Page 57 - 1957-06
P. 57
TOATE ŢĂRILE, W Ufr-VA l îndeplinirea planului, asigură 4
CE E NOU ?
Cu prilejul celei de a XV-a succesul salarizării îmbunătăţite
aniversări a distrugerii de către
Marţi 18 iunie 1957 fascişti a satului Lidice, la 10 iu In prezent, la secţiile de fur sul greu, cu agăţări, a dus la
nie a fost organizat la locul ma un număr de 32 de ore mers re
sacrului locuitorilor din Lidice o nale din cadrul Combinatului dus şi aceasta din cauza cocsu
manifestajie de prietenie şi pace. sidet urgie Hunedoara, se expe lui. Cocsul utilizat Ia furnalul 5
La acest miting de masă s-au în rimentează măsurile de îmbu c te ele cea mai bună calitate.
trunit peste 10.000 de locuitori din nătăţire a sistemului de salari Deficienţa constă însă în modul
satele şi oraşele din împrejurimi, zare. Succesul acestei experi cum c păstrat acest cocs. A-
precum şi numeroşi reprezentanţi mentări, este condiţionat în ma mestecat fiind cu praf, e normal
ai oamenilor muncii dintr-o serie re măsură de realizarea sarci să ducă la un mers greoi al fur
de regiuni ale republicii. nii de creştere a productivităţii nalului, la agăţări.
muncii, de reducerea preţului de
Anul IX. Nr. 781 4 pagini 20 bani cost, de sporirea volumului La mersul redus au contri
producţiei. buit şi deficienţele în aprovi
T I N E R E Ţ E SI E N T U Z I A S M Şi-au îndeplinit planul Măsurile luate pînă în pre zionare. Peste 12 ore mers re
zent de către conducerea combi dus au fost cauzate de lipsa a-
natului şi conducerile secţiilor, glomeratului şi a cocsului.
prin traducerea în viaţă a pro
Defectarea vagonului-cîntar
semestrial punerilor de măsuri tehnico-or- a cauzat nu mai puţin decît 17
Orăştia-n sărLătoare ou puternice aplauze această Desfăşurîrid cu succes în trecerea socialistei pentru a da ganizatorice făcute de oamenii ore mers redus, iar defectarea
osteneală a lor. patriei cit mai multă fontei, Jurnaliştii din secţia l-a fur muncii, au dus la o creştere a motorului troliu de 80 tone la
Privire de ansamblu raionul Orăştie, îşi iau angaja nale a Combinatului siderurgic din Hunedoara, obţin cu fie producţiei. Din păcate, în luna bandă, a cauzat 22 orc mers
mentul să muncească şi să în 'k care zi ce trece noi succese în producţie. trecută, această creştere s-a ob
Duminică 16 iunie. Zorile di veţe din ce în ce mai bine. Umbrele serii au surprins pe ţinut numai la furnalele 1, 2, 4 redus. De data aceasta, cauzs
mineţii au găsit oraşul Orăştie estrăzi ultimele echipe partici Realizîndu-şi sarcinile de plan în fiecare lună înainte de se află în lipsa pieselor de
îmbrăcat în haină de sărbătoa In parc — pe estrade pante la concurs. Apoi în parc termen, colectivul acestei secţii a topit sîmbătă 15 iunie, ulti schimb.
re, plin de viată. Pe străzi erau a avut loc carnavalul, înfrumu mele tone de fontă în contul semestrului. I, îndeplinindu-şi
arborate drapele roşii, tricolore Aşa cum am spus, tumultul seţat de jocul de artificii. astfel cu 15 zile înainte de termen planul, de producţie pe şi 6, furnalul 5 rămînînd cu 8,07 Transformînd numărul de 181
şi drapele albe cu emblema fes din oraş se mutase în parc, pe Ziua aceasta de sărbătoare, prima jumătate a anului. Indi cii de utilizare a furnalelor au
tivalului, iar pe sîrme trans stadionul sportiv. Parcă tot o- petrecută în Orăştie, va rămîne fost măriţi în primele 5 luni ale anului acesta cit 15,2 la procente sub plan. ore mers redus în ore opriri şi
versale. sute de steguleţe de cu raşul, tot raionul, se strînsese pentru mult timp în amintirea sută faţă de media anului trecut, iar productivitatea muncii
lori diferite se legănau în adie aci, să privească această mă participanţilor. planificată a crescut cu 7,85 la sută. La preţul de cost au Cauzele acestei rămînerl în facind un calcul asupra canti
rea vîntului. Acest decor de reaţă sărbătoare. fost realizate economii în va loare de 3.221.000 lei.
