Page 6 - 1957-06
P. 6

Pag. 2                                                                            DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                                             to. íes

                                                                                                                                                                                             ?nmfoBmatcrirwcij

NOUTAJI                                  Cum    MA                                GA                                                                                                                                     IN OBIECTIVUL
                                              va creşteţi                         copiii? i însemnări
CINEMATOGRAFICE                                                                                                                                                                                                                            APARATULUI

   In curind pe ecranele cinemato­                                                                                                                                                                                                Ascunşi in întunericul sălii, unii spectatori nu ştiau că se „dau in
grafelor din regiune vor rula fil­                                                                                                                                                                                          spectacol“. Indiscreţia aparatului !olo graţie i-a scos din umbră. Foarte pro­
mele :                                                                                                                                                                                                                      babil că sini la prima abatere, dar e sigur că sînt la ultima '?/.„

                                                                                                                                                                                                                                   Azi, sintem la cinematograful „Filimon Sirbu” din Deva.

        f e l A început ca-ntotdeauna                                                                                                                d in n o u p e

                                         In casă era cald, frumos, şi tăti­ mai poate I Pleacă la Giulniţa la

                                         cul tocmai se pregătea să-mi citeas­ mamă-mare (aia contesă) şi-şi ia şi

                                         că o poveste dintr-o carte cu poze,      copilul cu ea.                                     ţi Ieri am făcut cunoştinţă din          că rie-am mai cunoscut odată, 4                                                                                         Uşa e închisă pî­
                                         cînd, iarăşi s-a stricat binele... Ia­     Aha... îmi place la mama-mare,                                                            dar... o lăsai moartă. Am in- 4                                                                                      nă la pauză. Specr
                                         răşi a început cearta.                                                                      a1 nou cu Şoş. E cam a cinci-            trat în vorbă cu el, ca doi noi 4                                                                                    tatorul stă parcă
                                                                                  are vişini şi-mi face clătite. Gă zice             A1 sprezecea oară cînd fac cu-           cunoscuţi — cu sfială. Ce să 4                                                                                       resemnai, dar cal­
                                           Acum nu ştiu cum veni vorba că         mama... am îmbolnăvit-o de nervi... o              i 1 noştinţâ cu el şi, interesant,       vă mai spun, ta sfîrşit ne-am 4                                                                                      mul e aparent. Din
                                         cică mama-mare face pe contesa şi        doare capu'...                                     $ totuşi nu mă cunoaşte. N-aş            despărţit prieteneşte, strtngvi- 4                                                                                   nervozitate, cînd
                                         numai ea e de vină că mămica se
                                         poartă aşa. Tata zice c-o să-şi ia          Păi cum să n-o doară dacă e atîta                   putea spune că m-am plictisit        du-ne mîna.
                                                                                  gălăgie. Eu nu ştiu ce să fac 1 Să
                                                                                                                                         să-i mai aud numele, nu, dar,

                                         lumea-n cap şi o să plece întc-o zi merg la cinema cu tăticu sau la                         oricum, parcă a început să Nu trece o zi şi iată, mi-a-*,                                                                                                     fumează, cînd mă­

