Page 61 - 1957-06
P. 61
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA / ST Tot sprijinul organizaţiilor de bază
Citiţi în pagina IV~a :
im sectorul silvio şi de e ip te ia re a
— Actualii guvernanţi ai Iordaniei
în slujba imperialiştilor americani.
— Tulburări siiigeroase !a Port lemnului
Au. Prince (Haiti)
— Declaraţia Conferinţei activişti Pe. şantierele de refacerea pădu !cu scopul de a informa muncitorii de
lor sindicali din Germania răsări rilor şi exploatarea lemnului din re
teană şi occidentală. giunea noastră, lucrează tot timpul aici asupra diferitelor evenimente in- |
anului un mare număr de muncitori.
— Mesajul preşedintelui Wilhelni Cunoscînd condiţiile în care tnun- terne şi internaţionale. '
Pieck adresat populaţiei din R. D. cesc şi faptul că ei sînt rupţi de via-
Germană. ţa oraşelor şi satelor, perioade in- Organizaţiile de bază din între- '
delungate se impune a se folosi toa-
Anul IX. Nr. 782 Miercuri 19 iunie 1957 4 pagini 20 bani — Pentru încetarea experienţelor te metodele posibile informării lor prinderile silvice trebuie să înţe-
cu arma termonucleară. cu tot ceea ce se petrece pe plan in- leagă că rolul lor es'e acela de a
tern şi internaţional. Organelor de munci pentru ridicarea continuă a
gc.7çgEEBO55^.mogBang5tg.i;c.'flKtaiiass;!ga!imcsg>saaaBira»<mroiietarggyvm^j-«»vr-pc partid le revine sarcina de mare <răs- nivelului cultural, politic şi profesio-
pundere de a se preocupa intens de nai al muncitorilor, de a analiza j
COOPERATOR! educarea lor, de ridicarea nivelului periodic diferite aspecte ale muncii
FRUNTAŞI lor politic şi ideologic.
cum sîn t : condiţn'e de viaţă şi de
lucru ale muncitorilor, producţia,
productivitatea şi preţui de cost şi de
a lua măsuri pentra înlăturarea tip-
surilor. Numai în acest fel se va pu-
VESELIE C IN TEC JOC Organlzaţiile de bază din unităţi- tea ajunge la o atitudine nouă, so- )
le silvice ale regiunii, slab controla-
oraşul ceferiştilor Pe scena teatrului te şi îndrumate de instructorii co- ciaiistă, faţă de munca şi de bunurile !
mitetelor raionale de partid, au ne-
Nicidnd oraşul Slmerla, n-a mal vedit o originalitate deosebită. In şi pe stadioanele sportive glijat ani de-a rîndul munca de edu- obşteşti, numai astfel se vor putea
văzut atîta tinereţe. Pretutindeni, ră tr-adevăr, satira şi umorul adresat care şi culturalizare a acestora. Eie realiza sarcinile ce revin sectorului
sunau glasurile voioase ale tineretu de brigadă conducerii cooperativei Duminică dimineaţa, oraşul Petro raion, pentru ansamblurile şcolare. nu au tras la răspundere organele forestier în ce! de- il doilea pian cul
lui. Privirile iţi erau desfătate de din Teliuc, membrilor brigăzii care şani a cunoscut o animaţie şi o ve sindicale din acest sector, pentru fe- cinai.
stegulejele multicolore şl de mănun nu sprijineau munca culturală şi bi selie caracteristică măreţelor Întrece & iul necorespunzător în care înţeleg
chiuri cu flori. Era doar oraşul-gaz- ciuirea altor rele întîmplate în To- ri ale festivalurilor tineretului. să-şi desfăşoare activitatea. Muncito- Din cauza că s-.i muncit slab şi
dă ai festivalului raional din Hune pliţa, au stîrnit zîmbetti! celor din Pe gazonul stadionului „Energia“ rii din aceste unităţi sînt lipsiţi de fără răspundere ir» această direcţie,
doara. Faza raională a celui de-al II-lea din Petroşani, începînd de la 9 di posibilitatea de a citi ziare, reviste, în viaţa întreprinderilor silvice, exis-
sală. Meritul pentru originalitatea festival al tinerelului din regiunea mineaţa, odată cu demonstraţia spor broşuri sau alte publicaţii. Aceşti tă deficienţe care, în unele cazuri, au
...Soarele se ridicase de-o suliţa programului, cit şi pentru interpre- tivilor, s-au deschis jocurile la di muncitori sînt străini de eveniinen- dus pînă acolo înc'.t s-au sustras din
pe cerul albastru. Peste tot locul, ferite discipline sportive. Peste 900 avutul obştesc importante cantităţi de
animaţie, freamăt. In sunetele fanfa material lemnos, de călre 'emente
rei, pe catarg, se înalţă drapelul necinstite.
