Page 63 - 1957-06

Nr, 782 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

v ă R i m ase ipfsbşthd INOVAŢIE PREŢIOASA FURNALIŞT1I ÎŞI SPUN PĂREREA DESPRE EXPERIMENTAREA

Stagiului de candidat SALARIZĂRII ÎMBUNĂTĂŢI IE

trebuie sa I se acorde ne fie asigurate piese de schimb

atenţia cuvenita şi corfe suficiente

De curînd, tovarăşii Aurel ţii de bază să se găsească can­ In mina Vulcan, pentru curăţitul vagonetelor, lucrau clie 15-20 de oa­ Succesul experimentării salarizării le-am făcut. Este vorba în special de în prezent cererea lor nu a fost
Chetroiu din organizaţia de ba­ didaţi a căror stagiu a expirat meni .Printr-o inovaţie a tovarăşilor Cornel Petrul, maistru lăcătuş la ate­ îmbunătăţite ia secţiile de furnale suporţii de ace, de axele de la reduc- rezolvată. Noi, cei de Ia întreţinere,
ză nr. 5 de la mina Vulcan şi de mult. lierele minei şi Tiberiu BraUigan. care au proiectat împreună o maşină au­ din combinat, depinde în primul rînd toare, de aparatele de rulare şi plă­ facem ce putem. Le mai punem cîte.
Eugen Kuti din organizaţia de tomată de curăţit vagonetele, munca celor 15—20 de oameni a !ost înlo­ de desfăşurarea normală a procesu­ cile pentru aceste aparate, de cutiile un petec, dar degeaba. Gradul lor
bază nr. 3 de la mina Petrila, Iată numai cîteva exemple. cuită. lui de producţie. Pentru a se ajunge de viteze (reductoare). de uzură e mare şi după cîtva timp
au fost primiţi în rîndurile La depoul C.F.R. Petroşani, din la acest lucru, este necesar să se se defectează din nou. Dacă ne-ar
membrilor de partid. Semnifi­ lipsa de preocupare a organiza­ IN FOTOGRAFIE: echipa tovarăşului Cornel Petruţ, lucrind la mon­ acorde toată atenţia propunerilor de Cauza acestei stări, este modul de­ sta în putinţă am executa noi cîte­
cativ este faptul că amîndoi au ţiei de bază faţă de această pro­ tarea maşinei. măsuri tehnico-organizatorice făcute fectuos de execuţie a pieselor de va corfe noi, însă nu putem. Rezol­
fost primiţi în partid, înainte blemă, tovarăşilor Gheorghe de muncitori în scopul creşterii pro­ schimb. Probabil, tovarăşii de la varea acestei situaţii nu se găseşte
de a li se expira stagiul de can­ Marcu, mecanic de locomotivă V e ş ti d in Roşia de Secaş ductivităţii muncii, a producţiei. secţia mecanică şi de la turnătorie decît în lansarea unei comenzi către
didat. Aceasta pentru că, mem­ şi lăcătuşului Ioan Sirnon, le-a nu Ie execută după proiect. o unitate care are timp şi posibilita­
brii de partid din organizaţiile expirat de foarte multă vreme Pentru încetarea chie Mihălţan, responsabilul co­ Noi, muncitorii de întreţinere de tea să se ocupe de aşa ceva. Munci­
de bază respective au apreciat stagiul de candidat, însă nici lectivului de. conferenţiari, ca­ la secţia I-a furnale, am făcut o Lăcătuşii de la secţia furnale no'1, torii au cerut în repetate rînduri a-
că prin munca depusă în timpul acum nu sînt pregătiţi pentru experienţelor cu arma re a expus conferinţa: „Pentru serie de astfel de propuneri, prin care duc mare lipsă de burghie de filetat cest lucru, continuă să ceară, însă se
stagiului de candidat, prin re­ primirea în rîndurile membrilor înlăturarea primejdiei unui nou am arătat conducerii secţiei şi con­ şi în special de aparate de rulare. aleg doar cu atît.