                                         cu nenorocitul ăsta de copil (adică      Ciulniţa cu mămica... Ge să fac? Ge                nu-mi mai facă bine.                     pare în faţă Şoş — Şoş de la f                                                                                       nîncă seminţe. B
                                         eu). Să vedem !atunci ce-o să facă.      să fac ?                                                                                                                                                                                                         interzis ? N ul E
                                         Mă ia tăticu cu el 1 Asta-i bine,                                                               Mi-aduc aminte că prima restaurant. Ridic pălprid res- |                                                                                                  în hol / Dar de ce
                                         mergem la cinematograf, ba poate            Mai bine am rămîne toţi trei aca­                                                                                                                                                                             nu foloseşte oare
                                         şi la cofetărie... şi pe urmă cumpă­     să, că e aşa de bine I                             dată l-am cunoscut acum vreo peduos şi-l salut. El, face o- .                                                                                                 scrumiera ? O fi
                                         răm prăjituri pentru mămica, eu i le                                                                                                                                                                                                                      prea departe ? E-
                                         aleg... şi venim acasă...                   — Le spun, dar nimeni nu mă as­                 doi ani, cînd un amic mi-l chii mari~ a semn mirare, I                                                                                                        xigenţa obiectivu­
                                                                                  cultă.                                                                                                                                                                                                           lui l-a surprins a-
                                            Ge spune tata ? Gum, să nu mai                                                           prezentă: „Tovarăşul Şoş”. Ii apoi, din vîrfu.l buzelor parcă ^                                                                                               runeînd cojile se-
                                         venim niciodată ? Nu. Nu vreau, II          — îmi iau copilul şi plec, spune
                                         trag pe tăticu de mină — tocmai          mama...                                            întind mîna şi-mi spun clar si ar fi vru^ sd spună ceva ^                                                                                                              ,r alături..,
                                         vroiam să-i spun ca să nu plecăm
                                         de tot. Să ne luăm lumea-n cap, da I        — Ba-1 iau eu, doamnă, că tu nu                 răspicat numele: „Standul". un răspuns la salut, M -a m j
                                         să ne întoarcem seara acasă că           şti să-l creşti.
                                         ne-aşteaptă mama. Da I mama a-                                                              Atunci mi s-a părut un om mirat şi eu de mirarea lui. Să 4
                                         cuma... Na 1 ţipa şi ea., zice că nu        Eu încep să ţip. Mama îmi trage
producţie a studiourilor din R. P.                                                o palmă, tata mă zmuceşte de mînă...               modest, atent, binevoitor. Am nu mă recunoască ? Irpposi- 4
Ungară, prezentînd o reuşită come­
die de moravuri.                                                                     Mama plînge.                                    discutat multe, pînă la epuiza- bil l Nu cred! Doar n-a trecut |

                          ?*                                                         — Vezi ce copil rău eşti, Lică ?                rea subiectelor, cînd, ne-am decît o jumătate de zi de cînd §
                                                                                                                                     despărţit, strîngîndu-ne mîna ne-am cunoscut a doua oară. 4
                                                                                  Ai supărat-.o pe mama I ...Sînt tare                                                        „Nu-i nimic, zic, cine ş t i e k
                                                                                  necăjit.                                           prieteneşte.

                                                                                                                                         ...A trecut o zi şit, mîn ua adou- —S-au mai dus cîteva zile. 4
                                                                                                                                     > ua. tl zăresc pe                       ş'oţ"Venii     dimineaţă ie duminică, ¦

                                                                                                                                     ţ către mine. Mă zăreşte şi el. '{        / » „ W mtr-un cerci

                                                                                                                                     | Cinăse apropie, U                                     intimpinopresc m -¦

                                              De ce ?                                                                                j cu un zimbet pe buze, apoi U Uni '?                   C,nd a-1
                                                                                                                                     f salul respectuos. El, nu mă I , ni a

