Page 62 - 1957-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 782

Colectiviştii trebuie ajutaţi Obiceiuri pădureneşli Moş ,Dru
să-şi term ine lucrările de construcţii
Intre valea Mureşului şl a Cer- trea şi pleacă de la părinţi la mire
In planul de producţie al gos­ cadrul Sfatului popular raional să-şi mai găsească locul la nei, pătrunde un şir de dealuri mari, acasă, unde se face „învăfirea mi-
U.R.C.C. Sebeş. ramificaţii ale munţilor Poiana Rus­
podăriei agricole colective „0 - — a tărăgănat întocmirea de­ ca. Pe văile lor adinei şi înguste, resii“, adică se împodobeşte cu po­
Şi cîte ceva din raion cresc păduri stufoase şi iarbă grasă,
gor nou“ din Petreşti, a fost vizului, pe care gospodăria co- curg pîrăiaşe limpezi şi reci, care doabele purtate de femeia măritată
Ritmul construcţiilor, în m a­ primăvara, cînd se topesc zăpezile,
prevăzută construirea unei ma­ leotivă nu l-a primit nici pînă joritatea gospodăriilor agricole duc cu ele tot ce întîlnesc în cale. şi cu „conci“. Despre un concurs, fără concurenţi
colective din raionul Sebeş, se
gazii pentru cereale, cu o capa­ astăzi. desfăşoară anevoios, din cauza Pe culmile netede ca nişte pla­ După acest ritual urmează „jucă­
lipsei de aprovizionare cu ma­ touri ale dealurilor, se înşirule sate­
citate de 10 vagoane. Din cauza unei slabe plani­ teriale de oonsbrucţie. Datorită le, la mare distanţă, aşezate în crîn- rea conciului nou“, cînd mireasa este
guri, comunicind între ele pe cără­
Colectiviştii, ca buni gospo­ ficări a aprovizionării cu ma­ greutăţilor ivite la strîngerea ri şl drumeaguri costişe. Acesta e jucată de către toţi nuntaşii şi se fac
materialelor unele gospodării „Ţinutul pădurenilor“, pămînt hune-
dari, s-au îngrijit din timp de terialele necesare construcţiei colective (Pianu de Jos, Gîrbo- dorean, la răsăritul masivului Poia­ darurile. 'Am citit şi eu prin ziare, aşa ca sfaturile populare să se înscrie la
va) renunţă la construcţiile na Rusca, constituind o zonă etno­ omul care a învăţat carie, că pentru acest concurs. Şi nu m-am înşelat.
procurarea unei părţi din mate­ de la Petreşti — planificarea prevăzute în planurile de con­ grafică specifică, cu caracter aparte. Toate aceste momente stîrnesc stă­ cei care obţin cele mai mari canti­ Am Intîlnit destui pe drumul meu
strucţie, altele amînă termenele Locuitorii acestor păduri, pe vremu­ tăţi de lapte de la vaci, Direcţia a- spre Geoagiu-băi, spre Geoagiu, şi
rialele necesare construcţiei, ca: făcută de secţia agricolă şi pentru începerea lucrului (e- ri nesfirşite, au primit numele de „pă- ri sufleteşti puternice: compasiune îm­ gricolă regională va da premii destul mai apoi la Draşov. Dar se vede că
dureni“. de mari. Iute m-am gîndit că oame­ oamenii au aflat înaintea sfaturilor
ţiglă, fier, ciment etc. Folosind U.R.C.C. Sebeş — gospodăria xemplu G.A.C. din Sebeş şi pletită cu glume, gingăşie cu as­ nii s-au îndreptat cu duiumul către populare despre acest concurs.
