Page 59 - 1957-06

REDUCEREA REBUTURILOR - C J-ß p fr o m l {?ihe.ß-P ü h t
Cadrele de partid
în mijlocul ma§< %Imr
Biroul politic al C.C. al P.M.R.
a elaborat cu cîtva timp în urmă un
şir de măsuri pentru îmbunătăţirea
structurii aparatului comitetelor ra­
ionale şi orăşeneşti de partid. Aceas­
ta cu scopul de a se apropia şi mai
mult de organizaţiile de bază, de
masa oamenilor muncii din fabrici şi
de pe ogoare.
Pe baza acestor măsuri, la comi­
tetele raionale şl orăşeneşti de par­
tid secretarii acestor comitete lucrea­
ză acum, în mod nemijlocit, cu in­
structorii teritoriali şi cu organiza­
ţiile de bază.
Cu toate că nu au trecut de 'cît munca lor pe linie de partid. La pro­ Situaţia s-a agravat simţitor în tate pe poduri care nu mai pre­ continuată, pentru a menţine po­
cîteva luni de la traducerea în fapt punerea tov. Farcaş, biroul comite­ luna ianuarie 1957 şi trebuia zentau, ca în trecut, ondulaţii ziţiile cucerite. Se cere în plus
a acestor măsuri, rezultatele sînt tului raional a hotărît să fie pusă grabnic remediată. La iniţiati­ şi goluri, cu pîlnii bine îmbina­ o serioasă preocupare în vede­
deosebit de bune. Secretarii comitete­
lor raionale şl orăşeneşti se ocupă
acum în numele comitetului, de toa­
ta problemele muncii de partid, răs­
pund în mod nemijlocit de activita­
tea organizaţiilor de bază şi a in­
structorilor teritoriali, fapt care. a
dus la rezolvarea concretă şi opera­
tivă a problemelor pe care le ridică
viaţa, a dus la înlăturarea oricăror ma­
nifestări ale stilului de conducere $
cancelarist, birocratic care mal ca­
racterizează încă pe unii activişti de
partid, lată cîteva exemple care do­
vedesc acest lucru. Hunedoara este
cunoscută ca unul din' cele mai im­
portante centre siderurgice din ţară.
Furnaliştil de aci au depăşit sarcini­
le de plan pe luna aprilie a.c. cu
9,52 la sută şl au mărit productivi­
tatea muncii cu 6,8! la sută, iar oţe-
larii au dat peste plan mai mult de
2.000 tone de oţel şi au elaborat sute
de şarje rapide. In primele patru
luni ale acestui an, pe întreg combi­
natul productivitatea muncii a cres­
cut cu 5 la sută iar preţul de cost
a fost simţitor redus. Realizări în­
semnate au fost obţinute şi în cursul
lunii mai. Trebuie spus că toate aces­
te succese se datoresc în mare mă­
sură faptului că timp îndelungat acti­
vişti ai comitetului orăşenesc au
stat săptămînl de-a rîndul în mijlo­
cul siderurgiştilor, au studiat expe­
rienţa înaintată la fiecare loc de
muncă în parte, au analizat cau­
zele care frînau dezvoltarea mal ra­
pidă a producţiei şi apoi, în cunoştin­
ţă de cauză, au ajutat organizaţiile
de bază să ia măsurile cuvenite
pentru extinderea iniţiativelor bune,
pentru traducerea în viaţă a propu­
nerilor valoroase izvorîte din rîndul
muncitorilor. Exemple asemănătoare
de muncă temeinică în mijlocul politice în vederea îndeplinirii ho- cu“ din Ghelar, este îmipedi- za deselor şedinţe ce ?e ţin
muncitorilor şi ţăranilor în fabrici tărîrllor partidului acolo unde se cată de proasta împărţire şi fo­ şi a depozitării de butoaie în tru Beveanu, ar trebui să re­ circumscripţiilor. Sistematic co­ l-au dovedit în neriumarate rîn-
şi pe ogoare a activiştilor de partid
pot fi date multe. In comuna Răhău
din raionul Sebeş, unii ţărani mun­
citori îşi exprimă dorinţa de a se
înscrie în familia mare a întovără-
şiţilor din comună. Tovarăşul Ma-
ţuga Francisc secretar cu probleme­
le economice care răspunde de or­
ganizaţia de bază din această co­
mună a stat mai multe zile la rînd
în mijlocul ţăranilor de prin păr­
ţile locului. Discutînd cu tovarăşii de
aici, aşa de la inimă la inimă, ară-
tîndu-le în mod concret, pe bază de
exemple luate din comună, ce avan­
taje au dacă lucrează pămîntul în
comun, a reuşit ca numai în cîteva
zile să convingă 5 familii de ţărani
să ceară a fi primiţi în întovărăşire.
