Page 58 - 1957-06

DRUMU L SOCIALISMULUI
aaaaSaa••••••••••#•••#•••••••••••••••••••••»•••• aaoaaaa•••••01AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA••••O«««AAAACAAAAAAAAAAA
n i e i T r i le ?•••»::•Ae
::
••
••
A•A•A• AAAA•A
A•A~
...... I A e i I fi “ —.. ~~# 1 1 1»::
UUA
*^s*7*®*&? VG •# / w r •A
Noi şi importante realizări tehni ce obţin specialiştii din R. D. Ger­
mană. Ei crează utilaje mereu mai moderne şi mai desăvîrşite care per­
mit creşterea continuă a productivităţii muncii şi obţinerea unor rezultate
superioare în producţie. In fotografia noastră puteţi vedea o instalaţie me­
canică de săpat cărbune bşun, înainte de a intra în producţie în regiunea
carboniferă Borna.
Un tren cu etaj
lizina constructoare de va­
goane din Gorlîtz a livrat re­
cent regionalei de cale ferata
din Berlin prima unitate a unui
tren compus din vagoane cu e-
taj. Zilele acestea tpenul a efec­
tuat un parcurs de probă pe li­
nia de centură din Berlin. Noul
tren cu vagoane cu etaj, care va
circula în special pe traseul
Berlin-Leipzig, se compune din
două unităţi (jumjătăţi de tren)
şi un vagon restaurant. Unita­ uzina constructoare de vagoane
tea care a fost livrată se com­ din Gorlitz, care au călătorit
pune din două vafgoane de ca­
păt, trei vagoane» intermediare
şi patru articulaţii! de legătură.
Vagoanele intermédiare nu au
roţi proprii şi sînt purtate de
articulaţiile de legfătură. Capa­
citatea trenului esiţe de 1.280
călători. Există o bună vizibili­
tate şi burdufuri filtre toate va­
goanele. Deoarece noua con­
strucţie a permis economisirea
a 50 la sută din material, greu­ a a a B H iiB » b b b b w b
tatea trenului este cu mult In­
ferioară celei normale.
Se prevede ca noii trenuri să
fie puse în circulaţie lîn cursul a- tului de Oftalmolo­ dată într-'un fel sau înaltă precizie. Ele
nului viitor. Ele vor constitui gie „Helmholtz“ din altul. El sînt indi­ se exeoută foarte e-
un important mijloc [de comuni­ Uniunea Sovietică a caţi în cazuri de xact după forma o-
caţie. R. D. Germană va fi sin- I realizat nişte oche­
gura tară socialistă producă­
toare de trenuri alcătuite din
vagoane cu etaj. Conistrucţia a-
cestor trenuri este de natură să ţionaţi dintr-un ple- oare nu pot folosi ,ai“-
influenţeze considerabil asupra xiglas foarte fin, ochelari obişnuiţi. A- La institutul „Hel-
construcţiei de trenuri în gene­
ral. In momentul de faţă se pu­
ne la punct construcţia unui
tren electric cu vagoane cu e-
taj, compus clin mai multe u-
nităţi.
Trenurile cu vagoane cu e-
taj constituie un excelent mij­
loc pentru satisfacerea cerinţe­
lor circulaţiei în orele de vîrf
în centrele industriale. Astfel,
Seafa, cînd soarele se ascunde
după crestele munţilor din jurul la­
cului Baikal, pe cursul superior al
rlului Angara strălucesc oia luminile
electrice' ale hidrocentralei de la
Irkutsk. Dacă în aparenţă ele nu se
deosebesc prin nimic de multe alte­
le, luminile de pe Angara constituie
mîndria siberienilor.
Triumful omului asupra apelor a
!Ost precedat de o muncă cu adevă­
rat titanică. Chiar din primele zile
ale construcţiei hidrocentralei de la
Irkutsk lupta pentru traducerea în
viaţă a îndrăzneţului plan conceput
de energeticienii sovietici a avut un
caracter de îndîrjire. La rezistenţa
furioasă a acestui rîu capricios şi
la gerurile aspre ale Siberiei se
adăugau de multe ori dificultăţi de
ordin tehnic şi organizatoric, dai
jiind noutatea şi complexitatea pro­
blemelor tehnice care trebuiau rezol­
vate.