Doştat). Este de la sine înţeles Pămîntul, sărac la suprafaţă, as­
resursele locale, ei au mai .pro­ colectivă a rămas fără lemnul cunde înlăuntrul său bogate zăcă­ prime, regret cu bucurie, farmec idi­
că întîrzierea începerii con­ minte miniere. Locuitorii lui se ocu­
curat cărămida, nisipul, şi pie­ necesar. construcţiei. A fost ne- strucţiilor, dăunează organiză­ pă cu agricultura, creşterea vitelor şi lic cu simplitate arhaică. Din toate
rii muncii în gospodărie, şi mai păstoritul.
trişul necesar construcţiei. A ¦.voie ca lemnul să fie luat: din mult, iritrînd cu construcţiile în aceste obiceiuri de nuntă răzbat
anotimpul de toamnă, intempe­ Trecut zbuciumat
fost eşalonată lucrarea, , încît repartiţia gospodăriei colective riile acţionează asupra zidării­ străvechi obiceiuri dacice.
lor şi le deteriorează. Existenţa acestei populaţii este do­
începerea lucrului la magazie din Gîrb’ova, peptru. a fi- dat ... Pentru a evita astfel de prac­ cumentată în actele vechi încă din Un „joc de nuntă„ La Geoagiu-băi a sosit adresa,
tici defectuoase, se recomandă veacurile XIII şi XIV, fiind amintită şi un film dar a plecat zootehnistul
nu a dăunat procesului de pro­ gospodăriei din Petreşti. secţiei agricole raionale şi ca populaţie străveche romînească.
U.R.C.C. Sebeş, să ţină cont Vestea despre „jocul de nuntă" din
ducţie din gospodărie.-Oamenii Defecţiuni de aprovizionare şi de planurile de producţie ale In veacurile XIV — XVI exista o
gospodăriilor colective şi prin- organizaţie cnezială, cu centrul po­ Lăpug'u! de Sus, a ajuns pînă în
au făcut totul ca, cheltuind cît asigurarea materialului, _s-au tr-o repartizare justă a mate­ litic în cetatea Hunedoarei. De-a lun­
mai putini bani şi zi'le-muncă, ivit ş i ' la U.R’.C.C. Aci' nu se rialelor de construcţie, să le a- gul epocii feudale, populaţia se afla capitala ţării. Cinematografia noas­
în stare de iobăgie, ducînd o viaţă Cînd am întrebat la Sfatul popu­ la Bozeş de unde nu s-a IntdrS vreb
să poată realiza ceea ce şi-au găsesc întotdeauna materiale sigfure posibilitatea ca ele să-şi de mizerie tră a scos din anonimat o perlă lar din Geoagiu-băi, cum siau cu în­ 4 zile...
propus. Construcţia ia fost în­ c a r var, ciment,' tuburi -Berg- poată termina construcţiile în­ scrierile pentru cele m ai- bune vaci
man, fier etc. cepute la timp. „Aşa ştim noi, folclorică. Treisprezece perechi de pă- cu lapte, am primit răspunsul: „To­ — Dar tovarăşul Aurel Lădaru, re­
cepută la timp. din bătrîni“ varăşe, avem adresă de id sfatul ra­ ferentul agricol ce-a făcui în timpul
Comitetul executiv al Sfatu­ durenl s-au încins !ntr-un joc în­ ional“. acesta ?
In aprovizionarea cu mate­ Pentru a procura fierul de lui^ popular raional Sebeş, tre Ţinutul acesta, şi-a păstrat pînă azi
riale de construcţie însă, colec­ care era nevoie la fundaţie şi bute să sprijine mai temeinic cele mai vechi obiceiuri, înmănun- drăcit, a cărui melodie e susţinută — Să fiţi sănătoşi, să mal primiţi — A lucrat / A întocmit un refe­
tiviştii din Petreşti au î-ntim- la ridicarea stîlpilor de beton chiate într-un bogat fond tradiţional, şi altele — zic eu — dar cîţi înscrişi ra t! Ce? Puica el să intre intr-un
pinat greutăţi destul de mari, armat, doi membri ai gospodă­ gospodăriile agricole colective, obiceiuri variate şi pitoreşti, în care de un cimpoi. O masă cu plăcinte, aveţi pentru concurs ? sector care aparţine tov. tehnician
greutăţi de care se fac vinovate riei colective, au trebuit să se să îndrume şi să tragă la răs­ arta populară colectivă s-a manifes­ zootehnic ?...
atît spctia agricolă raională, cît deplaseze tocmai la Cîmpia pundere pe tehnicienii şi orga­ tat şi s-a transmis mereu îmbogăţită. colaci şi cu „pomul de daruri“, ciu­ — Pînă acum avem... nici unul!