sărbătoare minunat, era între B. ROMULUS urmă sînt multe. In ultima ana tăţii de fontă ce s-ar fi putut
git de forfota oamenilor, majo De pe stadion, echipele artis Cele mai de seamă realizări au fost obţinute în acest an
ritatea tineri ou fetele arse de tice culturale, tot în coloană, Festivalul din Ilia de topitorii din brigăzile conduse de Ioan Bîldea, Avram Cal liză ele pot îi găsite în mersul produce în aceste ore. reiese că
soare, plini de veselie, care fă au intrat în parcul „Filimon da şi Ioan Chiroşca, care au dat de la începutul anului şi
ceau din liniştitul orăşel de pro Sîrbu“. Pe stadion au rămas Şi comuna Ilia a trăit dumi pînă acum peste sarcina de plan, 3.253 tone fontă. redus al furnalului şi în opriri furnalul 5 a pierdut producţia
vincie, un adevărat oraş plin de doar sportivii caro urmau să-şi nică clipe de sărbătoare. Tine
animaţie. Echipe artistice din dispute întîietatea şi spectatorii, retul de aici a venit să arate A. Z. le accidentale. pe două zile Această pierdere
toate coifurile raionului um amatori de sport. că ştie să lucreze pămîntul, dar
pleau oraşul de cîntec şi voie şi să se întreacă la cîntec şi Cuptorul 2 de la oţelăria electrică In luna mai, după calculele a dus desigur la o creştere a
bună. In parc, pe cele două estra la joc. S-au adunat în centrul
de (una pentru echipele cămi de raion întovărăşiţii de la Do- a intrat în funcţiune făcute de serviciul planificare, preţului de cost şi la neînde-
Crainicul anunţă nelor culturale şi alta pentru bra, colectiviştii de la Lăpuş-
formaţiunile şcolare şi pionie nic, echipele artistice din M an furnalul 5 a mers redus un nu l'liuirea sarcinii de creştere a
reşti), au început programele cei u Mare, Sulighete, Boz şi
din alte comune şi sate. măr de 181 de ore şi a fost o- productivităţi muncii, facto/
prit 28 de ore. Din aceste o- care stau la baza succesului ex>.
priri, numai 2 ore şi 45 minute perimentării salarizării' îmbu
au fost în contul reparaţiilor nătăţite.
planificate, restul fiind de natu-, . Modul în care se îndeplineşte
ră accidentală. planul în luna curentă, dovedeş
Analiza cauzelor mersului re te că măsuri pentru remedierea
dus, dezvăluie o serie întreagă situaţiei încă nu s-au luat. In
artistice. dc deficienţe, Lipsa oalelor de urma acestei situaţii, pe bună
Pe prima estradă, echipa de
Animaţia din oraş n-a fost de După intonarea imnurilor Sîmbătă 15 iunie, a intrat în funcţie la Combinatul si zgură şi fontă—lipsă semnalată dreptate se naşte întrebarea:
lungă durată. Spectatorii s-au dansuri a căminului cultural R.P.R., U.R.S.S. si F.M.T.D. de derurgic din Hunedoara şi cup torul nr. 2 al noii oţetării elec în toate consfătuirile de produc t’r aşteaptă cei în cauză ?
grăbit spre frumosul parc natu din Geoagiu, interpreta cu su către corul din Ilia, tovarăşul trice. Construcţia şi darea în funcţie a acestui cuptor a fost ţie — a dus la un- număr de
ral al Orăştiei, spre arena spor flet o sîrbă. După dans, solis Mihai Iacob, secretar al Comi terminată cu 3 luni şi jumătate înainte de termen. 35 de ore mers redus. Dacă la Conducerea combinalnlui si
tivă „Dinarno“, unde avea să tele Emilia Ciulea şi Elena Mi tetului raional de partid Ilia, a intrarea în funcţiune a furnalu derurgic din Hunedoara este da
înceapă deschiderea festivalu luit, au interpretat cîntecele declarat deschis cel de al IT-lca Noul cuptor este deservit de oţelarii din echipele con lui 5, s-a promis furnaliştilor un toare să ia toate măsurile pen
lui, iar participanţii, din comu „Mînce-te bade amarul“, „Cîn festival raional al tineretului, duse de primlopitorii Nicolae Fedeu, Marin lordache şi număr de 36 de asemenea oale, tru lichidarea acestei situaţii.