...Potrivii proiectului iniţial, exca-
varea păminiului din groapa de fun­
daţie trebuia să se facă pe cale „us­
cată“ adică abia după evacuarea apei
.cu ajutorul pompelor. Dar cînd exca­
vatoarele au intrat în raza clădirilor
principale, pompele nu sosiseră încă
pe şantier. Se punea problema ': tre­
buie aşteptat pînă se organizează
Scurgerea, ceea ce implică prelungi­
rea duratei lucrărilor, sau trebuie gă­
sită o nouă metodă de excamre ? Şi
atunci oamenii şi-au amintit că la
acoperirea braţelor secundare de
scurgere, mecanicii excavatoarelor pă-
şitoare lucrau fără să evacueze în
prealabil apa din aceste braţe şi to­
tuşi munca se desfăşura absolut nor­
mal. S-a holărli să se încerce acest
procedeu şi la săparea gropii de
fundaţie şi rezultaieie obţinute au
DIN Ţ Ă R I L E DE . D E M O C R A Ţ I E ' P O P U L A R Ă
Q uzină de automobile
d in R . P - Ghirţeză
Pe drumurile din China cir­
culă în ultimul timp tot mai
multe autocamioane purtînd
marca „Ţzefan” („eliberare”).
Acestea sînt primele automobi­
le construite în întregime de
muncitori chinezi.
Cu trei ani în urmă, Intr-o
suburbie a oraşului Cianciun
unde se înaltă astăzi pavilioa­
nele uzinei de automobile, exista
un teren viran. Dar din toate
colturile ţării au venit aici con­
structorii şi totul s-a schimbat.
Construirea uzinei de auto­
mobile era legată de numeroase
greutăţi. Ajutorul sovietic a a-
vut un mare rol în Uimirea a-
cestor greutăţi. Uzinele sovieti­
ce au trimis utilajele tehnolo­
gice principale şi auxiliare, a- derea a fost pusă în funcţiune tip de motocicletă, denumită începe să funcţioneze postul de
parate. matriţe de mari dimen­
siuni şi diferite dispozitive. S-a
organizat transmiterea infor­
maţiilor cu caracter tehnico-
ştiinţific. Pe şantier au venit
peste 100 de specialişti sovietici.
de exemplu, !a uzina „Leuna Totodată 500 specialişti şi mun­
Werke” la sfîrşitul unui schimb citori chinezi !au făcut practică
i0.000 muncitori trebuie să fie la uzinele de automobile din
transportaţi în decurs de 12 mi­ Mioscova şi Ciorki.
nute. Înainte aceasta necesita
întregul popor chinez a dat
mai multe trenuri normale, ceea ajutor colectivului de 15.000
ce însemna o inare pierdere de oameni, printre care construc­
timp. Datorită trenurilor cu va­ tori, montori, ajustori etc. Zeci
goane cu etaj muncitorii vor
cîştîga în medie 40 de minute.
Un mare număr de munci­
tori, tehnicieni şi ingineri de la
de întreprinderi anexe au pus
Ia punct producţia maşinilor şi
cu noul tren cu prilejul parcur­ pieselor necesare uzinei de auto­
sului de probă, au fost impre­ mobile. Ele au livrat poduri ru­
sionaţi de avantajele trenului. lante, transportoare, maşini-u-
Acestora le-au plăcut mult ban­ nelte.
chetele din cauciuc poros, care
sînt cu mult mai confortabile In iulie 1956 primele auto­
chiar decît cele din trenurile ex­ vehicule au ieşit pe poarta u-
pres obişnuite. zinei. Autocamioanele de patru
tone cu motor cu şase cilindri
Ochelari neobişnuiţi
Colectivul institu­ tivă să fie incomo­ tilalor necesită o
miopie, hipermetro­ dhiului, iar întrucît
lari neobişnuiţi, pe pie şi astigbatism. în lume nu există
care i-a numit „len­ două perechi de ochi
tile de contact“. Noii Lentilele de con­ identici, de fieoare
ochelari sînt confec­ tact sînt de neînio-
cuit lia persoanele dată se la un „mu-
exiact după forma ceasta se întîmplă mholtz“ s-iau reali-
globului ochiului şi de exemplu în cazul zat şi .alţi ochelari
seamănă cu nişte cînd corneea are o originali în lungime
mici scoici. La mij­ formă neregulată, de nurmai 7-9 mm.
locul scoicii, în Ele sînt de aseme- Ei se îmbracă nu­
dreptul pupilei, se mea comode pentru mai pe cornee, fără
şlefuie'şte partea op­ sportivi, artişti, pen- să acopere albul o-
tică. Minaculoşii o- tru cei ce lucrează chiulul şi dau im-
chelari se îmbracă la căldură, într-o at- presia că înoată în
direct pe ochi fără mosferă umedă. lichidul conţinut în
aa persoana respec- Confecţionarea len- ochi.