şi U.R.C.C Sebeş. Turzii\ Şi aci au trebuit să in­ nele în subordine, din cauza îmi zice iov. secretar. Astfel, justificind că acţiunea nu
tervină prin „cunoştinţe“, pen­ cărora se încetineşte ritmul de Obiceiurile acestor ţărani se trans­ bărul cu „cită“ de busuioc — sem­ aparţine decît tehnicianului zooteh­
în loc de m ateriale. . . tru a primi repartiţia de fier. construcţii. mit în mod spontan — pe linia tra­ — Păi cum se face asta? am în­ nic, la Geoagiu-băi nu s-a făcui nimic
diţiei. Dc atîta timp, pădurenii îşi nul belşugului. Vornicii invită nunta­ în privinţa concursului.
promisiuni In momentul de fată, gospo­ i N. CAZAN păstrează frumosul port, cu cusături tr.etbat din nou.¦ \
dăria colectivă are nevoie de alese pe mînecile cămăşii, pe piepta­ şii să bea din plosca plină de vinars Mi-ain luai rămas bun de la sa-
re şi pe „ceapsa“ de pe cap. — Simplu de to t! Am primit adre­ lariaţii sfatului şi am plecai spre
La secţia agricolă raională, 1.00 m. de tub' Bergman, 1,000 Cine gustă, trebuie să nuntească pină să de la Sfatul popular raional Orăş- Geoagiu. Pe drum îmi ziceam : au oa­
Dar şi mai grăitoare şi pline de tie, şi iov. preşedinte a scris pe ea: menii adresă, există dorinţă din par­
urma să fie întocmit devizul şi kg. var, 2.000 kg. ciment. La farmec, sînt obiceiurile pădureneşti. a doua zi de dimineaţă. „Tov. tehnician zootehnic". S-a re­ tea ţăranilor muncitori de a parti­
La ei, fiecare întîmplare însemnată cipa la concurs, dar ce folos... Nu
schiţa pentru magazia pe care U.R.C.C. nu se găsesc deocam­ din viaţă, este legată de rituri tra­ Perechile fac două grupuri între partizai adresa tovarăşului tehnician, are cine, să facă înscrierile.
diţionale. dar acesta numai bine că era plecat
Colectiviştii şi-au propus s-o dată asemenea materiale. Se care încep strigăturile, scurte şi re­
Obiceiuri de sărbători
construiască. Devizul, conform pune întrebarea : de unde vor pezi : „şi iară z ic e : Aron z ic e ; cu-
planului, trebuia să vină colec­ La sărbătorile de iarnă, în afară
tiviştilor pînă cel mai tîrziu la fi procurate materialele, daca de colindele obişnuite, ,.şe .practică. mătru z ice; ăl mare z ic e ; să cin­ „Noi am prim it hîrtia abia la 3 iu n ie“
1 martie 1957, ca pe baza lui U.R.C.C. dă mereu acelaşi răs­ cala dobei", „melodie de joc, însoţi­
să poată fi începută lucrarea. puns : „O să avem săptămîna tă de bătăi ritmice pe tobă şi „jo­ stească z ic e ; pe fina z ic e : cu un Acesta a fost răspunsul primii la — Bine fraţilor/ Numai zootehni-
vlit'otarte!“ cul cerbului“, de anul nou, Sfaiul popular din Geoagiu. Din par- danul trebuie să se îngrijească de
Lucrul acesta _însă nu s-a în- colac zice...". Apoi începe jocul în
In ziua de Sîntoader, se practică
tîmplat. Tov. inginer Floca de Asemenea practici, de a face obiceiul „înfrăţirii" sau „însoţirii“. Cu jurul mesei şi steagului împodobit cu
mare bucurie se Cîntă „cîntecui bră­
la secţia agricolă — acum promisiuni goale, în loc de a duleţului“ sau al „bolbotelor". (Bră­ panglici şi verdeaţă. Jocul iute, brîul iea iov. preşedinte al sfatului popu- concurs, sau treaba aceasta ar tre-
duleţul, este un colac făcut anume
transferat la secţia drumuri din procura materiale, nu trebuie pentru acest obicei). In această zi. —• este sprinten, bătut. lar comunal, aceeaşi rezoluţie pe but să vă privescă pe toţi?