zultatele obţinute în producţie de partid şi, ce e şi mai rău, nucleară război şi pentru interzicerea ex­ ducerii combinatului, cam ce ar tre­ Legat de aceste aparate, se ridică
şi prin sîrguinţa de care au dat e faptul că nimeni nu se sezi- perienţelor cu arma nucleară“. bui făcu* în vederea remedierii unor problema corfelor. Dacă în prezent, Lipsa aceasta a corfelor, după cum
dovadă în pregătirea lor pen­ sează de astfel de lipsuri. Dacă cu ocazia manifestări­ situaţii care frînează producţia. din lipsa aparatelor de rulare trei birte se ştie, duce la greutăţi în de­
tru a deveni membri de partid, lor culturale şi a adunărilor In urma expunerii, au luat corfe nu pot funcţiona, în trecut si­ servirea furnalelor şi, gradul lor de
aceştia merită să li se reducă La Uzina de reparat utilaj obşteşti sala căminului cultural cuvîntul mai mulţi cetăţeni, iar Aşa bunăoară, mulţi oameni de la tuaţia a fost mult mai dificilă. Pro­ uzură, ameninţă în caz de defectare
stagiul. Astfel, adunarea gene­ miner Petroşani, de mai bine ,,C. I. Parhon“ era arhiplină, apoi directorul căminului cul­ întreţinere, au ridicat, în repetate rîn- babil că şi în viitor în caz că lu­ neprevăzută a mai multor corfe deo­
rală a organizaţiei de bază ia de un an a expirat stagiul can­ apoi, duminică 9 iunie a.c., ea tural a dat citire moţiunii do duri, problema pieselor de schimb. Pe crurile vor merge tot aşa, va fi Ia dată, cu reducerea mersului furnalu­
hotărît ca celor doi candidaţi didaţilor de partid Benedict a devenit cu adevărat neîncă­ protest adresată Comitetului lingă faptul că aceste piese — care fel ca în trecut. lui.
să li se reducă stagiul si să fie Farcaş şi Ioan Copil, iar al lui pătoare, fiind nevoie ca aduna­ National pentru Apărarea Păcii sînt date spre executare secţiilor au­
discutaţi, pentru a fi primiţi în Gheorghe Scurtu şi Ioan Ghi- rea cetăţenilor să aibă loc în din R.P.R. — Bucureşti. xiliare din combinat şi în special sec­ Problema aceasta a corfelor, pre­ Cred că e timpul ca cei care se
rîndurile membrilor de partid. nea, din noiembrie 1956. Tova­ centrul comunei, în fata maga­ ţiilor mecanică şi turnătorie — nu ne zintă însă şi un alt aspect, mult mai ocupă cu aceste probleme să le con­
răşii din organizaţia de bază zinului universal sătesc. Aprovizionarea şcolilor sînt livrate la timp, de cele mai muite grav şi anume, numărul lor insufici­ sidere probleme de primă urgenţă şi
Asemenea cazuri sînt încă stau însă pasivi şi lasă lucruri­ ori sînt executate fără nici un simţ de ent faţă de cerinţele actuale ale pro­ să procedeze ca atare. Măsurile teh­
multe în oraşul Petroşani. A- le să se desfăşoare de la sine. La această adunare au par­ cu lemne de foc răspundere. Cînd mergem să Ie ri­ ducţiei. nico-organizatorice propuse de noi,
colo unde există preocupare Vinovaţi se fac cei din organi­ ticipat tineri şi vîrstnici, ţă­ dicăm, chiar dacă constatăm o execu­ urmăresc asigurarea succesului expe«
pentru educarea candidaţilor, zaţia de bază şi pentru fantul rani muncitori şi intelectuali din Deşi ne aflăm numai în lu­ tare defectuoasă a lor, sîntem obli­ Dacă pentru deservirea furnalelor rimentării salarizării îmbunătăţite.