festivalului. Apoi, după ce s-a decla
rat deschis cel de al II-lea festival tele din ţară şi din străinătate sau Organizaţiile de bază din ocoalele
raional, a urmat desfăşurarea pro le cunosc superficial, trunchiate, din silvicei |.F.E.T.-uri şi S.A.M.-uri, deşi
gramelor cultural-sportive.
zvonurile care ajung pînă la ei, deşi-au constituit cînJ xi un activ fără
Pe rînd, s-au perindat în faţa
spectatorilor echipe de dansuri, cor, cele mai multe ori, prin intermediul de partid n-au muncit cti ei şi a-
brigăzi artistice. Sala clubului C.F.R.
din Simeria, devenise neîncăpătoare. de tineri şi tinere şi-au disputai în- unor oameni de rea credinţă. Din ceasta pentru că, în primul rînd, riu
iîietalca.
Pe scenă intră corul din Tîmpa. * îo a n B o a r u d in P u i, as ai „ p o n tu rilo r44 RITA SZEGED1 cauza lipsei de preocupare a organi ştiu cum să-l folosească. Cei mai
Interpretează cîtcva cîntece romîneşti. întrecerile sportive care s-au dis croitoreasă la secţia croitorie a
Vioiciunea, patosul cu care au cîntat, "V Ţ î n ă r u l d a n s a t o r io a n B r î n z ă , a p l a u d a t la putat inir-o atmosferă tinerească şi cooperativei „Viaţa nouă" din zaţiilor de partid, comuniştii, destul mulţi tovarăşi secretari ai acestor or
,,scenă deschisă" de luptă dirză, s-au soldat cu urmă
au stîrnit animaţia sălii. Aplauzele toarele rezultate tehnice: 1.000 m. Orăştie de numeroşi, aflaţi printre muncito ganizaţii de bază nici nu mai ştiu
au răsplătit munca ţăranilor, care în rii forestieri, rămîn luni de zile rup care anume tovarăşi fac parte din
•k Pe scenă intră corul clin lîrapa plat — juniori, locul I . D. Buda — SIMIN1C ŞTEFONI ţi de viaţa de partid şi ca urmare a acest activ, cîţi anume sînt şi, uneori
fiecare seară după o zi de lucru se ¦ Tineri din îndepărtatul cătun Arhia tîmplar ia cooperativa acestei situaţii, este explicabil nivelul (cazul tov. Sinea de la Ocolul Sil
duc la căminul cultural la repetiţie. Lupeni! 800 m. plat junioare, locul ,1G Februarie“ din Haţeg scăzut de cunoştinţe politice şi ideo vic Haţeg), nu ştiu, pur şi simplu,
Armonia vocilor, omogenitatea coru k Pe gazonul stadionului „Energia“ din Petroşani I. M. Iovan -— Petrila; 100 m. plat lo logice. Tot din cauza slabei preocu că ar exista activ fără de partid pe
lui, prezentarea şi disciplina din a- mari competiţii sportive cul 1 D. Dcnieicr — Petroşani. pări faţă de aceste unităţi, faţă de si lingă organizaţiile de bază, a căror
cest colectiv mic, a plăcut mult spec- , La aruncarea greutăţii senioare, lo tuaţia muncitorilor de aici, pe şantie secretari sînt.
laforilor. cul I a fost cucerit de A. Neagti — re nu se trăieşte o viaţă culturală,
Uricani, iar la ciclism, 10 km, lo absolut necesară pentru orice om ai Nici problema întăririi rindurilor
O melodie săltăreaţă se aude din cul I a fost ocupat de Alexandru Acs muncii. partidului — nu stă în centrul preocu
culise. Cortina se ridică. Cîteva pe din Petroşani.