tinerii şi copiii leagă simbolic între hîrtie „Tovarăşa zooiehniciană Elena N.am pHmit nM m răsp m s_ <Au
Emoţii la examene el o prietenie frăţească. Viers de mort
Sioia, se va conforma“. Dedesubt, o {n{fat cu nasu[ -n Wr/fl ?i tovară?u!
Nunta pădurenească Obiceiu! de înmormîntare de aici,
E pauză. Ici-colo, în grupu­ Cu emoţie, eleva care şi-a rindă pe rînd alte şi alte şco­ ne poartă cu gindtil în urmă, la stră­ semnătură apăsată şi nimic mai mult. pre?edMe şj seCrdand sjatlllui şi re.
ri, elevele clasei a IV-a a Şco­ auzit numele, se îndreaptă spre lăriţe fruntaşe c a : Rodica Cir­ Nunta este cel mai frumos obicei bunii daci. Bocetul se numeşte la pă- Nici liste întocmite pentru partid- ioţl Nici unu[ n.a mai zis
lii mixte nr. 1 din Deva răs­ şi cel mai bogat în manifestări ar­ dureni „viers de mort", „glas de parea la concurs, nici o altă acţiu­
foiesc cu înfrigurare cărţile de catedră, ia biletul în care sînt cii, Virginia Mustaţă, Eleono- tistice. Prin elementele sale specifi­ mort“ şi după mort se cîntă „Zorile" ne întreprinsă. nici pis.
şcoală. Au învăţat peste an şi înscrise problemele la care tre­ ce, nunta pădurenească îmbogăţeşte şi „Cînfecul bradului”.
buie să răspundă şi se opreşte ra Tincu, Tania Radu, Mihae- tezaurul folcloric a! ţării. Amarii, am ascultat pllngerile sa­ Am plecat şi de-aici, supărat că
la Iliuţ. Dar viers trist nu se cîntă numai lariaţilor Sfatului popular din Geoa­ oamenii privesc aşa cum le convine
sînt sigure pe cele învăţate, în faţa tablei. Citeşte subiectul. Nunta începe cu „pieptărtarea mi­ la înmormîntare, ci şi în alte îm­ giu. lor, concursul acesta aşa de bine
dar, pentru mai multă sigu­ Meditează puţin şi spune : La ieşirea din clasă a eleve­ resei", în care, mireasa cîntă şi plin- prejurări tragice: arderea unei gos­ orientat.