ne, au început şi ei defilarea tec de pe Ialomiţa“, etc. şi a adus un călduros salut ti Omolă Pasca. Oţelarilor din echipa lui Marin lordache le-a azi, ei au la dispoziţie numai Trebuie să se ocupe mai mult
spre aceleaşi puncte. nerilor participanţi. Au defilat revenit cinstea să încarce şi să topească prima şarjă de, oţel 18. Procurarea acestor oale de aprovizionarea furnalelor,
Şi, în timp ce pe estrada a- apoi pionieri şi tineri de pe tot special în cel de-al doilea cup tor, al noii oţelarii electrice. de calitatea slabă a materiale
Abia a apărut la capătul are ceasta echipele artistice din cuprinsul raionului. A urmat în fiind de competenţa conducerii lor, de aprovizionarea cu piese
nei sportive prima coloană, cînd Cugir. Vinerea, Mărtineşti, Bo- continuare desfăşurarea con Cinci blocuri în construcţie combinatului, scoate secţia de de schimb a diferitelor organe
în difuzoare s-a auzit vocea zeş, Foit, Şibot, Băcăinfi, Al- cursurilor artistice şi sportive. şuii >. ăspundere. Conducerea auxiliare. Conducerea combina
crainicului: maş-Balşa şi toate celelalte e- De aici n-a linsit nici grădiniţa ’ Nu departe de comuna Peş- gheri a lui Frânase Ivaizer, combinatului a depus unele e- tului trebuie să aibă în vedere
cliipe ale căminelor culturale de copii din Ilia. • tiş, se află în construcţie 5 blo îşi depăşeşte zilnic norma cu forturi în direcţia procurării lor, făptui că succesul experimentării
.„începe manifestaţia de des îşi desfăşurau programul, pe curi. Aceste blocuri se fac pen 39 la sută. Mult interes pentru însă rezultatele nu sînt cele aş sistemului de salarizare îmbu
chidere ia celui de-al doilea fes estrada elevilor şi pionierilor, S-a evidenţiat în mod deose tru muncitorii siderurgişti ai huna desfăşurare a lucrărilor, teptate şi furnalele 5 şi 6 con nătăţit, nu poate îi asigurat a-
tival raional al tineretului". micii dansatori din Mărtineşti bit formajia !artistică din comu combinatului care vor lucra la în vederea îndeplinirii angaja tinuă să aibă mers redus lună tîta timp cit furnalele nu-şi vor
interpretau dansul „Mărioara“, na Dobra, corul din Ilia, echi laminorul Bluming. mentului, depune inginerul Lo- de lună, din această cauza. îndeplini planul de producţie*,
Participanţii, într-o coloană copii grădiniţei nr. 1 din Orăş- pa de dansuri din Muneelu nu-şi vor înfăptui sarcina de re
lungă de peste un kilometru, tie, executau un balet, elevele Mare, Sulighete, Fornădie şi Lucrările de construcţie sînt ghin şi maistrul Zlâtior Băiut. Calitatea slabă a materiale ducere a preţului de cost şi de
s-au îndreptat apoi înspre tri .Şcolii de 7 ani din Cugir. inter altele. executate de colectivul şantie lor a lost o altă cauză a mersu sporire a productivităţii mun
bună. pretau „Dansul gospodinelor“ rului A, din cadrul grupului de MIHAI MOLDOVAN lui redus si deci a neîndepiinl- cii.