                                            Prietenul meu, miliţ/jţnul din parc,  gunoi. Mama s-a bucura^ iar seara,                 Î\vede (!) t trece pe lingă mine         «tem» ,; zic 'eu•, - a-poNie adaug :
                                         întotdeauna mă învaţă cîte ceva de       cînd s-a făcut întuneric, mi-a spus să               şi, probabil, fiindcă l-am sa-
                                         b in e: „Lică fă aşa, Lică poartă-te     arunc gunoiul în stradă, să nu um­                 4 lutat prea respectuos, îmi răs-        ¦„S ta n d u l”, socotind că to- \
                                         aşa...“. Astăzi m-a învăţat ce în­       plu lada noastră. Aşa am făcut. Şi                 A punde, pleeîndu-şi ochii spre
                                         seamnă „bunul obştesc". Mi-a spus        tata cînd a vrut să taie lemne, mama               4 vîrful nasului. M-am uitat mi-         tuşi e bine să-i spun numele. I
                                         că, dacă merg pe stradă şi mănînc        i-a strigat că strică piatra din curte,              rat după el, apoi mi-am z i s :
                                         caramele sau alte bomboane, să nu a-     şi atunci tata Ie-a cărat în stradă şi             ţi„Cine ştie, o fi preocupat o-          Am stat de vorbă şi după o 1
                                         runc hîrtiile pe jos, ci să le pun în    le-a spart pe trotuar 1 Putere mare                f mul de ceva treburi importan­
                                         coşul de gunoi. Mi-a spus să nu zgî      are tata 1 Cînd a dat o dată cu topo­                te şi nu m-o fi recunoscut...          vreme, ne-am despărţit, ca şi I
                                         rii banca din parc şi să nu calc pe
                                         iarbă. I-am spus şi mamei ce m-a în­     rul, a spart şi trotuarul I I-am stri­               E firesc (!)".                         altă dată — prieteneşte.              §
                                         văţat miliţianul. Mama l-a lăudat că
                                         m-a învăţat de bine. Şi mi-a venit       gat ca să păstreze bunul obştesc, dar                                                       In aceeaşi duminică, după h
                                         poftă şi mie să fac în curtea noastră    mama mi-a spus că acum e noapte.
                                         curăţenie. Am udat florile, am mătu­                                                                                                 masă, îl văd iarăşi pe Şoş. De §
                                         rat... am adunat uscăturile de la tran­     Aşa că... vezi cum e cu „bunul
                                          dafiri şi am făcut o grămăjoară de      obştesc"... Asta se păstrează numai                                                         data asta nu mai eram singur |
                                                                                   ziua.
                                                                                                                                                                              — eram cu nevasta. Socoteam 4
                                                                                                                               LICA      ...După cîteva zile am avut. că e rîndul lui să mă salute
                                                                                                                p. conf. L- V.           prilejul sa-l cunosc personal 4şţept să se apropie, gata &
                                                                                      (Din revista „Femeia").
                                                                                                                                         din nou pe Şoş Era la o ma- să-mf duc mina la pălărie, să-i 4