Merită subliniată metoda secreta­
rilor comitetului raional de partid
Alba, care merg pe teren în sectoa-
DIE C E ? ®© ©
...la bufetul cooperativei din
Beriu nu se pot cumpăra ţigă­
rile preferate ? Cînd ceri „Mă-
răşeşti", eşti servit cu „Car-
păţi", cînd ceri ,,Naţionale" eşti
servit cu ,,Sport”.
1. MOGA
corespondent
...şoferii de pe autobusul ca­
re transportă muncitorii din
Pian şi Tărtăria la uzinele din
Cugir, mai iau şi alţi călăto­
ri particulari din care cauză
muncitorii sînt nevoiţi, să stea
în picioare ?
UN GRUP DE MUNCITORI
...şeful gării C.F.R. Orăştie,
permite casierilor să elibereze
bilete numai pînă unde vreau
ei, pe motivul că nu au bilete
Cînd se ştie că se pot întocmi şi
bilet* de mitîă ?
GH. TĂRCll.A
corespondent
...agentul sanitar Constantin
Popa din Apoldu de Sus, ia
bani de la săteni pentru a le
cumpăra medicamente, dar
„uită” să le mai dea ?
D. MUNTEANU
corespondent cocoşilor, oamenii ies din ogră­ Comitetului raional de partid
...O.C.L. produse industriale
nu aprovizionează suficient
magazinele din Orăştie cu în­
călţăminte 'de vară, care este
cerută de publicul cumpărător?
T. LAZARESCU,
corespondent “i
st ô-L t
preocupare permanentă a oţelariiar hunedoreni
O rezervă internă de impor­ întregi pînă se turnau, iar în a- să se toarne. Deîndată însă ce
tantă deosebită, o constituie re­ cest interval formele se degra­ s-a dispus de utilaj de turnare
rele unde treburile merg mai greu, ducerea rebuturilor. Prin redu­ dau); stricta respectare a tem­ suficient, exigenţa conducători­
acolo unde este nevoie de cel mai cerea rebuturilor, cantităţi con­ peraturii fontei în timpul tur­ lor tehnici a devenit mai mare.
mult şi mai calificat ajutor. Tova­ siderabile de bunuri, în loc să nării, în limitele prescrise de Muncitorii, sub îndrumarea or­
răşul Vasile Farcaş, secretar cu pro­ se piardă sau să reintre în ci­ procesul tehnologic, cît şi a ganelor de partid şi sindicale,
blemele economice de la acest raion clul de fabricaţie, intră în cir­ timpului de turnare etc. care le-au explicat ce înseamnă
cuitul economic al tării, con­ leducerea rebuturilor, au deve­
a constatat că la întreprinderea „Ar­ tribuind direct la creşterea pro­ Paralel ou eforturile turnători­ nit mai exigenţi fată de pro­
dealul" lucrurile mergeau din ce în ducţiei şi productivităţii muncii lor, pe măsură ce primeau uti­ pria lor muncă şi după cum
ce mai defectuos. Secretarul orga­ în întreprinderea respectivă. laj de turnare mai bun şi în s-ia arătat, rezultatele sînt foar­
nizaţiei de bază Vasile Munteanu, cantităti mai mari, otelarii au
precum şi Ioan Truţă şi Silviu Cri- In cursul anului 1956, pro­ început să-şi îmbunătăţească te bune.