ranţă, mai revăd în grabă lor, am rugat pe tovarăşa Got­ ge că pleacă din casa părintească. podării, moartea unei vite etc. „Noi am primit hîriia numai Ia 3
unele lecţii. — Am formulat propoziţia cu să ne spună pe care elevă „Vărsarea Ia ultoane“ este plină de iunie ( era la 15 iunie cînd am dis­ Pe drum, merglnd către comuna
dezvoltată: „In grădină, în­ o socoteşte cea mai bună. farmec. Mireasa toarnă la rădăcina Se mai obişnuieşte ca Ia moartea cutat) şi fiindcă tovarăşa Sioia a ?Pr^n 'd> am uădăjduit că o să găsesc
Cinci soneria anunţă intra­ floresc trandafirii". unui pom tînăr apa cu care a stro- celor tineri, să se ridice ia mormîn-
rea în clasă, feţele se îmbujo­ — Uite, asta mi-e greu s-o pit( cu un pămătuf de busuioc sau tul ior un brad. Obiceiul este răs- fost chemată la un curs de durată ,ucruri care mă v0r bucura # Pe mine
rează uşor. De frică ? Nu. De Fără greşeală, eleva Angela fac, am foarte multe eleve bu­ merişor) pe cei prezenţi, apoi toţi se pîndit şi in alte părţi ale regiunii şi scurtă, nu a avut cine să se ocupe ^ Pe a^ - N&dPjdea a ţinut atît pină
Ghicii analizează morfologic ne. aşează la ospăţ şi mireasa cîntă „cîn- chiar a ţării.
emoţie, de noutate. Sînt azi propoziţia aleasă, face articu­ tarea miresii"; îşi strînge apoi zes- de concurs. Avem şi noi alte sar- aru poposii la Draşov, raionul Sebeş,
Mai există o serie întreagă de obi­
ceiuri legate de viaţa agricolă c a : cini...“. Aici am intîlnit de asemenea mulţi
„păpăluga ploii" sau „băbăruţa“ sau
parcă mai serioase. In bănci, larea substantivului „elev" şi Ascultînd răspunsurile date i.dodoloaia". Acest obicei constă Şi an început să înşirule oamenii oameni şi la început credeam că
dintr-un cîntec şi diferite practici ri­
liniştite, urmăresc cu atenţie primind de' la învăţătoarea cla­ la examen şi urmărind notele tuale, cu scopul de a face să cadă verzi şi uscate, pe care nici ei nu s-au luat la gllceavă, .P e urmă m-am
întrebările şi răspunsurile can­ sei, volumul de „Opere" al din catalog, obţinute de eleve ploaia pe pămîntul uscat de secetă. le credeau. Spuneau aşa, ca să pară dumirit. Era şi aici o „discuţie pen•'
maestrului Sadoveanu, dă ci­ în decursul anului, ne-am con­ nevinovaţi. Dar cum eu nu-s prea tru lămurire“ între ţăranii muncitori
didatelor la absolvire. Munca secerişului, este legată de
vins că are dreptate. frumosul obicei al „cununii“ însoţite încrezător de fire, nu i-am crezut şt şi tov. preşedinte şi secretarul sfa-
Astăzi, se dau examenele tire unui fragment. de cîntecui ritual de seceră „cîntecui
cununii“. La alte munci ale cîmpu- deodaiă le-am zis : tului. Iată ce am auzit:
orale la limba romînă. La ca­ — Mulţumesc, rosteşte învă­ Afară, discuţiile sînt în toi, lui, la dezghiocatul porumbului, la
tors şi ia scărmănatul penelor, se
tedră, învăţătoarele Alexandri­ ţătoarea. şcolăriţele se întrec în a co­ face „clacă“, însoţită de alte obiceiuri 55 Staţi ! Nu vă grăbiţii
şl clntece rituale. Aproape toate ma­ n-avem adresă!“
na Gotcu şi Doina Gîrbovean, Eleva a dat răspunsuri bune menta un timp răspunsurile la nifestările lor de muncă, de bucurie
şi tristeţe, sînt legate de obiceiuri.