                                                                                                                                         sa, undeva, intr-un local. îmi răspund. Dar, ce să vezi ? Şoş t

                                                                                                                                         cer permisiunea şi-i întind rnî- frece pe lingă mine, se uită f

realizare a studiourilor cehoslovace                                                                                                     na. El, — „Şoş!” Mă uit la in .ochii mei şi... nimic. M-a î
— comedie izbutită şi savuroasă,
clădită pe o temă cotidiană.                                                                                                            el şi, mirat, z ic : „Stanciu!". tintdU doar cu privirea, ca pe y
                                                                                                                                     4 îm i stătea pe limbă să-i spun un obiect.
    Ce e nou în tehnica
                                                                                                                                                                              ...Au trecut doi ani de cînd
           sovietică
                                                                                                                                                                              am făcut prima dată cunoş­
   Pe autostrada Moscova-Simjeropol
circulă ca mare viteză o maşină cu                                                                                                                                            tinţă cu Şoş, şi, interesant, to­
două roţi care seamănă la exterior
cu o motocicletă. Este o mototroti-           P eşti                                                                                                                          tuşi Şoş nu mă cunoaşte. Ieri 4
netă (scuter). Noua maşină prezintă
mari avantaje faţă de motocicletă :                                                                                                                                           am făcut din nou, pentru a 4
simplitate în conducere, o bună pro­
tecţie a conducătorului şi călătorului      Este un spectacol original, de                                                                                                    cincisprezecea oară, cunoş- 4
împotriva prafului şi noroiului, o sta­  neuitat. Spuma zboară în sus,
bilitate mărită etc.                     stropii de iapă strălucesc intens.       ponia, unde au fost aduşi în                       opercularis” pot trăi şi în apă tinţă cu el. S-a prezentat ia- 4
                                         Pe o mică masă este instalat un          secolul aî XlX lea din Coreea
   Scuterul este utilat cu o suspensie   acvariu transparent prin care            — „toghe”. Denumirea latineas­                     impură şi rezistă la salturi d ruşi, ca de obicei ¦: „Şoş !". 4
ca pîrghie a roţilor care au forma       răzbat toate culorile "curcubeu­         că a unei- specii din aceşti peş­                  bruşte de temperatură. De a- 4 Eu, n-am mai spus ; „Stan- 4
unor discuri m atriţale: anvelopele      lui. In mijlocul acestei casca­          ti este „maoropodus o percula-
sînt mai late decît cele ale motoci­     de de culori, doi peşti execută          ris .                                              ceea ei trăiesc şi se înmulţesc 4 ciu !”, i-am întins doar mîna, 4
cletelor, dar au un diametru de a-       mişcări sacadate. Unul din ei,
proape două ori mai mic.                 de culoare galbenă, sare în apă.            Ei trăiesc în apele dulci din                   în bune condiţii în ..acvarii şi 4 m-am uitat lung la el şi m-am 4
                                         Sorbind din aer, peştele coboa­          ţăfile Asiei de sud-est — China,
   Scuterul „T.200“ cu două locuri,      ră în picaj asupra adversaru­            Coreea, Filipine, Malaya, Japo­                    iazuri. Peştii bătăuşi mănîncă 4 g în d it: „Să fiu eu oare o fi- f
livrat de uzina constructoare de ma­     lui său, care e de culoare vi­           nia, India. Aceştia sînt peştişo­
şini din Tuia, are patru viteze, din     şinie, căutînd să muşte din coa­         ri mici, foarte mobili, avînd                      orice : nămol de rîu, planoton, 4, gură atît de ştearsă ? Nu f
care viteza maximă este de 80 km         da aciformă a acestuia. Dar ad­          lungimea unui deget şi cîteo-
pe oră. Rezervorul de combustibil, a-    versarul este şi mai îndemîria-          diată mai miare. Corpul lor este                   iarbă etc. Lor le plac îndeosebi credl” ...Atunci?,..
vînd mici dimensiuni, este adăpostit     tic : el jicneşte imediat în sus,        plat şi de peste trei ori mai
sub capotă. Capacitatea lui este de      îşi resfiră bronhiile şi deschide        lung decît capul. La unii a ri­                    insectele acvatice. Deşi nu este         ..///                                                                                                                   E nervos? E mi­
 12,5 litri combustibil — cantitate su­  larg gura. Se desprind unul de           pioarele se aseamănă cu par­                       gustoasă, carnea peştelui „dou-                         • h I. STANCIU î                                                                                      rat ? N u ! E sur­
ficientă pentru un parcurs de 400 km.                                             tea posterioară a bombelor de                                                                                                                                                                                    prins. Cu ochii ţin­
                                         celălalt, dar, într-o clipă, se          aviaţie, la alţii amintesc de a-                   iui” este comestibilă.                                                                                                                                        tă la aparat, par­
   Proiectanţii uzinei au luat măsuri    ciocnesc din nou. In spatele             ripile rîndunelelor. Cozile aces­                                                                                                                                                                                că zice; „U hl
pentru ca motorul de opt C.P. să                                                  tor peşti au o formă ovoidă ; la                       Proverbe şi zicători tadjikisîj ne                                                                                                                        Dacă nu reuşeşte
 ntl se încălzească în timpul funcţio­   luptătorilor se întinde o dîră           peştii bătăuşi din Taivan coada                                                                                                                                                                                  fotografia, am scă­
 nării. In acest scop ei l-au înzestrat  de bule de !aer.                         seamănă cu o coadă de rechin                           Ţi-e frică de vrăbii, nu semăna mei.                                                                                                                      pat / Zău I N-am
 cu un sistem de răcire forţată cu aer.                                           — este lungă, cu o crestătură                                                                                                                                                                                    să mai aprind ţi­
                                            Peştii bătăuşi, oare luptă crunt      mare şi frumoasă. De regulă                            Viaţa minciunii e scurtă,                                                                                                                                 gara pînă nu ies
    Pe pupitrul de comandă sînt mon­     pentru femele, sînt cunoscuţi            masculii sînt mai mari ca fe­                                                                                                                                                                                    din sala de spec­
 tate indicatorul de comutare şt sem­    sub diferite denumiri. In China          melele.                                                Un om de ştiinţă fără pr adică e o albină fără miere                                                                                                      tacol.,.'.
 ne luminoase pentru schimbarea vi­      sînt denumiţi „dou-iui” ,în Ja ­
 tezelor. Deasupra capotei frontale es­                                              Peştii de specia „Macropodus                        Dacă hrana ta e obţinu tă prin muncă cinstită,                                                                                                               ...Spre regretul
 te montat un electrofar, iar în spate
 o lanternă roşie.                                                                                                                       poţi s-o măninci chiar şi în mijlocul străzii.                                                                                                            „spectatorului“,