şan, membri ai biroului organizaţiei centul admis de rebuturi la o- munca. Se formau noi trenuri
de bază, nu se ocupau de problemele telăria Siemens Martin a Com­ de turnare, bine pregătite, iar Succesele obţinute sînt fru­
de producţie, lăsau munca să se binatului siderurgic din Hune- la turnare au apărut trenuri cu moase. Oţelarii au dat patriei
desfăşoare în voia soartei, se dădeau ’doara, a fost sistematic depăşit lingotiere ourate, încălzite la pînă în prezent mii de tone de
la fapte care nu erau demne pentru
media anuală realizată, depă­ temperatura prescrisă de proce­ otel peste plan, ca consecinţă
şind cu 45 la sută cifra admisă. sul tehnologic şi şfertuite, mon­ directă a reducerii rebuturilor.
Acţiunea începută, trebuie însă
In secţia fierărie a atelierelor minei Vulcan, lucrează şi tovarăşul
în discuţia adunării generale a or­ va comitetului de partid, direc­ te şi corect uscate. rea înlăturării unor deficiente Gheorghe Manole, fruntaş în produ cţie. La
ganizaţiei de bază activitatea aces-i ţiunea tehnică a combinatului S-au luat apoi o serie de atît interne, cît şi din exterior. IN CLIŞEU: un aspect de la ascuţirea burghielor de mină.
tor membri de partid şi să fie des­ a întreprins o vastă acţiune de De pildă, calitatea varului pro­
tituiţi din muncă. reducere a rebuturilor de la o- noi măsuri, printre c a re : asi­ dus de fabrica de var a com­ maşină, lucrează Gheorghe Manole. ^
gurarea unei perfecte curăţenii
Cu toate că nu a trecut decît puţiil telăria S.M., apărute atît la tu r­ în hala de turnare, pentru a binatului, este nesatisfăcătoare, BUNE Şl RELE
timp de la îmbunătăţirea structurii nare, cît şi după laminare. Pri­ crea condiţii optime de tu rn a re ; în special în privinţa granulaţi-
aparatului comitetelor raionale şi oră­ ma problemă care a trebuit re­ evacuarea ritmică a murdăriei ei. Aproape jumătate din canti­ Din munca unui sfat popular
şeneşti de partid şi a metodelor lor zolvată. a fost dotarea otel ariei şi deşeurilor din hala de turna­ tatea produsă este prea mărun­
de muncă, experienţa de zi cu zi a cu utila} de turnare (lingotiere, re, cu oonoursul organelor tă pentru a putea fi folosită cu La sfatul popular din comu­ tivitate este mult mai mare. Ea
arătat că fiecare organizaţie de bază, pîlnil, poduri şi maselote) în efect în cuptoare. De asemenea, na Draşov ne-a întîmpinat un trebuie să cuprindă^ toate pro­
fiecşre membru de partid, fiecare co­ C.F.U.; respectarea strictă a calitatea orificiilor de turnare om între două vîrste, mic de blemele ce frămîntă comuna.
lectiv de muncă în parte a acumulat cantităti suficiente şi de calita­ şi a dopurilor provoacă încă statură, purtînd pe cap o pă­ Or, în această direcţie Sfatul
în decursul anilor o mare experien­ te mult superioară celor exis­ procesului tehnologic de elabo­ greutăţi în procesul de produc­ lărie de paie specifică locului. popular din comuna Draşov nu.se
ţă, experienţă care se îmbogăţeşte cu tente, în momentul începerii ac­ ţie. Din cauza dopurilor care Din discuţia pe oare o avea cu
tot ceea ce aduce viaţa nou, că în ţiunii. rare şi turnare oare s-a reali­ nu închid bine, se mai pierde orientează în modul cel mai
mase există comori de iniţiative, oţel, iar din cauza orificiilor e- un cetăţean, am aflat că este just. Din discuţiile purtate cu
care descoperite şl orientate spre De această sarcină, turnătorii zat cu concursul organelor ser­ rodate de oţelul fierbinte, mai ia- preşedintele sfatului popular. unii cetăţeni a reieşit că tov.