ascultă cu atenţie răspunsurile limpezi, s-a exprimat cursiv şi examen, apoi, joaca zburdal­
_k
elevelor. a citit corect. Nota 5 ! nică reîncepe. Copilăria a în- La Sfatul popular al comunei Dra­
Ţinutul pădurenilor din Hunedoa­ şov, nimeni nu ştia ceva sigur în le-
— Angela Ghicii! \ '¦' iŞ Prin faţa comisiei , se pe- frînt emoţia. ra este o frescă etnografică şi folclo­ gătură cu concursul. Tov. secretar al După toate constatările, Sfătui
rică a ţării. Pe înălţimea dealurilor, sfatului popular ne spunea că des popular raional Sebeş, secţia agri-
c. s. pînă Ia 1.000 de metri, s-a păstrat pre tucrin acesta trebuie să ştie iov colă, a trimis adresă in legătură cu
vie viaţa arhaică a populaţiei romî- preşedinte La rîndul său, tov. pre concursul numai... Sfatului popular
m " A Ü !1 ANUNŢ neşti. Izolată, ea nu şi-a răsfrînt in­ şedinţe a precizat că hîrtia „proba orăşenesc din Sebeş.
fluenţa obiceiurilor în alte părţi. Obi­ bil“, să se găsească la tovarăşa Ra
IN CLIŞEU: Eleva Irina Kalm an, citind artistic un fragment din O.C.L. Produse industriale ceiurile pădurenilor nu au pierit, pen­ veca Bratu, tehnician-agronom, care ...Sini iare amarii. Nu de alta, dar
lucrările maestrului M. Sadoveanu, în faţa comisiei de examinare. Interraicnala Deva, aduce la tru că se adapă din tradiţia popu­ şi ea era plecată din localitate pen­ aşteptind mereu să sosească adresă
cunoştinţa cumpărătorilor că a lară, caro ea însăşi este o manifes­ tru mai mult timp.,. de la raion, irece timpul şi oamenii
redeschis magazinul de solduri tare artistică a poporului. Se îmbo­ neavind „hirtie", nu poi lua nici o
din str, V. I. Lenin nr. 2 un­ găţeşte continuu, pentru că în zilele Acum. m-am lămurii asupra lucru- măsură. Ce păcat / U n asemenea con-
noastre străbate şi acolo lumina cul­ Nlor la Draşov nu s-au începui in- curs, fără concurenţi, este întocmai
de se găsesc diferite articole de turii noi, păstrătoare a tradiţiilor scrierile la concurs, pentru că nu s-a ca 0 nunih ]ără nunta?L
produse industriale spre vînzare populare. primii adresă, iar ziarul in care a
cu picturile reduse convenabil. fost popularizai concursul, nu a so­ Cine ştie, poate că deacum situaţia
B. BASA sit aici la Draşov, ( deşi poartă nu­ se va schimba.
De asemenea anunţă că a mărul 765 din 30 mai a.c.).
deschis în localităţile Deva, Hu­ Pe urmele materialelor Să auzim de bine t
nedoara, Brad, Simeria, Orăş- publicate în MOŞ DRUMEŢU
tîe, Cttgir, Sebeş şi Alba-
lulia, magazine de confecţii cu „Drumul socialismului“ C AIFR N SEY J U R I D I C
plata în rate unde salariaţii în­
treprinderilor, instituţiilor, or­ In numărul 752 al ziarului Delapidare şi neglijenţă Cătană, a sustras din gestiune
ganizaţiilor cooperatiste şi ob­ nostru a ap«ărut articolul inti­ 17.880 lei, sumă pe oare a fo-
şteşti pot cumpăra în rate pînă tulat „Cu opaiful“, în care a In calitate de gestionar la de­
în ziua de 31 iulie 1957, dife­ fost criticată direcţiunea între­ pozitul de produse de tutun din Iosit-o în scopuri personale.
rite- confecţiunî pentru bărbaţi, prinderii regionale „Combusti­ Hunedoara, Mihai Ionescu, în Pentru acest fapt el a fost con­
femei şl copii. bilul“ pentru lipsa de grijă fa­ intervalul de la 1 august 1955. damnat. pentru delictul de de1a-'
tă de punerea în funcţie a ţi­ la 3 mai 1956, a adus mari pa­ pidare, la doi ani închisoare co­
6.9. L din Simeria veche devine tot moi bogată nui cîntar basculant şi a maşi­ gube statului. Astfel, întocmind rectională. Inculpatul a fost o-
nii de tăiat lemne, în oraşul trei facturi fictive, el a sustras Migat să restituie şi suma de­
S-a împlinit de curînd un partid, colectiviştii de la Si­ dar şi colectiviştii au luat pînă 100 de purcei, de la ferma de Hunedoara. suma de 51.632 lei, Iar din ne­ lapidată.