    Conform prevederilor anul acesta                                                                                                     Dacă ie superi, înţeapă- g nasul.                ,                                                                                                        clişeul a reuşit /...
 uzina va produce 10.000 (le scutere
                                                                                                                                         La suprafaţa apei, stropii de ploaie nu se văd.

                                                                                                                                         Atît timp cit rădăcina e în apă,                                                            .•ÎV.V.V.V.V                    11
                                                                                                                                                                                                                                                            f W $ m ,¦
                                                                                                                                         poţi avea nădejde că vei obţine şi roade.                                          sr
                                                                                                                                                                                                                                                   Ş jf -, KfO " '
                                                                                                                                                                                          (Din „Ogoniok“ ).              l i l i *É
                                                                                                                                                                                                                                                                %
                                                                                                                                         Curi ezitaţi:                                                                                                                    i - r y'     ;:x::ţL:v

                                                                                                                                                                                                                                                                         ¦y<:: I;.;.;  mm

                                                                                                                                                                                                                                                                          F!

                                                                                                                                     Oamenii de ştiinţă din R.P. Chi­         acoperită cu un strat de masă plas­                                                                      :T*>x-y.A:
                                                                                                                                                                              tică. In felul acesta se îmbină dura­
                                                                                                                                     neză au descoperit un nou material       bilitatea tablei cu proprietatea mate­     •V *                                                   -.•r.-. -V •
                                                                                                                                                                              rialului plastic sintetic de a nu fi
                                                   BLOC -                          NOTES                                             de construcţie   betonul de bam­         atacat de chimicale. Această tablă                                                           V y - - ¦:
                                                                                                                                                                              poate fi prelucrată fără ca stratul
                                            ® Tone Zancanaro este unul din­       naro este şi „O fată din Nankin".                                                           protector să se altereze. Noul mate­                                                       os y
                                         tre cei mai mari pictori contemporani       e „Prinţul Pagodelor” este un nou                                                        rial este folosit în construcţii la fă-
                                         italieni. Pînzele lui înfăţişează mun­                                                      bus. După o serie de experienţe s-a      ţuirea pereţilor din băi, bucătării, zi­
                                         ca grea a lucrătorilor agricoli din      balet englez a cărui premieră a fost                                                        durilor exterioare şi acoperişurilor,
                                         nordul Italiei.                          prezentată recent la Teatrul „Covent-              dovedit cp în multe cazuri este po­      construcţia de mobilă, mijloace de
                                                                                  Garden”. Este primul balet în trei                 sibil şi chiar de preferat ca verge­     transport -automobile, avioane şi va­
                                            Anul trecut Zancanaro a călătorit     acte din Anglia. După cum se ştie,                                                          poare.
                                         în China timp de cîteva luni. Lucră­     pentru coregrafia engleză sînt carac­              lele de fier din betonul armat să
                                         rile pictorului — rezultatul observa­    teristice lucrările de balet mici, în-                                                          In industrie, din acest materia! se
                                                                                                                                     fie înlocuite cu tulpini de bambus.       produc ţevi, vase, butoaie, cisterne
                                         ţiilor lui din timpul călătoriei — au    tr-un act. Muzica este scrisă de com­                                                        etc
                                                                                                                                     In privinţa durabilităţii şi a rezis­
                                         fost expuse la galeria de tablouri       pozitorul englez contemporan Benja­
                                                                                                                                     tenţei, construcţiile din beton de bam­
                                         „Incontro" din Roma. Printre dese­       min Britten, iar montarea a fost rea­
                                                                                                                                     bus corespund cerinţelor materiale­