obiectivele de luptă trasate de par­ s-au achitat cu cinste. Pe lîngă viciului control tehnic calitativ oar încă multe turnări directe. Printre altele, s-a desprins din Şerban, în general, este rupt
tid se unesc într-o forţă capabilă — o producţie mult sporită canti­ Adeseori şî calitatea cărămizi­ discuţie o cifră care dovedea că de unele frămîntări ale mase­
aşa cum spune o vorbă din popor — tativ celei anterioare, ei au îm­ .şi altele. lor. De altfel, acest lucru îl do­
să urnească munţii din Ioc. Pentru bunătăţit considerabil calitatea lor de oale lasă de dorit. preşedintele este în plină exer­ vedesc faptele. De pildă, în a-
aceasta este necesar ca extinderea produselor. Măsurile luate s-iau Toate aceste măsuri, bine or­ citare ia atribuţiilor sale. Cetă­ anul 1955, cetăţenii comunei
experienţei înaintate în producţie şi ganizate, au adus rezultate din­ Este necesar apoi, ca tehnica ţeanul din faţa lui era Nico- au hotărît ca din fondurile de
în munca de partid, să constituie una referit în special la utilizarea tre cele mai frumoase. Reduce­ nouă să fie introdusă cu mai lae Barna, care în urma dis­ autoimpuneri să se împrejmu-
din principalele sarcini ale secreta­ unor materii prime selecţionate rea procentului de rebut pe lu­ cuţiilor s-a convins de avanta­ iască şcoala elementară cu uri
rului deoarece el este acela care află cu mai multă grijă (de ex. în­ na martie, a fost de 26,2 La su­ mult curaj în oţelării. Inversa­ jele contractărilor şi, pe loc, a gard de zid. Lucrările au în­
ce este mai preţios în experienţa or­ locuirea nisipului de Marginea ceput şi pînă la un moment dat
ganizaţiilor de bază, la fiecare loc ou nisip D o c lin j.la perfecţio­ tă, iar în luna aprilie de 47,5 rea automată a flăcării, care semnat o hîrtie în faţa preşe­ au mers bine. Dar, după cîteva
de muncă. narea tehnologiei de turnare şi la sută sub cel admis. In luna dintelui pentru contractarea luni acestea au stagnat şi stag­
la stricta respectare ă procesu­ mai, deşi rebutul a crescut pu­ a dat rezultate bune la cuptorul nate stau şi astăzi sub pretex­
Pînă la aplicarea în viaţă a mă­ lui tehnologic modificat. ţin faţă de luna aprilie, este nr. 5, trebuie extinsă la toate cu statul a 500 kg. de grîu. Cu tul că nu mai sînt fonduri. To­
surilor privitoare la îmbunătăţirea această cantitate numărul kilo­ tuşi fondurile din autoimpuneri
structurii aparatului comitetelor iaio- Iată cîteva din măsurile teh­ mult sub cifra admisă. cuptoarele. gramelor de grîu, contractate pe anul 1957, iau fost votate în
nale şi orăşeneşti de partid, mai la nice luate la formarea si turna­ Trebuie să accentuăm aportul de către cetăţenii cu care a dis­
fiecare plenară a acestora se arăta rea lingotierelor: uscarea mie­ In felul acesta, otelăria S.M. cutat preşedintele Constantin sumă de 12.000 lei._ Cu aceas­
că secretarii, cadrele de partid, nu zurilor la temperatura prescri­ dinecţiunii tehnice în conduce­ Şerban se ridică la 6.166 kg., tă sumă s-ar fi putut termina
stau nici măcar un sfert din timpul să de 300° C (înainte nu se con­ din Combinatul siderurgic hu- iar pe comună toţi cetăţenii au acest gard. Ce folos însă că ba­
de muncă pe teren, deoarece trebuiau rea acestei acţiuni, prin ajuto­ contractat pînă în prezent nii nu sînt, adunaţi. Acest lucru
să întocmească situaţii peste situaţii, trola temperatura de uscare, ă- rul acordat în şedinţele de a- nedorean, va păşi mai departe 27.400 kg. grîu. dovedeşte delăsarea comitetu­
să complecteze fel şi fel de iiîrtioare. jun gin du-se pînă la 500° C la naliză a situaţiei ţinute din lui executiv al cărui, preşedinte
Această boală a birocratismului a partea de sus a miezurlor, din două în două zile şi în care pe drumul pe care a pornit şi Preşedintele a mai stat de este tov. Constantin|Şerban.
