzi tr i; 19,45 Muzică uşoară italiană)
tinua aceeaşi politică falimen lui acordat de dreapta reacţio afle din nou în atentia obser După pauza care a intervenit ai chiar în întreaga lume. 20,03 Din viaţa muzicală a oraşelor
nară, mona'rho-fascistă. Socia vatorilor, mai ale^ datorită lu — oa urrmare a necesităţii con că uşoară: 17,30 Program de muzică
tară. contrară intereselor po liştii, comuniştii, liberalii si Re crărilor (dacă putem spune sultării guvernelor respective — Opinia publică mondială dă şi regiunilor patriei; 22,05 Doine şi
porului francez de continuare a publicanii au votat împotriva aşa)' subcomitetului Comisiei reprezentanţii puterilor occi o ripostă hotărîtă acestor pro populară; 18,55 Sfatul medicului: Pe- jocuri populare romîneşti; 22,30 Me
războiului din Algeria, de spo Iui. Era limpede, că viata_ac.es dentale, se pare, şi-au schim vocări şi acţiuni, carp submi lodii de muzică uşoară; 23,15 Seară
rire a taxelor şi impozilelo/jre fui, guvern va fi de scurtă du O.N.U. pentru dezarmare în nează cauza păcii, si cere ca ricarditele; 19,00 Concert de estradă: de muzică de cameră.
care va trebui să le_ suporte rată. _FormuIa_ „ cu un guvern trunit ia Londra. In urma pro bat din nou atitudinea. A înce puterile occidentale =ă_ respect?
contribuabilii francezi. Chiar forma!, numai din democrat - punerilor făcute de reprezen put să se facă 6 propagandă cea mai arzătoare cerinţă a o- 21,05 Teatru Ia microfon : „Antigona" BULETINE DE ŞTIRI;
’din componenta _actualului ca creştini nu' avea şanse de reu tantul sovietic, Zorin, se părea cu îux de amănunte unor ima menirii-- pacea. 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00: 15.001
binet se poate deduce cu uşurin şită. deoarece, în afară /de par că — în sfîrşit — acest sub ginare propuneri americane ca tragedie de Sofocle; 23,15 Muzică de 17,00: 19,00: 22,00: 23,52 (programul
tidul naţional monarhist şî Par re, aşa cum s-'a dovedit pură la CONSTANT!" .'AAOOVEI balet. I): 14,00: 16,00: 18,00: 20,00 ; 21,00:
ţă politica pe care e Hotărît s-o tidul neofascist „mişcarea so comitet va lua o serie de mă 23,00 (programul II).
promoveze acesta' Aceiaşi suri pozitive, aşteptate de mul urmă, au Fost doar/o _adevăfa- Marţi 18 iunie 1957. Programul I.
Christian Pineau în fruntea cială, italiana“, toate celelalte tăvvreme "de întreaga omenire, tă propagandă occidentală, fă
Ministerului de Externe,' acelaşi nărtîde erău împotrva adeşte i însăşi puterile cccidenfale nu cută cu scopul vădit_de a în 5,10 Muzică uşoară : 6,15 Melodii popu
Lacoste-rezident- în Algeria etc. Formule. Programul preconiza/ primit cu un oarecare opti depărta atentia opiniei publice
E bine, măcar că, de data a de Zoii în faţa' parlamentului. mism noile propuneri ale gu mondiale de la noile şi impor lare romîneşti; 7,07 Concert de dimi
ceasta. guvernul nu s_e maî_nu- « fpc;po r?p înţeles, ntt U Dropii vernului sovietic, făcîn’dii-se şi (antele _ propuneri sovietice.
me'şf'n socialist. Opinia publică declaraţii oficiale că aceste pro Dar, opinia publică nu poate fi neaţă i 9,30 „Roza vinturilor" | 10,00
din Franţa, după cure s^ vede dusă la nesfîrşît în eroare. Ea
Muzică distractivă; 11,03 Muzică uşoa
... -— - r R e d a c ţia ş i a d m in is tr a ţia z ia r u lu i s t r . 6 M a r tie nr. 9, T elefo n : 1 8 8 - 189. T axa p lă tită In n u m era r c o n fo rm a p r o b ă r ii D ir e c ţiu n ii G enerale. P .I .L .R . tu. idb.o9o a n oiem orte 1949 — i .parai ir.:reprinderea P o li g r a! tcă „l M ai" — DEVA.