                                                                                                                                     lor de construcţii folosite la clădiri

                                                                                                                                     cu multe etaje.

                                                                                                                                       Trestia de bambus este foarte răs-
                                                                                                                                     pîndită în sudul R.P. Chineze şi
                                                                                                                                     este extrem de jeftină.

de marea „T-200".                        nele foarte apreciate ale lui Zanca- lizată de coregraful John Cranco.                                                                 Cel mai vechi automat comercial
                                                                                                                                                                              din lume datează de peste 2.000 de
                                                                                                                                       Pe piaţa belgiană a apărut tablă

                                                                                                                                                                              ani şi se află în prezent Ia muzeul

   Cel ce vine pentru prima              ski — sînt pline de mii de               care a fost construită în cin­                     că. O deosebită impresie lasă            Britanic. Pentru cîţiva bani el turna
oară la Sofia este plăcut sur­           locuitori ai capitalei ieşiţi la         stea eliberării Bulgariei de                       noul cartier industrial, apărut          o vadră de vin.
prins în primul rînd de uimi­            plimbare. Este atît de multă             sub jugul otoman de către os­                      în partea de nord a capitalei.
toarea intimitate a acestui 0-           lume îneît în această parte a            taşii ruşi. In partea de nord                      In anii puterii populare, aici              Cu ajutorul izotopilor carbonului, s-a
raş. Aici nu vezi forfotă şi a-          oraşului circulaţia autovehicu­          a oraşului se înalţă numeroa­                      s-au construit o centrală ter­           stabilit că oraşul lerihon a fost în­
gitaţie. Străzile drepte, pavate                                                  se coşuri de fabrică şi turnu-                     moelectrică, o uzină de apa­             temeiat în mileniul VIII î.e.n. Pe
cu mari plăci de sienit dur              lelor aproape se întrerupe.                                                                 rate de mare precizie, o uzină           vremea aceea, cea mai mare parte a
sînt foarte curate, faţadele ca­                                                                                                     constructoare de cazane, com­            Europei era acoperită de gheţari.
selor nu prea mari, bine în­                  S O F IA                                                                               binatul ,,Thaelmann" cel mai             Prin această descoperire s-a dovedit               Sosit în momentul „H”, moment acut şi palpitant din film, H. Lor-
grijite sînt in nuanţe vii. In                                                                                                       mare combinat textil de bum­             că cu multe secole înainte de apa­         nicz, „caută“ să se „strecoare discret“ ” la locul său, oferind galant „scuze”
oraş e multă verdeaţă, în spe­             De pe masivul muntos nu                rile de apă ale principalei                        bac din ţară.                            riţia oraşelor, în văile roditoare ale
cial în partea de sud-est a So­          prea înalt al Vitoşiei, care se          centrale termoelectrice din So­                                                             Tigrului şi Eufratului existau oaze          —- în dreapta şi în stînga. In acest moment, neplăcut, spectatorii sînt de­
fiei, unde se află Parcul Li­            înalţă în imediata apropiere a           fia.                                                  Sofia este totodată princi­           locuite, între oare şi oraşul lerihon.       ranjaţi şi de licărul orbitor al apa râtului.
bertăţii. Uneori ai impresia că          marginii oraşului, se vede mi­                                                              palul centru cultural şi ştiin­          Pe vremea distrugerii Iul de către
te afli într-o staţiune clima­           nunata panoramă a Sofiei, De                Soţia este cei mai mare                         ţific al ţârii. Aici există 15 in­       evrei, Ierihonul avea o vechime de                 Fotoreporterul a „scăpat" să-şi ceară „scuze”.