fost înlăturată. Recentele măsuri or­ pare cauză aceasta parte se ar­ s-au luat măsuri operative de va da patriei tot mai mult oţel, vorbă în această problemă şi
ganizatorice dau posibilitate cadre­ dea)'; turnarea pieselor în ziua ajutorare a otelăriei cînd s-a cu locuitorii Cornel Popa, Nis- Cetăţenii din comuna Draşov
lor de partid de la comitetele raio­ în care se montează (în trecut simţit nevoia. de calitate superioară. tor Binea şi alţii, care în urma ar fi gata să participe, prin
nale şi orăşeneşti sa mute centrul de piesele stăteau !gata pregătite zile discuţiilor, au contractat cu sta­ muncă voluntară, Ia tertnînăT-
greutate al muncii organizatorice şi Trebuie relevat aici şî faptul Ing. chimist NICOLAE CHINDLER rea 'gardului şî săţ-şi achite la
că în trecut, din lipsa utilaju­ tul fiecare peste 400 kg. grîu. timp obligaţiile din fondurile
lui de turnare, cuptoarele aş­ şef adjunct al serviciului control Aceste rezultate obţinute de
teptau cea'suri_întregi pînă pu­
teau fi evacuate. Se turna în tehnlo calitativ din Combinatul Sfatul popular ial comunei Dna-
trenuri montate oricum, numai şov se datoresc în primul rînd
siderurgic Hunedoara
Aşa nu se poate face muncă culturală
Activitatea culturală din ca­ ţ. Tenis de masă de asemenea de ping-pong, sală de şedinţe
drul clubului „Nicolae Băloes- nu se prea poate juca, din cau­ şi depozit de butoaie.