L U M IN IL E DE PE A N G A R A
justificat pe deplin aşteptările. Scoa­
terea păminiului de sub apă a in­
trai temeinic in practica construcţiei.
Se credea că tbarajul de pămint
va putea fi înălţat numai în ilm-
pul verii cu ajutorul dumpcarelor şi de N. VOLKOV
al iăvălugelor. Cînd însă la Angara
'au sosit autocamioane basculante de
25 de tone constructorii au găsit un cord şi le-au pus în funcţiune. Toţi
mijloc mai simplu de sedimentare a
păminiului în baraj. La propunerea montorii şi muncitorii de la întreţi­
inginerilor prundişul şi nisipul se nere au lucrat în acele zile cu atîia
transportau la baraj numai cu ca­
mioanele basculante. Greutatea enor­ ardoare încii cu tot gerul năpraznic
mă a maşinilor încărcate a asigurat
bălătorirea normală a păminiului, ei au lucrai de zor.
ceea ce a împiedicat îngheţarea lui
şi a permis să se lucreze fără în­ In acest răstimp brigăzile de săpă­
trerupere în tot timpul iernii. In fe­
lul acesta constructorii aa cîştigai tori munceau ca caraj la stăvilirea
mult timp.
rîului în partea lai superioară, pre­
Dîrzenia constructorilor hidroteh­
nici siberieni s-a manifestat deose­ venind creşterea nivelului apei prin
bit de puternic în zilele de iarnă.
Impetuoasele ape ale Angarei nu vo­ ridicarea de diguri tngrădiloare de
iau deloc să cedeze în faţa asaltu­
lui gheţurilor. Puternicul şuvoi spăr­ gheaţă.
gea cîmpurile tinere de gheaţă, în-
grămădindu-le unele peste altele şi In zilele cînd se turnau mari can­
creînd baraje de gheaţă. Nivelul apei tităţi de beton au ieşit la iveală anele
in rîa începuse să crească repede. greşeli în amplasarea macaralelor
portal cu braţ! ele nu puteau aduce
Apa se rostogolea ca furie spre betonul în părţile centrale ale clădirii
groapa de fundaţie. Au fost puse in hidrocentralei. S-a creai o aşa-numită
funcţiune toate pompele exisienie. Dar zonă moartă, ceea ce ameninţa să
capacitatea lor totală s-a dovedit a reducă ritmul lucrărilor de construc­
fi la limită. Ar fi fost suficient să ţie. Şi din nou au venii în ajutor
se defecteze o singură pompă penira inovatorii. La propunerea şefului de
ca groapa să fie inundată. sector Gulenkov şi a maistrului şef
Lăcătuşii, în frunte cu mecanicul
şef Kirilov, au găsii cîieva pompe
vechi, le-au reparat intr-un timp re-
Ploinikov, intre pereţii platformei de zai 25.000 de tone de armătură.
montaj, la o înălţime egală cu cea
a unei case cu şapte etaje a fost a-
şezată o punte auxiliară îngustă. Pe
aceasta cu ajutorul macaralelor por­
tal cu braţ au fost ridicate două au­
tocamioane basculante care se depla­ de kilometri de căi ferate şi de şo­
sau metodic de la bena macaralei
portal care ridică betonul pînă spre
buncărul pentru turnarea beionului,
asigurind executarea lucrării pe în­
tregul front.
Nu de mult constructorii au repur­ se ridică pe malul sting pînă la înăl­ electrice din marea cascadă de pé
tat o nouă victorie in muncă. Cînd ţimea unei case cu 11 etaje.