iar recitatori ca Veronica Dun- Seara, poiana din Sideasca, şantiere 4 CF.,*al Trustului 4 rii planului de producţie. Mer-
Primii participanţi, purtau ca, Maria Georgescu, Valeria de pe marginea Mureşului era construcţii Hunedoara. Fiecare corespondent
stemele P.M.R., R.P.R , U.T.M., Faur, M. Preseca.ru şi alţii, de încă plină de entuziasmul ti bloc are un etaj şi se compune
plancarde cu emblemele festi clamau în fata spectatorilor, neretului. In jurul focului de din cîte 8 apartamente.
valurilor regional şi mondial. poeziile învăfate pentru acest tabără pregătit de pionieri, se
După ei, în rînduri perfect a- prinseseră şi tineri şi bătrîni în Aici, l-am întîlnit pe ingine
liniale, au 'defilat stegarii, a- eveniment... sîrbe, hore şi nelipsita horă a rul Loghin. Iată ce ne-a decla
poi pionierii' care umpleau văz prieteniei — permită. rat e i : „In ultima consfătuire
duhul cu ritmul cadenţat al to Instantaneu .de producţie, ce a avut loc pe
belor si trompetelor... I. ZAIIARIE şantierul nostru, ne-am toat
Pe o alee străjuită de copaci angajamentul ca pînă la 1 iu
Rînd pe rînd s-au perindat înalfi şi cu frunziş des, un chiot corespondent lie a.c., să terminăm complect
prin fata tribunei tinerii din însofit de clinchete de zurgălăi
comunele participante la festi a atras atentia multora. Curio In numărul viitor al ziarului acoperişul la blocul nr. 1 şi 50
şii au format cerc în jurul ce nostru vom publica repor-1
val. Au trecut căluşarii din lor nouă tineri care executau, taje de Ia celelalte festiva la sută din acoperişul blocului
Geoagiu şi Orăştioara de Jos, fără să fie de fată vreo comi
echipele căminelor culturale şi sie, dansul „Căluşarii“. Din luri raionale, care au avut' nr. 2. Zidarii, dulgherii şi be-
formaţiunile de elevi şi pionieri loc duminică 16 iunie 1957.
din Orăştie, Cugir, Foit, Vine
rea, Mărtineşti şi din alte co
mune, sportivi, etc. Iar crai
nicul, în fata microfonului, con şoaptă — în şoaptă, s-a aflat toniştii lucrează cu avînt ca a-
tinua să anunţe desfăşurarea că echipa este din comuna Ro- C olectiviştii prăşesc cest angajament, sa fie tradus
mos. în viată".
defilării, pînă. ce toţi partici culturile
panţii s au aliniat pe stadion. Intr-adevăr, tinerii Sebastian Betcnistu] Simion Bnicu îşi
Iordan, Ioan Drăgan, Ilie Ştef, Cu toate că apele revărsate depăşeşte zilnic norma cu 20
Apoi, tov. Nicolac Marcu, se Vasile Rafiîiu şi ceilalţi care ale Mureşului au împiedicat în la sută, echipa de zidari con
cretar al comitetului raional de formau echipa de căluşari, erau mare parte executarea lucrări dusă de Ioan Cimbrudeanu. are
din Romos. Mai aveau înaintea lor de întreţinere a culturilor, o depăşire zilnică a normei de
partid, a rostit cuvîntul de des lotuşi, colectivişti din Bretea 25 ia sută, iar echipa de dul
chidere, iar Alexandru Stanici, lor două cămine culturale, şi a- Mureşană şi cei din Ilia au lu
primul secretar al comitetului cum repetau încă odată vioiul crat cu multă rîvnă pentru ter C iiifi în pagina I!-a
minarea lucrărilor la timp.
raional U.T.M. a dat citire te lor dans.
legramei adresată Comitetului Bineînţeles, că ajunşi pe es Muncind neobosiţi, ei au ter
regional de partid, prin care ti-
tradă, spectatorii au răsplătit
nerelul elevii pionierii
minat pînă acum praşila I-a ® „Ştiinţă şi tehnică
La porumb. La sfecla de zahăr şi
uncă rodnică pe ogoare cartofi, au prăşit suprafaţa de ® Rubrica „sport“ „1. C. 1 n u m 1 din Orăştie, produce, pe liîiyâ alte bunuri şi cărămidă de construcţie,
21 şi respectiv 18 ha. De ase o găsiţi în pagina IV.
menea, ei au recoltat furajele de un aspect exterior al fabricii de cărămidă.