Preşedintele clubului, Dumi­ organizării de echipe în cadrul de autoimpuneri. Acest' lucru
losire ia încăperilor. Jucătorii glementeze, odată pentru tot­ duri. _ •_ D'* '
decide însăşi soarta lor — în oraşe, de şah, foarte rar pot juca o sala destinată pentru practica­ deauna, destinaţia şi folosirea mitetul r executiv a analizat
întreprinderi industriale, gospodării partidă în condiţii optime. A- rea acestui sport. încăperile din club. munca deputaţilor. Sarcina principală a sfatului
colective, gospodării de stat, staţiuni desea, din sala de şah lipsesc
de maşini şi tractoare, în sate şi ins­ scaunele, iar telefonul instalat Deci în loc de sală de şah, LEON GRAUR Dar, ştiut este că munca unui popular este să tină cont de
tituţii, acolo unde pulsează viaţa pen­ cabină telefonică; în loc de sală preşedinte de sfat popular şi a
corespondent unui comitet executiv, nu se re­ -acest lucru şi să treacă neîntîr-
ziat la luarea de măsuri prac-
tru a studia şi acţiona în strînsă aici — şi oare e în derivaţie cu zumă numai la rezolvarea unei ticé în acest scop. I. MANEA’
legătură cu problemele pe care le telefonul spitalului — zbîmăie
ridică ea. într-una enervant.*14 SE INOIEŞTE SATUL singme tvobleme. Sferă 'de ac­
>•- J «---<V— 1’ V _/ .---1I---t I__l V.__/ >__ I j .— < i— r i— /v_ Comisia cetăţenească din sa­ In cinstea festivalului de la’ Rectificare
tul Rapoltu Mare, cu sprijinul Moscova, pionierii şi şcolarii
UNDEVA deputaţilor din sfatul popular, iau lucrat o mare suprafaţă de In grupajul de scrisori cu tenîâ': aparţine maistrului de la încărcare
a reuşit să încaseze prin auto- „Furnalelor de la Hunedoara — Simion Dascălu. Scrisoarea „Minerii
în munjii Apuseni impuneri suma de 32.000 lei, teren, însămînţînd-o cu porumb cocs, minereu de fier ş\ Jcalcar mai din Ghelar şi Teliuc să ne trimi­
în scopul electrificării satului. şi oartofi. Utemiştii, au însă- mult şi mai bun“, publicat în nr. tă minereu mai bun", aparţine mais­
Prin grija comitetului executiv, mînţat 2 ha. ou porumb, iar 779 din 15 iunie, dintr-o eroare teh­ trului de la prăjitoare Ioan Igha, iar
a început aprovizionarea cu activiştii căminului cultural au nică, s-au inversat semnăturile. scrisoarea „Calcarul de la I. M.
materialele necesare. Pînă acum, realizat suma 1.000 lei, în ur­
Balşa conducere, fondul de bază s-a s-au transportat zeci de care ma serbărilor organizate cu ti­ Publicăm cuvenita rectificare. Scri­ Bănită este necorespunzător" aparţi­
de piatră şi s-a adus un motor neretul. soarea intitulată „Calitatea cocsului ne şefului grupului de control tehnic
„Diesel“ de 50 C.P.
urcat de la 6.000 lei, la 42.000 ION BERZUNŢEANU ce-1 primim lasă încă mult de dorit", Ioan Gostian. ¦ ,'
corespondent
Inohipuiţi-vă un loc, împrej­ lei. întovărăşirea s-a bucurat »*r3b'<fîL''•
muit cît vezi cu ochii, de mun­ de o atenţie deosebită din par­
ţi, dezbrăcaţi, de podoaba lor tea statului. Ea a primit un iTt
Apărarea
naturală, verdeaţa. Doar ici şi împrumut de vreo 50.000 lei, cu ietlocr.î m p o t r i v a ir
colo apare cîte un petec de pă- care a cumpărat 242 de oi şi
mînt, bun pentru agricultură, 215 miei, oare constituie pro­
pe care oamenii au semănat prietatea obştească a intovă- incendiilor — o datorie p a tr io t ic ă
ceva bucate. In Balşa, te în- ¦răşiţilor.