rechi de fete mlădioase dansează un tare, se datoreşte atît membrilor bri Hunedoara, a adus pe scenă şi pe Nu se poate concepe ca astăzi cînd pării organizaţiilor de bază din a-
dans maghiar. Sint tocmai din în găzii, cit şi tovarăşului Ion Toma, stadioane, aproape 1.000 de tineri şi Viu disputate au fost şi întrecerile
depărtatul cătun Arhla. Aici nu-s de- directorul căminului cultural. tinere. Oamenii muncii din Petro de volei de pe terenul O.C.L. In fi fără să mai vorbim de oraşele şi cen- ces*e întreprinderi. Au fost cazuri
cît o mină de tineri. Flăcăii sint pu şani şi din celelalte locuri ale Văii nală, s-au înlîtnit echipele „Energia“
ţini la număr şi fetele de asemenea. Au fost privite cu admiraţie de că ţiului, au venii să aplaude echipele S.M. Petroşani şi „Energia“ E. M. trele muncitoreşti, cînd aproape fie- cînd la unele organizaţii de bază, ca
Totuşi au reuşit să pregătească un tre spectatori şi echipa de dânsuri artistice şi pe soliştii care pe scena Lupeni. Campionatul raional a fost
program variat. de la Rapollul Mare şi brigada ar- Teatrului de Stat au dezvăluit bogă cîştigat de „Energia“ S. Ai. Petro care sat are un cor sau chiar o eclii- cea de la ocolul silvic Orăştie (secre- \
llstică a colectivei din Simeria Ve ţia clntecului şi dansului popular. şani.
De un deosebit succes s-a bucurat che, şi „Şezătoarea" interpretată de pă artistică, acestea să nu fie invita- ,ar Viorc, Ciolocoi), dosarele a doi t
brigada artistică din comuna Topli- căminul cultural din Băcia. In cadrul concursurilor artistice, La fotbal, finalele s-au disputat în
ţa. Programul bogat în conţinut, a do un deosebit succes au repurtat elevii tre echipele: Şantierul naţional Uri slea nedîscu_ jte a se deplasa cîteva ore în mijlo- candidaţi de partid să
k Şcolii elementare nr. 1 din Pclrila, cani şi „Energia" Petrila. Jocul a
care prin dansurile romîneşti şi ale fost cîştigat de călre echipa briga cui naturii unde lucrează muncitorii tate mai bine de „„ an< Q t priveşte {
O zi deosebită pentru tineretul din minorităţilor naţionale, precum şi
raionul Hunedoara. Şi ea s-a sfîrşit suita de dansuri sovielice, au cuce dierilor de la Uricani, prin golul în forestieri, pentru a prezenta progra- cererea pentru candidalură a ing> \
cu seara de carnaval. Zburau către rit atît aplauzele miilor de specta scris de Moldoveana în prima parte
cer rachete şi coborau spre pămint a meciului. me artistice care ar folosi mult a- Tudor Moraru tot de la acest ocol, V
steluţe multicolore. Pretutindeni pulsa tori din Piaţa Victoriei, cît şi bi cestor muncitori.
în sufletele tinerilor, viaţa. In po- D. GHEORGHE deşi e depusă din anul 1956, a Şl ;
eniţa de lingă Biscaria, se pierdeau nemeritatul loc I în întrecerea pe Este necesar ca din cînd în cînd,
perechile în iureşul dansului. cîte un propagandist să fie trimis în în prezent nerezoivafă. l
aceste locuri de muncă, pentru a ex
pune cîte o conferinţă documentată, {*
\
E. CHIRAN Ş i tinerii din raionul Haţeg In contul anilor
Concurs de inovaţii au fo st ta înălţime viitori
Minunata dimineaţă de iunie, adu din Pîclişa şi Petru Munteanu din Minerii de la Petrila, sînt cu
In cadrul concursului de ino Pe lîngă premiile care se vor nase la sărbătoarea festivalului, tine Nucşoara. in ziua schim burilor noscuţi în toată Valea Jiului
ri din toate colţurile raionului. Iile Echipele de dansuri din Răchitova, ca oameni harnici. Rezultatele
vaţii pe ţară în ramura de pro acorda conform regulamentului şi cătrinţele înflorate ale fetelor, că Nucşoara, Sălaşul Superior, Baru lor în producţie, abnegaţia cu
ducţie siderurgică, comitetul de de premiere, se mai acordă pre ciulile negre, cu pene de curcan şi Mare, Pîclişa, G.A.C. Peşteniţa şi de onoare care muncesc, le dau dreptul la
întreprindere şi conducerea Com mii speciale în scopul stim ulă zurgălăii căluşerilor, se amestecau cu cooperativa „16 Februarie“ din Ha această cinste.