Nr. 781
>**l***e*aa***-*************•• «MtMHtHMM HAAAAA •. .•.•.•..•..•.•..•.•..•..A.A..A..A.A..A.*AAAAAAAAAAAA*AAAA••AAAAAAAAAAAAAA •••*••• •!•••«r*
PA
1 I If
IAAAIAAAA-JAAA*AA««A •A...A..A..AA... ::::::::::::::::::::
TELEVIZIUNEA PĂTRUNDE
In cele mai îndepărtate regiuni
de 90 C.P. dezvoltă o viteză de tehnice din In curînd televiziunea nu va toare de înaltă frecvenţă pen­
mai fi un lux pentru cetăţenii tru televizoare şi nici antene
circa 65 km. pe oră. Ele au fost R. P. Ungară din cehoslovacia. Dificultăţile dipol. Se vor construi ateliere
proiectate pe baza autocamio­ care împiedică extinderea reţe­ noi, moderne, pentru experi­
nului sovietic „Zii—150”, ţinîn- Inginerii proiectanţi de la u- lei de televiziune sînt pe cale mentare la Praga şi în Slova­
du-se se&roa de condiţiile lo­ zina Ikarus din Budapesta ela­ de a fi înlăturate. Una din ele cia în cîmpia Dunării. Viitoa­
cale. borează noi tipuri de autovehi­ o constituie regiunile muntoa­ rele „posturi de emisiune re­
cule. In prezent ei lucrează la se din Boemia şi Moravia, Car- gionale" vor avea o mare în­
In faţa colectivului uzinei planurile urmi autobus pentru paţii. Albi şi Tatra din Slova­ semnătate culturală. Aceste
stau sarcini mari. Una dintre distante mari. Noul autobus va cia. posturi vor ajuta locuitorilor
acestea este pregătirea cadre­ transporta 46—58 de persoane din regiunile îndepărtate să se
lor. Aproape întregul personal şi va atinge o viteză de pînă la Televiziunea nu poate pă­ apropie de viaţa oraşelor şi
al uzinei învaţă. Peste 11.000 i00 de kilometri pe oră. trunde în satele adăpostite în invers. Postul principal de e-
muncitori şi funcţionari învaţă văile adinei. Şi totuşi s-a gă­ misiune va transmite diverse
la institute de învăţămînt supe­ In 1959 la uzina Ikarus va sit o soluţie. De la posturile de programe, c a : spectacole de la
rior şi şcoli medii tehnice se­ începe producţia de auiebose cu emisiune din oraşe se va întin­ teatrele din Hronov, Straznice,
rale sau în şcoli de calificare. 100 de locuri. de o reţea deasă de antene, şi Karlovy Vary, cît şi întreceri
Se prevede ca în decurs de doi nu de baloane cu antene emi­ sportive, filme, concerte.
ani calificarea muncitorilor să Tk ţătoare după metoda ameri­
crească în medie cu trei catego­ La uzina de automobile din cană. Cele 9 posturi de emisiune
Csepel a fost construit un nou şl cel puţin 12 staţii de ampli­
rii. învăţătura măreşte simţitor La sfîrşitul anului 1959 va ficare vor fi interconectate. Re­
spiritul activ şi iniţiativa crea­ ţeaua liniilor de telecomunica­
toare a maselor. Deşi întreprin­ ţie va fi mai deasă în regiunile
Praga şi Bratislava.
Aceste planuri vor deveni o
abia anul trecut, constructorii „Csepel Panii”. Motocicleta este emisiune din Ustinad Laben, realitate în 15 ani, cînd reţeaua
de automobile chinezi au şi pre­ prevăzută cu un motor de 49 iar la sfîrşitul planului cincinal de televiziune va cuprinde în*
zentat peste 7.000 propuneri de cm cubi care dezvoltă o vite­ vor intra în funcţiune şi pos­ treaga ţară.
raţionalizare. ză de 35—40 kilometri pe oră. turile din Plzen, Ceske Bude- Cuptoare electrice
Producţia de automobile creş­ In cursul acestui an va înce­ jovice, Hradec Kralove, Brno, de fabricaţie
te cu fiecare lună. Colectivul u-
zinei este ferm hotărît să înde­ pe producţia în serie a noului Banska, Bistrlca, Kosice şi pos­ poloneză
plinească cu succes planul pe tip de motocicletă.
1957—să producă 7.000 auto­ tul de pe platoul Ceho-Morav. La oţelăria uzinei siderurgice din
Stalowa Wola a fost pus de curînd
mobile, 390 autobuse, precum ¦& Aproape 80 la sută din supra­ în funcţiune un cuptor electric de 30
şi să execute utilajele pentru de tone pentru topirea oţelului de
asamblarea a 240 troleibuse, La uzina chimică , Hunga- faţa Cehoslovaciei dispune de calitate superioară — cel mal mare
Tn cel de-al doilea semestru al cuptor de acest fel din Polonia.
anului viitor întreprinderea va ria” a început construirea unei instalaţii de televiziune. Pen­
atinge capacitatea de producţie Cuptorul a fost proiectat de blrout
prevăzută în proiect—100 auto­ secţii pentru producerea poli- tru regiunile de munte şi de de proiectări siderurgice din Gîiwice,
vehicule în 24 de ore. In urmă­ clorurii de vinii. Această sec­ frontieră se vor instala reţete voievodatul Katowice. După cum s-a
ţie va fi terminată în anul 1958 paralele de la posturile de emi­
şi va produce anual 300 do to siune. Astfel, în regiunile înde­ dovedit, acesta este mai bun decît
cuptoarele electrice importate. Pro­
ne de această importantă ma părtate, oamenii nu vor mai cesul de topire în noul cuptor este
terie primă. complet automatizat.