tîmpină încă de la intrare în
Mai erau la înoeput mulţi ţă­
sat, aerul rece de munte. Agri­ rani muncitori neîncrezători,
cultura se practică prea puţin dar cînd au văzut că cei oare $ In curîrid, pe ogoarele re- practică prevederile hotărîrii Mijloacele mecanizata folo­ O atenţie deosebită trebuie $
\ giunii noastre va începe bătă- Consiliului de Miniştri privind
în Balşa, ocupaţia de căpete­ au intrat în întovărăşire obţin $ lia pentru strîngerea recoltei, măsurile de prevenirea şi stin­ site în campania de vară tre­ acordată pazei lanurilor, or- t
¦ care, în acest an se anunţă a gerea incendiilor. Unele ma­
nie a celor de aici fiind creşte­ venituri mari, cererile au în­ k fi bogată. Dar, pentru ca în- nifestări de neglijenţă şi nepă­ buie minuţios verificate şi a- ganizitidu-se în acest scop un
sare care au existat în această
rea vitelor şi în special a oilor. oeput să fie din ce în ce mai Îtreaga recoltă să fie strînsă privinţă în regiunea noastră sigurate cu dispozitivele pre­ Sistem de observare eficace,
fără pierderi, pe lingă lucră­ în anii trecuţi trebuie combă­
Oamenii din Balşa sînt aspri, multe. Şi aşa, din 24 de mem­ rile agrotehnice ce se cer a fi tute cu tărie. văzute în regulamentul de pa­ prin paznicii angajaţi cit şi
T aplicate, un rol însemnat îl
ca şi condiţiile climaterice în bri cîţi erau la înfiinţare, nu­ | are organizarea şi desfăşura­ In vederea organizării ac­ ză contra incendiilor. Organe­ prin ţăranii muncitori care do­
ţi rea unei acţiuni susţinute de ţiunii de prevenirea şi stingerea
oare s-au form at; din genera­ mărul lor a ajuns azi să fie i pază contra incendiilor în pe- incendiilor vor trebui consti­ le însărcinate cu recepţionarea resc să facă voluntar acest lu­
| rioadele de coacere, seceriş, tuite cît mai repede comisii
ţie în generaţie ei moştenesc o peste 50. ^ treieriş, transportarea şi depo- raionale, orăşeneşti şi comu­ acestora nu au nici decum cru. Este de dorit ca în această
§ zitarea cerealelor. nale, care au menirea de a
avere de nepreţuit: munca spe­ — Avem toate garanţiile că :\ Se ştie că în trecut, cînd coordona această acţiune. A- dreptul să permită folosirea acţiune, organizaţiile de par-
^ nimeni nu se interesa de soar- ceste comisii, imediat după
cifică locului. Fiecare om are în ourînd, cea mai mare parte f ta ţărănimii muncitoare, cele constituire, să ia măsuri pen­ unor mijloace reparate super­ tid, să antreneze toate organi- ¦
| mai multe incendii la sate tru buna amenajare a locuri­
în curte cîteva oi, o vacă şi a oamenilor din sat, să intre în ^ izbucneau vara, în timpul re- lor unde vor funcţiona ariile, ficial ( tractoare sau motoare zaţiile de masă cum sînt
a coltârii cerealelor şi nu rare să se îngrijească de pregătirea
ceva păsări. In fiecare dimi­ întovărăşire — ne-a asigurat a ori au fost cazurile cînd o mijloacelor necesare pentru cu rezervoare de benzină de­ U.T.M., sindicate, comisii de
stingerea incendiilor, să instru­
neaţă, odată cu primul cîntat al tov. Piper Victor, instructor al I1sântele de la o locomotivă iască temeinic personalul care teriorate, batoze, tractoare şi femei, pionierii etc.
va fi folosit în această acţiu­
ţ sau de la ţeava de eşapament ne, prelucrînd temeinic regu­ motoare cu lagăre improvizate Deplina apărare a lanurilor
ţ a tractorului, un chibrit aprins lile de pază contra incendiului.