unde stagiul de candidat este că nu combat pe acei candidaţi localitate. Scopul ei a fost de na iunie, totuşi şcolile mixte de gaţi a le recepţiona deoarece pro­ 1-3, problema e oarecum rezolvată din Cred că toată lumea urmăreşte acest
folosit din plin pentru pregăti a se pronunţa cu hotărîre îm­ 7 ani din comuna Roşia de Se- ducţia nu aşteaptă. punct de vedere al asigurării furna­ lucru, aşa că ar fi timpul ca acestei
rea cît mai temeinică a acesto­ care, la rîndnl lor, dau dovadă potriva experienţelor cu arma caş şi satul Tău, din raionul lelor cu numărul de corfe necesare măsuri să fie luate în seamă şi tra­
ra, de a deveni membri de par­ nucleară. Adunarea a fost des­ Sebeş, au fost aprovizionate In urma acestor situaţii, ne vedem încărcării lor, la furnalul IV, situa­ duse în viaţă.
tid, candidaţii muncesc cu simţ de neglijenţă şi nu se ocupă chisă de către directorul cămi­ cu întreaga cantitate de lemne obligaţi să le recondiţionăm, noi spre ţia e deosebit de grea. Aid, aceste
de răspundere pentru a-şi duce nului cultural, care, după ce a de foc necesară pentru anul a putea fi folosite. Acest lucru s-a în- corfe sînt foarte uzate şi se defec­ GH. SCUTARO
la îndeplinire sarcinile ce le de a-şi strînge documentele ne­ arătat importanţa deosebită a şcolar viitor. tîmplat de repetate ori şi continuă să tează foarte des. Deşi în repetate şef de echipă la întreţinere, secţia
sînt încredinţate, se ocupă de acestei adunări obşteşti, a dat se întîmple. cu toate sezisărlle ce rînduri, muncitorii de aici au cerut
ridicarea nivelului lor politic şi cesare pentru oomplectarea do­ cuvîntul tov. învăţător loani- IOLIAN IONAŞ executarea a cîtorva corfe noi, pînă I-a furnale — Hunedoara
ideologic.
sarului. corespondent voluntar Rinarii de la zgură şi cei de la fontă să fie încadraţi
Preocuparea permanentă faţă în aceeaşi categorie de salarizare
de educarea candidaţilor, face Pentru a nu se mai întîmplă
ca aceştia să-şi pregătească din Intre rinarii de ia fontă, pe de o buie să-l aducem, în spinare, de la Desigur, muncitorii rinari de la fon­
timp documentele necesare pen­ astfel de cazuri, pentru ca fie­ parte, şi cei de la zgură pe de altă furnalul 6. După cum se ştie, această tă nu au asemenea situaţii. Mai de­
tru primirea în partid, pentru parte, există o diferenţiere între ca­ operaţiune nu o fac şi cei de la rina parte, dacă totuşi ajunge cumva fon­
ca atunci cînd au stagiul de care candidat, încă în timpul tegoriile de salarizare, pe care eu de fontă. tă în oala pentru zgură, aceasta este
candidat împlinit, să fie discu­ o consider nejustă. perforată şi trebuie să muncim foarte
taţi în adunarea generală. stagiului de candidat să se pre­ Cîte odată, oalele pentru zgură ne mult pentru a putea s-o lipim la loc.