* trebui să cumpere amplifica-
Biroul de proiectări din Gliwice va
torii 4—5 ani se va or..ganiza ^oo<xxxxxx>o<xxx><xx><x>oo<><><xx><vx>ôoô<><><x><><v>ooooooooo mcepe în curînd proiectarea unor
producţia de noi maşini mai & cuptoare de acest tip de 45 ţi 50 de
tone.
perfecţionate şi mai bine adap- v
bate condiţiilor existente în Chi- v Noi nave fabricata
na. o în R.P. Bulgaria
XXV 00<xx>0©000000000000000-
Recent! colectivul secţiei
s beton armat a uzinei de con*
strucţii şi reparaţii navale
In secţia mecanică grea a uzi­ „Gheorghi Dimitrov” din Var-
na a lansat corpul din beton
nelor „Klement Gottwald“ din Vit- armat al unei noi locuinţe plu­
titoare. Gel de-ial nouă-lea corp
kovice (R. Cehoslovacă) funcţionea­ de acest tip a fosî construit în
secţie.
ză un strung care poate prelucra
Constructorii naionului II al
piese lungi de 26 metri. Prin folo­ uzinei au lansat recent pe apă
un nou şlep de 250 tone pentru
sirea acestui strung, cheltuielile de transportarea combustibilului li­
chid.
producţie se reduc ev
100 la sută. Se pregăteşte pentru lansare
cel de-al doilea cargobot de
IN FOTO: Maistru! 150 tone „Biala" şi se constru­
ieşte în ritm rapid nava de că­
strungar Frantisek Hora, m de lători „Gh. Dimitrov”.
urmărind cu atenţie operaţia Lucrătorii raionului I au lan­
strunjire. sat pe apă o nouă navă de 1000
de tone pentru încărcături us­
a>c<><><xxx>ck>oo<><xxx><><><xx>ck><vx><vxx><>o<>oo<v>o<><>o<x><xx><> OOOOOOOOOOOOCOOO<X>OOOOOOC'? cate, destinată Uniunii Sovieti­
ce. Intr-una din secţiile raionu­
Construcţii industriale Lucrări de irigaţie lui se termină corpul primului
în R. F. D. Coreeană cargobot de 3200 de tone.
Constructorii şi tehnicienii sovie­
în R.P. Albania tici sînt preocupaţi de realizarea
La combinatul metalurgic unor maşini care să Străbată dis­
„Hvanhe”, din provincia Hvan- tanţele cît mai rapid. Aceste maşi­
ni sînt absoiut necesare dacă ne
he de nord, a fost dat în exploa­ In sudul Albaniei, lingă la­ lum de munca vor fi efectuate închipuim imensitatea teritoriului U-
tare un furnal. cul Butrint se întinde una din­ cu ajutorul excavatoarelor, bul­ niunii Sovietice. Şi roadele nu au
tre cele mai rodnice cîmpii ale dozerelor şi altor maşini mo­ întîrziat să apară. Noua locomoti­
La combinatul metalurgic ţării—cîmpia Şursi, cu o supra­ derne, livrate de Uniunea So­ vă electrică „T. E. — 7“ construită
„Kim Ceak’Ţ din provincia faţă de aproape 2500 de hec­ vietică. la Harkov, a făcut de curînd cursa
de probă Leningrad — Moscova.