an de cînd. a luat fiinţă la Si­ meria Veche, au început mun­ acum 5 avansuri în bani. La gîşte şt din folosirea celor două glijentă în serviciu a mai cau­
meria Veche gospodăria agri­ ca hotârîţi să obţină venituri fiecare avans, cîte 5 lei pentru autocamioane. In răspunsul H m is redac­ zat pierderi de 12.000 lei. Pentru înşelăciune
mari, să le dovedească în acest ziua-muncă. Colectivistul loan ţiei, direcţiunea întreprinderii
colă colectivă „Ogorul nou". fel celorlalţi ţărani din sat că Pentru a face ca munca şi „Combustibilul“ ne informează Pentru delictul de delapida­ şi-au primit pedeapsa
Timpul care a trecut de la în­ cele spuse de comunişti la Stanciu de pildă, a primit anul realizările colectiviştilor să fie că s-a pus în funcţie maşina de re, inculpatul Mihai Ionescu a
fiinţare şi pînă acum. este constituirea gospodăriei sînt acesta, singur, la cele 5 avan­ cît mai larg popularizate în tăiat lemne începînd cu data de fost condamnat la 3 ani închi­ inculpatul Antonie Sorea,
scurt, dar bilanţul realizărilor adevărate. Şi au reuşit. suri, suma de 933,75 lei, fa­ vederea atragerii de noi mem­ 1 iunie şi e în curs de insta­ soare corectională, iar pentru fiind achizitor de cereale la în­
obţinute de colectivişti este bo­ milia colectivistului Nicolae bri în gospodărie, organizaţia lare şi bascului existent în de­ delictul de neglijentă în servi­ treprinderea „Recolta“ din Al-
La sfîrşitul anului trecut ei Popovici numai la avansul din de bază a gospodăriei şi-a for­ pozitul de la Hunedoara. ciu, la un an închisoare corec­ ba-Iulia, a primit ca avans su­
gat¦ . .. au ajuns să-şi cumpere un au­ luna mai 455 lei etc. mat un colectiv de agitatori tională. Sentinţa a fost dată ma de 2.000 lei, pentru achizi­
După înfiinţarea gospodăriei, tocamion cu care realizează din care fac parte colectiviştii k de tribunalul popular a! raio­ ţii. Banii primiţi i-a întrebuin­
mari cîştiguri băneşti. Bazaţi Demn de remarcat este şi loan Berea, Otilia Guga. Ade­ La rubrica „De ce“, apărută nului Hunedoara, iar recursul ţat în scopuri personale. In ace­
au existat desigur unele greu­ pe veniturile care o să le aducă faptul că gospodăria colectivă într-una din zilele trecute, zia­ inculpatului a fost respins de laşi timp, prevalîndu-se de le­
autocamionul, fermele zooteh­ a îngrăşat anul acesta 8 pe­ la Nemeş, Petru Buda şi alţii. rul airăgea atenţia asupra aba­ către tribunalul regional Hune­ găturile pe care le avea cu pro­
tăţi. In mintea multora mai nice şi grădina de legume şi rechi ele boi pe care i-a con­ Tot prin grija organizaţiei de terilor săvîrşite de Alexandru doara, considerîndu-1 nefondat. curorii şi- judecătorii, a primit
zarzavaturi, colectiviştii şi-au tractat şi pe care a încasat su­ partid, funcţionează în cadrul A'Ioraru, salariatul Secţiei fi­ diverse sume de ia diferiţi ce­
persista încă neîncrederea. Nu­ prevăzut în bugetul de venitu­ ma de 86 de mii lei. Cu toate gospodăriei şi o brigadă artis­ nanciare a Sfatului raional Ilia. Cu chei potrivite tăţeni. care aveau procese, pro-
ri şi cheltuieli pe acest an, să că boii vînduţi au fost înlo­ tică de agitaţie, din care fac Comitetul executiv al Sfatu­ miţîndu-le că le va „aranj-a,i
mărul membrilor de partid din împartă bani la zile-muncă în cuiţi. cu alţii, totuşi, gospodăria parte 11 colectivişti şi care des­ lui popular ne răspunde că res­ In noaptea de 16 spre 17 de­ situajia. In felul acesta, a dis­
fiecare lună, lucru care s-a res­ şi-a mai cumpărat încă un făşoară o muncă intensă de a- pectivul a fost destituit din ser­ cembrie 1956. Teodor Saulie. creditat prestigiul justiţiei'
gospodărie era mic, doar 3, dar pectat întocmai. autocamion. gitaţie în rîndul ţăranilor mun­ viciu. folosindu-se de chei ootrivUe a populare.