De la început, pot spune că noi ri­ vin sparte şi pentru a le putea folosi
In organizaţiile de bază un­ gătească temeinic pentru a fi narii de la zgură muncim tot atît de trebuie să Ie lipim cu pămînt. Aceste Dacă procesul de producţie pînă la
de se munceşte astfel, nu se mult ca şi rinarii de la fontă, iar oale, au o temperatură foarte mare. vărsarea zgurii în oală, a decurs
întîmplă ca stagiul de candi primit în rîndurile partidului, cind se întîmplă ca să vină zgură Noi intrăm prin această căldură ma­ normal, nouă ni se mai poate întîm-
dat să expire. Candidaţii sînt rece, munca noastră depăşeşte pe a re în interiorul lor şi lipim. Oalelor pla încă ceva. Dacă în oală a curs
discutaţi din timp. evitîndu-se este necesar, în primul rînd, ca acelora de la rina de fontă. Şi iată pentru font? nu li se întîmplă ase­ prea- multă zgură, ea se revarsă pe
astfel acea lipsă de care suferă de c e : menea spargeri, iar muncitorii rinari linia de cale ferată. Pentru a evita
multe organizaţii de biază, de stagiul de candidat să fie folo­ de la fontă sînt scutiţi de această deraierea oalelor, această linie fera­
a nu discuta la timp pe candi­ Lungimea rinei de zgură este de muncă. tă trebuie să fie curăţată, lucru pe
daţi, pentru a-i primi în rîn­ sit cît mai din plin, în direcţia 60 de metri (şi este folosită in în­ care-i facem cu lopata.
durile partidului. tregime), iar a rinei de fontă este de Acestea sînt dificultăţile care se
educării comuniste a candidaţi­ 30 de metri, şi nu întotdeauna e ivesc înainte de evacuarea şarjelor. Eu cred că sînt suficiente exemplele
Unele organizaţii de bază complet utilizată. Pentru aceasta, noi Dar noi facem şi alte operaţiuni în pe care le-am dat pînă acum, pentru
neglijează însă problema edu­ lor, în aşa fel ca ei să ajungă trebuie să depunem muncă mai plus, în timpul curgerii zgurei pe a justifica cerinţele unui rinar de ta
cării candidaţilor. Mulţumindu- multă, rina de la zgură trebuind să rină. Se ştie că rina pentru zgură zgură. De aceea, repet, consider ne­
la nivelul de pregătire ce se fie tot atît de bine curăţată ca şi cea este din fier. Se întîmplă cîte odată justă diferenţierea de salarizare Cred
se cu faptul că au primit 'uri a- de fontă. ca pe rina pentru zgură să intre şi că tovarăşi1 din conducerea întreprin­
cere unui om al muncii care fontă. In momentul cînd fonta a derii, vor lua în considerare cele ce
numit număr de candidaţi, nu In cadrul lucrărilor de pregătire a apucat pe rina de fier, se lipeşte de le-am expus şi vor rezolva situaţia.
face parte din partidul revolu­ evacuării şarjei, intră şi presărarea ea, iar pentru dezlipirea fontei noi
mai dau atenţia cuvenită edu nisipului pe rina de zgură, pentru a trebuie să punem mîna pe rangă, STELIAN FARMUJ
ţionar al clasei muncitoare. nu se bloca. Acest nisip nu-1 avem baros şi după multă trudă să reu;im, rinar la zgură — furnalul 5
caţiei acestora. Candidaţilor nu întotdeauna lingă noi şi atunci tre­ Combinatul siderurgic — Hunedoara