sulele de cravate roşii, purtate cu a-
binatului siderurgic Hunedoa rii inovatorilor, în scopul creş tîta mîndrie in această dimineaţă. ţeg, s-au dovedit a fi bine pregătire Festivalul raional al tinerilor lîmpine festivalul cu rezultate Dacă se totalizează depăşi
ra, au organizat un concurs in terii mişcării de inovaţii. Aceste în jocuri specifice regiunii. Sceneta din Valea Jiului, care a avut frumoase. rile de plan pe care unii din
tern de inovaţii, care se desfă premii speciale se acordă pen Mai bine de 7 ore a durat concur „Festivalul" — realizată de tovarăşii loc duminică, a fost întîmpinat ei le înregistrează lună de lu
şoară în perioada de la 1 Mai tru inovaţiile cu cel mai mare sul echipelor artistice în parcul „7 Gheorghe Ignat şi profesorul Ion Ilie de tinerii şi harnicii muncitori Alte tone de cărbune nă, se poate constata că mulţi
la 7 Noiembrie. aport economic, pentru inova Noiembrie", în timp ce, pe trei tere din Baru-Mare, a adus pe scenă prin mineri, eu însufleţire schimburi peste plan au luat-o înaintea timpului. Aşa
ţiile care vor aduce mecanizări nuri se desfăşurau întrecerile spor artiştii fabricii „Ceramica“ din de onoare. de exemplu, bătrînul miner Cor
Concursul este axat pe rezol în procesul de producţie, pen tive. Schimburile de onoare de la nel Cenuşe cu brigada sa, va
varea planului tematic de ino tru cei mai buni inovatori cu Baru-Mare, dragostea şi intensi La mina Lupeni Aninoasa s-au soldat cu î.u- sărbători în curînd un nou an:
vaţii al combinatului, precum cele mai multe inovaţii accep Corul din Haţeg, dirijat de profe moase succese în muncă. Bri 1961. Minerii din brigăzile con
şi pe descoperirea rezervelor tate, aplicate şi generalizate, sorul Victor Bătrîncea, s-a dovedit a tatea cu care tinerii din lumea în Aici, cu toate că presiunea găzile de tineret conduse de duse de Iul iu Haidu şi Mihai
interne, a căror utilizare va du pentru brigăzile de inovatori cu fi bine pregătit. Cu multă însufleţire treagă se pregătesc pentru festiva aerului 'comprimat a fost scă Dionisie Belele şi Gavrilă Da- Ştefan, mai an doar cîteva luni
ce Ia creşterea productivităţii cele mai multe inovaţii accep au executat doine şi învîrtite, fanfa lul de la Moscova. zută din cauza unor deficienţe, vid. au reuşit ca prin muncă pentru a intra în anul 1963.
muncii şi reducerea preţului de tate. aplicate şi generalizate, rele ţărăneşti din Măceu, Silvaş şi brigăzile de tineri nu s-au lă mai bine organizată să dea pes
cost. Rezolvarea tematicii con pentru secţiile cu cele mai mul Hăţăgel. So'ista Iovănescu, prin in- Un adevărat as al „ponturilor“, sat şi rezultatele în producţie te planul zilei 16 şi respectiv Tineretul, nu se lasă nici el
tropretarea cînteculuî „Spune-mi bade Ioan Boaru din Pui, a impresionat arată însufleţirea cu care au 20 tone de cărbune. mai prejos. In lupta pentru a-i
cursului, împărţită pe sectoare te inovaţii. adevărat', a impresionat plăcut ma prin precizia mişcărilor şi varietatea muncit.