citori, popularizează munca şi intrat în localul restaurantului
aşa puţini la număr cum erau, Veniturile realizate de mem­ Rezultatele obţinute de colec­ viaţa în gospodăria colectivă C.F.R Simeria, şi a sustras su­ Pentru faptele săvîrşite, in­
brii gospodăriei pînă în pre­ tivişti fac ca mulţi ţărani mun­ prin programe legate de pro­ ma de 5.360 lei. Pentru fapta culpatul a fost condamnat, pen­
avînd ajutorul Comitetului zent, provin din vînzarea pe citori să se întrebe la cît se va blema transformării socialiste săvîrşită. tribunalul raionului tru delictul de delapidare la 3
bază de contract a 154 kg. li­ ridica anul acesta valoarea zi- a agriculturii. Hunedoara l-a condamnat te în- ani închisoare corectională si
orăşenesc de partid din Sime­ nă, 130 kg. brînză, însemnate culţjat, pentru delictul de fur! la 4 ani închisoare corectională
cantităţi de lapte şi alte pro­ lei-muncă a colectiviştilor, ţi- Exemplul bun care-l con­ în dauna avutului obştesc, fa şi’ 2 ani interdicţie corectională
ria şi a Comitetului raional de duse, precum şi peste 8.000 nînd cont de belşugul pe care stituie acum gospodăria colec­ un an închisoare corectională. pentru delictul de trafic de in­
kg. spanac, salată, ceapă ver­ o să-l aducă lanurile de ce­ tivă a făcut ca in acest an încă fluentă.
partid Hunedoara, au înlăturat de, ridichi şi gulii. Din mun­ Sustrageri din banii
cile prestate cu autocamionul, reale atît de frumoase, de ve­ 4 familii să intre în rîndul co­ gestiunii Sentinţa dată de tribunalul
greutăţile. Alături de organi­ s-a realizat de asemenea un niturile ce vor fi realizate de lectiviştilor, iar alte t2 familii popular al raionului ilia a fost
venit de peste 70 mii lei. pe cele 6 hectare cultivate cu de ţărani muncitori să depună Fiind responsabil al agenţiei menţinută şi după recursul in­
zaţia de partid s-a creat un legume şi zarzavaturi, de la cereri de intrare în gosnoo'ărie „Pronosport“ Simeria, t^irgil
Au trecui din acest an 5 luni, ferma de porci unde anul aces­ culpatului,' care a fost respins
activ fără de partid din rîndul ta vor fi crescuţi aproximativ A. Z.
de tribunalul regional.
ţăranilor colectivişti harnici şi

buni gospodari. Aceştia, prin

munca lor cinstită şi exemplele

vii pe care le-au dat, au făcut

ca un număr tot mai mare de

colectivişti să-şi schimbe păre­

rile greşite pe care şi le-au fă­

cut. ascultînd unele zvonuri

duşmănoase ce au fost răspîn-

dite în rîndul colectiviştilor,

îndrumaţi de organele de