U. P.
li se repartizează sarcini con­
oonBanannnaistanauaaBnsaaBHeBBflaBHrinmnHnaQnoasBHaanBBBBiBannnHaniiBMBBnnttSBniiniiBOSHaoBej losaBnisiiBiBiaaiiiiiiBBKSBaiii
crete sau dacă li se reparti­
Tof sprijinul organizsfiilor de bază din sectorul silvic
zează, nu sînt controlaţi asu­
şi de exploatarea lemnului
pra felului cum le duc la înde­
(Urmare din pag. I-a) tot la Ocolul silvic din Haţeg, unde cînd totuşi se ţin, se discută probleme Şi totuşi,diferenţierea e justificată
plinire, nu sînt îndrumaţi să organizaţia de bază U.T.M. s-a şi generale şi nu cele care privesc via­
In unele organizaţii de bază se autodizolvat. ţa de partid a organizaţiei de bază, in legătura cu încadrarea prlm- Noi, furnaliştii de la furnalele noi, comod. Deşi astuparea o facem me­
studieze în diferite cercuri sau manifestă o totală lipsă de vigilen­ sau problemele de producţie ale uni­ susţinem că diferenţierea e justă. Şi canizat, totuşi, această mecanizare se
ţă, faţă de păstrarea documentelor Sînt încă unităţi silvice, ca de pil­ tăţii respective. furnaliştilor de la furnalele noi în avem motive să susţinem acest lucru. compensează cu aceea că introducem
cursuri ale învăţămîntului de de partid. Aşa a fost cazul organi­ dă, Centrul de corecţia torenţilor din
zaţiei de bază de ia Ocolul silvic Ha­ Alba-Iulia, unde nu există organizaţie Organizaţiile de bază din unităţile categoria Xi-a şi a celor de ta fur­ Principalul argument al furnalişti- in gura furnalului pentru astupare, o
partid. "¦'* ţeg (secretar Aurel llinca). Acesta îşi de bază, deşi aci muncesc un număr silvice, atît de mult neglijate de că­ lor de la secţia I-a furnale, este ace­ cantitate de masă refractară de cca.
păstra arhiva într-un dulap cu gea­ tre comitetele raionale de partid, vor nalele vech' în categoria X-a, s-au la al greutăţii muncii. Nimeni nu 6 ori mai mare.
Lipsiţi de ajutor şi îndruma­ muri, ale cărui chei se aflau la un ificient de membri de partid, cu trebui ajutate mai mult, pentru ca, în contestă acest lucru. Munca lor e
salariat al ocolului. care poate fi constituită o organiza­ cei mai scurt timp, să-şi îmbunătă­ purtat discuţii multe. Părerile sînt grea, însă nici a noastră, a furna- In privinţa muncii de decupare a
re, unii candidaţi nu se mai ţie de bază puternică. Din lipsă de ţească activitatea, să dea dovadă de liştilor de la furnalele noi nu e mai şticuiui, nu mai poate fi nici o dis­
Ca urmare a slabei preocupări faţă preocupare faţă de această problemă iniţiativă, de operativitate, să-şi spo­ împărţite. Cei de la furnalele vechi, uşoară, in sprijinul acestei afirma­ cuţie, întrucît noi avem de perforat
îngrijesc să-şi întocmească din de educarea tineretului, care se ma­ însă, membrii de partid au fost lăsaţi rească necontenit capacitatea de lup­ ţii pot aduce dovezi De la bun în­ un ştie de o grosime de patru ori
nifestă în general ia toate întreprin­ să „activeze“ în alte organizaţii de tă, să mobilizeze muncitorii la rea­ susţin că încadrarea diferenţiată nu ceput, trebuie ştiut că atît un furnal mai mare decît cea de la furnalele
timp documentele necesare pri­ derile silvice, tinerii destul de nume­ bază. lizarea pianului, să devină intr-ade­ vechi, cît şi unul nou, e deservit de vechi.
roşi, în loc să desfăşoare o muncă e justă şi motivează acest lucru, prin acelaşi număr de oameni.