deleanu, Gheorghe Duliar şi Ion pe o suprafaţă însemnată. -—-LăU? li
Au început prăşită II-a Cer tejan lui Gheorghe. n băieţandru fi Dine pregătit,- cu multe cu cău, s-a adresat acestuia cu o ¦Ml, ^ „Marea K tiibîşev“
la porumb rav, cu părul mai noştinţe noi, după terminarea întrebare, pe care de multă
Nici o zi pierdută mult castaniu decît şcolii s-a reîntors la Hunedoa vreme se pregătea s-o p u n ă : membru de partid, organizato- ^ 40 km — lăţime; o supra
Terminînd praşila I-a la po blond, cu ochi al ra. Munceşte la I.C.S.H. situîn- nil de partid i-a explicat ute- P faţă de 6.000 km. p.
rumb pe suprafaţa de 36! hcc- ProFitind de timpul favora baştri, pătrunzători, — Tovarăşe organizator, eşti mistuită Florin Niculescu, cum
taie, şi praşila Tl-a la cartofi bil iudărilor în cîmp, î.ilovă- timid şi neincl'!mi du-se mereu printre cei mai bun să-mi spui ce trebuie să să-şi întocmească dosarul de La 14 iunie s-a terminat umplerea
pe 120 hectare, ţăranii munci natic — aşa arăta atunci, in candidat. Atunci cînd organi lacului de acumulare Ktiibîşev pînă
tori din comuna Şoirriuş au în răşiţii şi ţăranii individuali din primăvara anului 1953, băia <T)o*?nfe îm p lin ite zaţia de bază a discutat cere la deliitul prevăzut în proiect. Aici
ceput praşila Il-a la porumh. comuna Pojoga, au re u ft să tul din Oleşii, regiunea Piteşti, rea lui Florin Niculescu, co s-au acumulat aproximativ 58 miliar
Pînă acum, ei au prăşit a doua termine mare parte din lucră venit în Hunedoara „Cetatea muniştii au aprobat primirea de m.c. de apă. Nivelul lacului depă
rile de întreţinere. Ast oţelului“ ca brigadier voluntar. lui în rîndurile candidaţilor de şeşte cu aproximativ 27 metri nivelul
oară porumbul de pe o supra fel, la porumb au terminat Cu toate că a fost primit cu partid. , mediu al apelor Volgăi în lunile de
faţă de 55 hectare. pra-'la l-a pe o suprafaţa de multă căldură, în primele zile vară.
2C6 ! ectare. praşila TI a îa <e- s-a simţit oarecum stingher. buni muncitori. Dacă e nevoie, fac pentru a deveni candidat
Paralel cu lucrarea aceasta, cln .de za h ă r a fost făcuta pe ^ Se gindea mereu la dcspărli-
ţăranii muncitori din Şohnuş 12 hectare, iar la cartofi pe 4 ' Ş rea lui de cei 9 fraţi şi de ta Florin lucrează şi ca sudor de partid ? mai trecut de a- Lăţimea „Mării Ktiibîşev" atinge
au terminat plivitul păioaselor (nnci un an şi ceva. în anumite locuri 40 de km, iar su
pe suprafaţa de 577 hectare, au liectare. Piin muncă hainiră. nu pentru că firea lui mereu por — E foarte bine că-mi pui o Cii citeva zile în prafaţa ei esie de 6.000 km.p.