de activitate din combinat, în Pe lîngă aceste premii, se rele număr de spectatori. Vii aplauze figurilor. Minerii din brigada lui Ioan ajunge pe cei vîrstnici, minerii
cepînd cu secţia furnale vechi au primit şi soliştii Lovasz din B a Tinerii din brigada condusă Davld, au avut însă cel mai din brigăzile, lui Peter Moise,
şi sfîrşind cu atelierul de scule, mai acordă patru categorii de ra Mare. loan Modîrcă din Silvaş. Surpriza zilei a fost realizată de de Ion Velek, de la sectorul I mare succes. Ei au înscris în Ioan Sila şi Petru Becsa, au
va duce la mobilizarea acelor Cristian Damaschin din Sarmisegetu- tînărul dansator Taan Brînză din I.i- obţinut realizări deosebite. Ei
rezerve care sint încă în stare premii pentru întreprinderile za, Aurelia Diaconu din Berthelot, vadia, prin interpretarea unui joc
latentă şi implicit la o serioasă fluieraşul de 68 de ani Voin Bojin ţigănesc. Atît costumaţia, dar mai lucrează în contul lunii august
creştere a volumului producţiei. câştigătoare ale concursului de ales vioiciunea şi mînuirea tambu
rinei, cu o precizie şi viteză uimi şi septembrie 1959.
inovaţii pe tară. toare. au fost aplaudate în numeroa
se rînduri la „scenă deschisă".
A., au reuşit să excaveze în ga
r 'entru cea mai frumoasa activitate culturală Seara se lăsase peste Ţara Haţe leria pe care o sapă, cu 5 m.c. contul brigăzii, 42 tone de căr Ute mistui Petru
gului. In parcul „7 Noiembrie“, car mai mult decît prevedea pla bune peste planul schimbului. Munteanu a fost
Comitetul de întreprindere al îmbunătăţirea muncii comisiei indicilor de utilizare !a volumu navalul festivalului continua să în nul. La sectorul I B, în abata
Combinatului siderurgic din culturale şi a colţurilor roşii, lui util a! furnalului. tregească bucuria tinereţii. Focul de jul brigăzii Iui Ioan Popa, cele La mina Vulcan decorat
Hunedoara, se preocupă îndea creaţii literare, muzicale, inter tabără şi rachetele strălucitoare în 9 tone de cărbune extrase pes
proape de dezvoltarea activită pretare teatrală, dansuri, artă De asemenea, colţurile roşii noapte, întreţineau parcă şi mai vie te planul zilei, arată că şi a- Sectorul IV este considerat Turnătorul utemist Petru
plastică şi decorativă. de lia secţiile O.S.M. construcţii făclia purtată în lumea întreagă pe bună dreptate, sector frun Munteanu, este un muncitor
ţii culturale. Pentru stimularea metalice, laminoare, fabrica de pentru pace şî prietenie. taş. Tinerii şi harnicii mineri
iniţiativei creatoare a comite Una dintre comisiile cultura aglomerare, au avut o activitate GH LUPAN ceastă brigadă a ţinut să în- de aici. n-au dezminţit această fruntaş de la U. M. Cugir,
telor de secţie şi a colectivelor reputaţie nici în ziua schimbu care fac cinste, uzinei şi or
colţurilor roşii, încă de la înce le care a obţinut rezultate fru rodnică. Printre cei premiaţi se .A ngajam entii! luat lui de onoare. ganizaţiei U.T.M. Pe lîngă
putul acestui an s-a organizat moase a fost cea de la secţia numără Ion Şelarii de la secţia faptul că munceşte cu hărnicie
un concurs pentru cea mai fru I-a furnale. La coltul roşu al I-a furnale, Gheorghe Bîrlea, Depăşirea sarcinii de plan cu
acestei secţii s-a organizat ne de la fabrica de aglomerare.
moasă activitate culturală. A- numărate conferinţe cu carac Trandafir Voicu, de la O.S.M. 15 la sută, arată entuziasmul şi dă piese de calitate supe
cest concurs se va încheia la 7 şi abnegaţia eu care au muncit rioară, el ajută cu multă dra
Noiembrie. ter tehnic şi economic şi de aici şi alţii. îl voi duce le îndeplinire tinerii din abataje, de la trans goste şi pe ceilalţi muncitori
a pornit iniţiativa aplicată de. porturi şi de la celelalte servi din sectorul turnătorii, împăr-
Printre obiectivele întrecerii colectivul de la furnalul nr. 1. ANDREI SUCIU tăşindu-le din experienţa sa.