mirii lor în partid şi, astfel se culturală, sînt lăsaţi să se preocupe In majoritatea organizaţiilor din u- văr, organe de conducere politică a Pe lingă toate acestea, ţin să adaug
de orice, numai de activitate cultura­ nităţile silvice, întreaga muncă de faptul că munca la ei este mai grea. Şi acum, să arăt de ce munca că munca la furnalele noi implică o
întîmplă ca în multe organiza- lă nu. O situaţie inadmisibilă găsim partid se rezumă doar la încasarea unităţilor respective şi să fie factori noastră e la fel de grea, dacă nu răspundere mult mai mare, decît cea
cotizaţiilor, dar şi aceasta se face goale în număr suficient. Insta­ chiar mai grea. In timp ce Ia furna­ de la furnalele vechi. E suficient a
cu mare întîrziere. Adunările gene­ activi în aplicarea liniei politice a laţia este construită de mult. lele vechi au de pregătit rine de spune in acest sens, că noi descăr­
rale nu se ţin cu regularitate. Atunci fi trebuie doar mici modificări zgură şi fontă înlungime de 12 m„ căm o cantitate de aproximativ 4 ori
partidului. care, după cum se vede., cam noi avem de pregătit astfel de rine în mai mare de fontă decît cei de la
întîrzie să fie înfăptuite. lungime de 35 m. cu acelaşi ..umăr furnalele I—4. Pe de altă parte, se
llnterviu cu tov. Andrei Kravecz, paraţie să fie stagnări prin în- de oameni. In ce priveşte cantitatea ridică şi problema calificării; noi
fundarea sitelor, am luat mă­ Cît despre oamenii din sec­ de zgură evacuată, noi, la o descăr­
M ăsurile lu a tei şeful sectorului VI transport suri ca vagonetele cu multă tor, aş putea menţiona că „ba­ care, evacuăm cam de 13 ori mai deservim furnale moderne, care cer
za“ noastră o avem în comu­ multă zgură decît ei. Chiar descăr­ un nivel de cunoştinţe mai înalt.
vor duce la îm b u n ă tă ţire a c o n tin u a apă să fie culbutate ia siloz şi nişti ca Florlan Bulza, în ute- carea, dacă la ei durează 10—15 mi­
numai după scurgerea apei, tnişli buni ca Nicolae Dănescu, nute, la noi durează 30—40 de mi­ Toate acestea, socot că justifică pe
cărbunele să fie transportat ia Petre Ionaşcu, Viorel Cosma, nute. deplin diferenţierea în încadrare. A-
a transportului la m ina Uricani Lupeni. Augustin Demeter. Dintre me­ ceastă afirmaţie, o fac cu atît mai
Am organizat şi repartiţia canicii de frunte, pot cita pe Şi pentru a combate argumentul lor mult, cu cît am lucrat înainte la fur­
oamenilor după calificarea lor Mihai Puia, Nicolae Filip, A- de bază, munca grea de la gura fur­ dalele vechi.
ri tehnice şi organizatorice, ale şi după punctele nevralgice ale lexandru Lancu, Ioan Onişoiu, nalului la astuparea şticuiui, ţin să
Pentru mina Uricani, o problemă importantă, pe lingă cea a creşterii căror aplicări practice încep să traseului. Astfel, pot menţiona Gheorghe Mogoş, Nicolae Flo- spun că noi nu lucrăm chiar atît de NICOLAE COSTEA
producţiei, o constituie transportul atît subteran cît mai ales de la su- se facă vizibile. Ca primă mă­ că în secţiunea poarta 4 Lu­ rănescu şi alţii, oare, prin tran­ prim-furnalist la furnalul 5
prafaţă. In lunile trecute, brigăzile de mineri de aici au suferit mult din sură, am intensificat controlul peni — culbutor, unde traficul sportarea cu atenţie a garnitu­
Lipsa de vagonete goale şi material lemnos, în cantităţi necesare locuri- lucrărilor de revizie la locomo­ este intens — circulînd aici rilor şi prin îngrijirea maşini­ Hunedoara
lor de muncă. Din primele zile ale lunii iunie, se constată însă o ame- tive şi vagonete. Azi, di. pu­ atît garniturile noastre cît şi lor, ajută efectiv lupta mine­
liorare simţitoare a transportului de la suprafaţă — veriga cea mat prin- nem de 5 locomotive — 3 cu rilor.