terică.                                  sus vezi ca în palmă depre­              centru industrial al Bulgariei.                    stituţii de învăţămînt superior          două ori mai mare decît Roma de                    Cine le va primi totuşi ?
                                         siunea Sofiei în centrul căreia          Acest oraş produce aproxima­                                                                astăzi.
   Această asemănare devine              se conturează clar oraşul. In            tiv 25 la sută din producţia                       şi cîteva zeci de instituţii                                                                            DESPRE VISE
şi mai pregnantă întrucît in             mijlocul mozaicului de acope­            industrială a ţării. In afară                                                                  In Franţa se construieşte prima cen­
chiar centrul Sofiei, cit şi în          rişuri din (iglă diferi! colora­         de ramurile industriale dez­                       ştiinţifice, în frunte cu Aca­           trală electrică din lume care va func­        .i.o pană de gîscă, care gîdilă                 —aruneîndu-se pe jos un put
                                         tă se disting clădirile cu mul­          voltate aici încă în trecut —                                                               ţiona cu ajutorul fluxului şi reflu­       uşor buza omului, o picătură de apă             pietricele, omul poate visa foc
suburbiile înecate, în verdeaţă          te etaje al noului centru al             textilă, alimentară — au apă­                      demia de Ştiinţe a R. P. Bul­            xului mării. Ea este amplasată la          de colonie vărsată şi soneria unui              armă ?
                                         capitalei şi cupolele verzi ale          rut noi ramuri tinere ; indus­                     garia.                                   gura rîului Rance, din peninsula           deşteptător, pot da naşfere la di­
ale oraşului există izvoare mi­          catedralei Aleksandăr Nevski,            tria constructoare de maşini                                                                Bretagne, renumit pentru fluxul său        ferite vise ?                                      ...următoarele v is e : căderea i
                                                                                  grele şi industria eleclrbtehnţ-.                     O impresie deosebit de pu­            puternic, avînd o diferenţă de nivel                                                       abis, poticnirea de un obstacol
nerale termale.                                                                                                                                                               care atinge 13,5 m. Proiectanţii aces­        ...muzica pe care atîţia oameni o            duiri, etc. apar de obicei curind
                                                                                                                                     ternică imprimă bogata Bi­               tei centrale au întîmpinat serioase di­    aud în vis se explică de cele mai               ce am adormit ?
   In serile calde de vară ora­                                                                                                                                                ficultăţi tehnice, Astfel, în locul tur­  multe ori prin diferite zgomote străi­
                                                                                                                                     bliotecă Naţională şi muzeele            binelor obişnuite, ei au trebuit să        ne, sau prin urletul vîntului ?                   ...Visele în care zburăm, apa
şul îşi schimbă înfăţişarea. In­                                                                                                                                              construiască turbine speciale care se                                                      ales cind dormim sub cerul lib
                                                                                                                                     — de arheologic şi de ştiinţe            învîrtesc continuu în funcţie de di­         —o floare cu miros puternic poate
 tre orele 18 şl 22 străzile                                                                                                                                                  recţia fluxului şi a refluxului.           provoca un vis legat de acest miros ?           munţi, cînd respiraţia este
                                                                                                                                     naturale, Galeria naţională de                                                                                                      uşoară ?
 centrale — în special Bule­
                                                                                                                                     tablouri, Muzeul prieteniei
 vardul Rus şi strada Rakov-
                                                                                                                                     Ruso-bulgare.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11