figurează probleme legate de iniţiativă ce constă în folosirea cii ale sectorului. Fără îndoia
corespondent Cînd am venii Ia această între lă, că depăşirile de plan reali Pentru meritele sale deose
La exploatarea prindere, tocmai din părţile Oradei, bite în producţie, el a fost dis
nu cunoşteam prea multe lucruri des rile sale pentru a-mi face stagiul zate de brigăzile conduse de to
pre lupta partidului. Aceasta, datori de candidat. varăşii Traian Iovi, Gheorghe
tă faptului că nu lucram între mem
Cu această ocazie m-am angajat
minieră Teliuc în faţa adunării generale să-mi men
ţin titlul de fruntaş în producţie pe
brii de partid în mod efectiv şi, din întreprindere şi să nu precupeţesc Ivăşcan şi Ioan Loy, depăşiri tins de curînd de către Prezi
această cauză, nimeni nu-mi vorbea nimic pentru a ajuta şi pe alţi tova care nu au fost sub 50 de pro diul Marii Adunării Naţionale
La exploatarea minieră Te deschis despre înalta cinste de a
liuc. sectorul I, orizontul 1, un face parte din rîndurile avangardei răşi să devină fruntaşi in produc cente, au contribuit din plin la a R.P.R., cu „Medalia Muncii'1.
excavatorist apasă pedalele, ţie. succesul colectivului sectorului
manevrează manetele de co clasei muncitoare, despre programul IV, condus de tînărul inginer VASILE FOFELDEA
mandă şi cupa muşcă cu sete de luptă al partidului nostru pentru Datorită rezultatelor pe care le Dumitru Blădişteanu. şi VASILE NEAGA
construirea socialismului. La între mn obţinut în producţie, Prezidiul
Marii Adunări Naţionale, mi-a con corespondenţi
prinderea pentru creşterea şi îngră- ferit Medalia Muncii. 2>
ankerita. Vagonetele trase de <> -J ţy - o <g>- ^
locomotiva pitică se umplu şi şarea animalelor, membrii de partid Eu însă nu mă mulţumesc cu re G r ă b e s c l u c r ă r i l e d e î n f r e j i n e r e a c u l t u r i l o r
mi-au explicat pe larg prevederile di
minereul autofondant ia clru- rectivelor celui de-al II-lea Congres zultatele obţinute pînă acum. Voi lu
Vmul Călanului. Candidatul de al partidului, prevederile statutului cra pentru ca secţia de ingrăşarea Ţinînd cont de îndrumările tă pînă acum în proporţie de
partid, fruntaşul în producţie porcilor de care răspund, să obţină primite din partea agronomilor, 75 la sulă, urmînd ca în zilele
şi rni-am dat seama că nimic nu
este mal presus clecit cinstea de a n creştere de 0,500 kg. zilnic pe fie ţăranii muncitori din Peştişu ce urmează să fie terminată.
Filimoh Ghermati, este mîndria
exploatării. fi membru al Partidului Muncitoresc care porc in parte. Mare, au terminat praşila I-a ¦k 1
Medalionul şi clişeul, îl pre Romîn. Aresta este angajamentul meu pe la porumb. Fruntaşi în această De asemenea, pe ogoarele ţă
zintă pe acest tovarăş la locul Ajtifal de tov. Anionie Olarii, am care-! voi duce cu siguranţă la în ranilor muncitori din Rapoltu
său de muncă. deplinire, acţiune sînt ţăranii muncitori Mare, a fost terminată praşila
trecut Ia întocmirea documentelor Iosif Zuduoc, Ion Giierghol,
de partid, iar în- scurt timp, organi ALEXANDRU 6UTT Iordan Moisă şi alţii. I-a, iar a II-a este pe cale de
zaţia de bază m-a primit în rindu- îngrijitor Ia I.C.J.A.-Orăştie Praşila a II-a a fost executa a fi terminată.