Hamghen-ul de nord a început tare. Pînă la sfîrşitul anului viitor,
Toamna şi iarna, apele rîului colectivul da constructori va ex­ Distanţa a fost străbă­
construirea unei baterii de cocs cava peste 1.000.000 m.c. de tută In 8 ore şl 14 mi­
Pavel o inundă. pămint, va turna aproximativ nute.
cu o capacitate de producţie a- Recent a început aici constru­ 10.000 m.c. de beton, va con­
nuală de 280.000 tone. Con­ IN FOTO : Notfa loco­
irea unor mari lucrări de îmbu­ strui şosele, clădiri administra­ motivă înainte de a
strucţia cuptorului va fi termi­ nătăţiri funciare. Toate proce­ tive. După terminarea acestor porni din Leningrad.
sele care necesită un mare vo-
nată pînă la sfîrşitul lunii no­
iembrie a.c.
lucrări, ţăranii din raionul I<o-
Primele două turbine au şt fosi nispnli vor primi încă aproxi­
date in exploatare şi furnizează cu­ mativ 1000 ha. de pămînturi
rent electric întreprinderilor şi locui­ valorificate şi o suprafaţă de
pămint aproape tot atlt de mare
torilor din Irkutsk. Angarsk, Cerem- va fi ameliorată.
a sosii timpul să se monteze podu­ hovo, Sludeanka, Usolie-Sibirskoe, -------?---- -
rile rulante şi să se demonteze esta­ sectorului electrificat al căii feraie Aparat fotografic
cada de sus pentru transportul beto­ principale din Siberia de esl. pentru începători
nului s-a constatai că şantierul nu Nu este departe timpul cînd prima întreprinderea „Monta” din
Piestany a produs o serie de a-
dispunea de mecanismele de ridicare centrală a cascadei de pe Angara va parate de fotografiat, pe care
le-a denumit „Monta”.
corespunzătoare. Atunci s-a recurs fi dată în exploatare. Puternicul rîu
Gutiia aparatului este dintr-un
la ajutorul echipajului unui mare siberian va fi stăvilii de un baraj aliaj uşor de aluminiu şi se
deschide cu ajutorul unui şu­
* excavator păşilor. Uriaşul ierasier a construit din prundiş şi nisip şi căp­ rub, fixat în partea posterioară
a aparatului, în care se intro­
fost adus pînă în imediata vecină­ tuşii cu plăci de piatră. Nivelul ape­ duce filmul.
tate a clădirii hidrocentralei. El s-a lor Halul va creşte cu peste 30 m, In partea stingă a cutiei se
află acul indicator al timpului.
achitat magistral de o muncă cu care formînd un uriaş lac de acumulare, Obiectivul şi butonul de filmat
sînt fixate pe partea superioară
nu era obişnuit — ca macara pentru care va fi legat de lacul Baikal şi a cutiei. Aparatul are lentilă
d e l: 11 şi focarul de viîeză de
ridicat. Toate piesele podului rulant va înălţa şi nivelul acestuia. 40 mm. Fotografiile au forma­
tul 4,5/6.
au fost aduse la locul'de montaj In D é -a lungul barajului va trece o
numai trei zile, in loc de 30 cum pre­ cale ferată, o autostradă, trotuare
vedea norma. pentru pietoni, linii de transport de
In felul acesta, în toate sectoarele energie electrică şi de telecomuni­
marelui şantier, prin muncă creatoare caţii. Pentru iransbordarea materia­
se făureşte victoria. In raza şantieru­ lului lemnos, transportat prin plu­
lui au fost excavate şi deplasate tire pe rîu, se construieşte o insta­
35.000. 000 m.c. de pămint din care laţie specială. Pe malul sting, în
12.000. 000 m.c. au fost turnate în amonte de baraj, va fi construit un
corpul barajului. In construcţiile prin­ mare port mecanizat.
cipale s-au turnat aproximativ Clădirea hidrocentralei va constitui
1.000. 000 m.c. de beton şi s-au aşe­ oarecum o continuare a barajului. Ea
va cuprinde opt agregate, din care
Pe malurile rîului, odinioară patra vor intra în exploatare anul
liniştite şi pustii, s-aa ridicat zeci de acesia. Este semnificativ fapiul că
întreprinderi anexe, trei aşezări pen­ nodul hidraulic nu posedă an baraj
tru constructori, un orăşel pentru deversor. Prisosul de apă va fi eva­
energeticieni, au fost construite sute cuai prin orificii speciale executate în
clădirea centralei.
Siberienii se bucură pe bană drep­
sele, de conducte electrice şi de linii tate de prima victorie repurtată asu­
de telefon. pra marelui rîu siberian. Ei ştiu că
Intr-un viitor apropiat deasupra An­
In prezent se conturează limpede
uriaşul baraj care a zăgăzuit rîul şi garei se vor aprinde luminile hidro­
clădirea fabricii de beton armat care centralei de la Bratsk, cea mai mare
din lume şi ale celorlalte centrale
Angara.