urmă, comuniştii
fost recoltate furajele de pe o nită să cunoască cit mai mult, astfel, cte întrebare — i-a răs din organizaţia de Succese ale atleţilor
bază l-au disiiitat romîni la Praga
suprafaţă de 40 hectare. l-a îndemnat să înveţe şi a- puns organizat'nul de partid. elin nou şi l-au primit în rîndul
terminat de prăşit 4 hectare In capul listei fruntaşilor îr, tăl său. ceastă meserie. A învăţat-o, şi Membru şi candidat, de part'-d membrilor de partid. Florin
încă foarte bine. Chiar acum poale fi orice om al muncii,
cîtcva zile l-am întîlnit căţă care recunoaşte programul şi
iloarc-a-scarelui şi au cosit 'u- această muncă, s-au situat în- Dar aceste necazuri mici au rat pe construcţia metalică a Statutul partidului, orice om
cern a de pe 45 hectare. tr\ ărăşiţii Nicolae Popescu, Ni trecut curînd. A legat prietenie
Pc panoul de onoare a! frun cu alţi brigadieri, s-a apropiat
colao Hosor, Nicolae Crişan din de ei şi de meşterii de pe şan platformelor ele ia oţelăria cinstit şi devotat cauzei parti şi-a văzut împlinită cea mai Sîmbătă a început pe stadio
tuşilor în lucrările agricole ;Je tier care-l îndrăgeau mult. Şi nul „Slrahov“ din Praga, tra
vară, sîr-t trecute numele tova Ticna şi ţăranii individuali aveau de ce. Florin s-a dovedit nouă, unde suda bare metalice. dului care contribuie activ fierbinte dorinţă, şi-a văzut diţionalul concurs internaţional
răşilor : Ion Turcu, Petru Po a fi un băiat de treabă, har la realizarea politicii parti de atletism „Memorialul Rosi-
Ionicbie Fuşnn Mate1 ai * dului. Candidat, tov. Florin realizată cea mai credincioasă cki“. La această competiţie par
poţi deveni atunci cînd dove hofărîre. ticipă atleţi din U.R.S.S., Aus
din Fojoga. e la venirea lui Flo deşti prin fapte că meriţi a- tria, Australia, R. Cehoslovacă,
rin în Hunedoara, ceastâ înaltă cinste şi ai ajuns R. P. Romîna, R. P. Bulgaria,
nic şi priceput. Muncea cu ma a trecut o vreme. la convingerea personală că lo Acum, Florin Niculescu are R. P. Ungară, R. P. F. Iugos
Aproape că e greu cul dumnealale e în rîndul lavia, R. P. Polonă, Islanda şi
Lucrările de întreţinere a culturilor re drag pe şantier, dar în ini de recunoscut. A membrilor de partid. De fapt, alte planuri. E hotărît să în Norvegia.
şi viilor sînt avansate mă îi clocotea dorinţa să devi crescut, e voinic, a ai dovedit că meriţi aceasta şi
nă lăcătuş, un lăcătuş stăpîn căpătat siguranţă în mişcări e bine să faci cerere, iar adu veţe o şcoală medie şi apoi să In proba-de săritură .în înăl
Credincios holărîrilor luate narea generală a organizaţiei ţime victoria a revenit campi
Intr-o scrisoare trimisă re proporţie de 90 La sută, sfecla pe tainele meseriei. chiar de la plecarea lui ele a- de bază va hotărî clacă meriţi urmeze o şcoală superioară oanei R. P. Romîne, IoLanda
Cei din conducerea şantieru casă, de a deveni membru de a fi primit în rîndul candida Balaş, care a 'reçut ştacheta la
partid, după ce s-a reîntors ele ţilor ele partid. pentru a deveni inginer. Va 1,64 m. Aure! Raica ,a stabilit
dacţiei, corespondenta voluntara rio zahăr este săpată a doua lui i-au ghicit parcă gîndurile la şcoala de calificare, încă de un nou record republican în
Ana Stici din satul Sîngătin, oară, iar viile se stropesc • do şi după cîleva luni l-au trimis reuşi oare ? Cu siguranţă Că proba de aruncarea greutăţii cu
comuna A.poldu de Sus, ne ua şi a treia oară. la Oraşul Stalin pentru a urma un rezultat'de - 16,58-ni.
s.'rie • i* o şcoală de calificare. Aci, în da. llotărîrea şi perseverenţa
Mărfi 11 iunie, 29 de ’.eri p scurt timp. Florin a devenit
„Lucrările de întreţinere a au prestat 87 ore de muncă vo- care-l caracterizează vor face
culturilor în satul nostru se hmljnă, prăşind suprafaţa as să-şi împlinească şi această >
la prima sa întâlnire cu orga Şi după ce i-a vorbit despre dorinţă. , ¦>
prezintă destul de Dine Sapa C,40 ha. porumb din lotul ‘Bi [ printre fruntaşi, nizatorul de partid Ioan Pal- îndatoririle şi drepturile unui V. PITAN
l
porumbului este executată în ţii aiului".