zile lor şi mînă la deal, spre Orăştie. ?$ sau un capăt de ţigare arun­ etc.). şi ariilor împotriva incendiilor |
Conducerile staţiunilor de
munte, o mică turmă de oi. Numai de la oile care consti­ cate la întîmplare, o joacă a maşini şi tractoare şi ale gos­ Trebuie de asemenea, să se poate fi realizată numai prin f
podăriilor de stat, au obliga­ ia din timp toate măsurile pen­ larga participare a maselor de |
întovărăşirea zootehnică tuie proprietate comună, î-nto- ! copiilor nesupraveghiaţi etc. ţia de a verifica din timp gar­ tru instruirea temeinică a bri­ ţărani muncitori la această ac- 1
au dat pradă focului lanuri şi niturile de treier, asigurînd vi- gadierilor şi tractoriştilor asu­ ţiune. De aceia, ei trebuie lă- 1
vărăşiţii au primit în anul 1956 $ arii întregi, nâtorii de sântei la fiecare pra respectării regulilor de pre­ muriţi prin toate mijloacele că A
tractor, cablu pentru remorca-
...Era prin luna august a cîte 4 kg de lînă şi 80 litri lap­ $ Astăzi, cînd fiecare bob de re, pompe manuale pentru stin­
4 grîu serveşte la îmbunătăţirea gere şi stingătoare cu care tre­
anului 1954. Cîţiva oameni, nu te. Dacă punem alături aceste buie să fie dotate toate bato­ venirea incendiilor pe timpul treieratul pe arii înlătură peri- §
hranei oamenilor muncii, fie­ zele folosite în campania de perioadei de strîngerea recoltei,
prea mulţi la număr, vreo 24 rezultate cu oele ale unui ţăran h care cetăţean are datoria pa­ vară. solicitîndu-se în acest scop, colul de incendii. In antrena- §
sprijinul inspecţiilor de supra­
doar, au adunat la un loc 193 neîntovărăşit, oare obţine doar triotică de a face totul pentru veghere ale M.A.I. rea ţăranilor muncitori la a- §
a preveni orice incendii. .
de oi şi au format o întovără­ 14 litri lapte şi ceva mai mult Sfaturile populare comunale ceastâ acţiune un rol însemnat $
Este foarte necesar pentru au datoria de a antrena în
şire. de 1 kg de lînă pe cap de oaie prevenirea incendiilor, ca de la acţiunea de pază contra in­ U are desfăşurarea unei vii i
— îmi amintesc oa acum, putem vedea limpede cît de a- ^ bun început, să se aplice în cendiilor formaţiile voluntare
de pompieri, cărora trebuie să munci de agitaţie tehnică im- k
spunea tovarăşul Pîrva Aron, vantajaţi sînt întovărăşiţii. le asigure mijloacele de trans­
port. La sfaturile populare co­ potriva incendiilor, k
preşedintele întovărăşirii, cu Se mici pot spune încă multe munale vor trebui întocmite
cîtă tragere de inimă am în­ despre întovărăşirea zootehni­ din timp tabelele cu Pompie­ Vigilenţa mereu trează pen- |
ceput să muncim. A fost mai că din Balşa. Cu sprijinul sfa­ rii voluntari care fac de servi­
greu la început să rezolvăm tului popular din comună şi al tril împiedicarea oricărei actiu- f
problema fondului de bază ca­ ţăranilor întovărăşiţi, s-a con­ ciu pe arii, comunicîndu-i-se ni a duşmanului de clasă, care 0
re, după cum consideram noi, struit un saivan cu o capaci­
trebuia să constituie primul pas tate de 500 de oi. Acum ei şi-au fiecăruia data cînd va fi de ar încerca să lovească roadele
spre consolidarea întovărăşirii. propus să îngraşe o suprafaţă
Dar în scurt timp, prin munca mare de păşune cu îngrăşă­ muncii noastre, va trebui să
celor întovărăşiţi, am rezolvat minte chimice, fapt în urma
cu succes această problemă. căruia veniturile întovărăşirii caracterizeze pe fiecare cetă­
In urma unei activităţi inten­ vor creşte şi mai mult.
se din partea membrilor înto­ ţean cinstit. Fiecare trebuie să
vărăşirii, precum şi a celor din I. GAVR1LESCU
fie pe deplin conştient că apă­
rarea recoltei împotriva in­
cendiilor este o mare datorie
patriotică.
serviciu. ŞTEFAN BURDUSEL
^O <L><L>O <&><L»-0"0<5» <î> <$>'<L.<><L><*&><><g>.Ii