ctpală pentru bunul mers al producţ tei. Pentru a vedea care au fost mă­ abur şi 2 cu troli — care sînt cele ale Lupeniului — sipre
şurile ce s-au luai pentru îmbunătăţi rea transportului la Uricani, cores- hală, -am plasai mecanici ve­ ÎNTREBARE: Tovarăşe Kra­
pondentul nostru s-a adresat tov. Kravecz — şeful sectorului VI t, ns- capabile să satisfacă necesarul chi, cu experienţă, ca Viorel vecz, minerii nu se mai plîng
port — rugîndu-l să arate care sînt aceste măsuri şi ce foloase se obţin de goale. Una din aceste loco­ , Cosma, Ladislau Borşoş şi alţii. acum de vagonete goale şi to­
motive, nr. 3, o ţinem în rezer­ La depou, pentru ca reparaţiile tuşi mina Uricani mai dato­
de pe urma aplicării lor. vă, sub presiune, pentru a pu­ - să fie mai bune, avem pe mai- rează patriei cărbune. Cum vă
explicaţi această situaţie oare­
ÎNTREBARE : In lunile tre­ de mîntuială, reparaţia fugitivă tea interveni imediat în caz de stru! mecanic Artur Rosner, iar cum curioasă ?
avarie sau defeobare a alteia. meoanicul Nicolae Filip a tre­
RĂSPUNS : Rămînerea în
ble, problema transportului a a vagonetelor, provocau defec­ Pentru a mări parcul de vago- cut pe locomotivă. urmă fată de plan, pe care
încă n-am lichidat-o, cred că
ost cea mai acută pentru mina te la locomotive şi dese oanam nete, am organizat nu de mult ÎNTREBARE: Dacă ne per­ se datoreşte nu goalelor, ci 10ME C E ? ® ® o
faptului că eşalonarea abataje­
Uricani. Vă rugăm să ne ară- boale pe linie. La aceasta a o triere a lor şi scoaterea va­ miteţi. Nu ne-aţi răspuns refe­ lor în producţie, nu a consti­
tuit problema majoră a condu­
:aţi care a fost cauza că trans­ mai contribuit şi faptul că nici gonetelor minei Uricani din ritor Ia greutăţile pe care le cerilor de la sectoarele I şi II. ...la cofetăria din oraşul Ha­ ţionarea mai multor bănci pen­
De aceea şk noi avem greutăţi ţeg nu este asigurată curăţe­ tru cele două parcuri existente
portul nu a mers aşa cum tre- munca noastră nu era prea bine circuitul minei Lupeni. Am mă­ întîmpinaţi în buna aprovizio­ pentru că ieşirea cărbunelui din nia necesară unui local de ali­ în oraş ? Dacă via m-ai persis­
mină se face de obicei spre mentaţie publică ? De ce în li­ ta această stare de lucruri, to­
puia ? organizată. In locurile de in­ rit astfel numărul de vagonete nare cu vagonete goale. De a- sfîrşitul schimbului, cînd loco­ nele cazuri prăjiturile sînt ser­ varăşii de la sfat, nu vor avea
motivele nu pot să transporte vite consumatorilor cu mîna ? motive să spună: „nu călcaţi
RĂSPUNS: Intr-iadevăr, pi­ tensă circulaţie, mecanicii nu cu aproape 250, fără a .nai semenea, v-am ruga să ne spu­ în timp de 1-2 ore tot cărbu­ iarba“ ; păstraţi curăţenia în
pă în luna trecută, noi oei de aveau destulă experienţă iar pune lia socoteală cele 80 bu­ neţi ceva şi despre personalul nele, pentru ca apoi să aştepte ...la restaurantul din Haţeg, parc 1“
,.a transport, am fost cei mai cadrele bine calificate le folo­ căţi noi primite de curînd. S-a sectorului, depre munca şi rea­ ore întregi după 25-30 de „pli- un mare număr de scaune au
„bătuţi“. Şi lucrul aceştia era ie“. Colectivul sectorului VI uneori trei picioare, iar în loc ...la brutăria din oraşul Ha­
seam nerational. verificat şi repanat linia ferată lizările sale ? ‘ransport este convins că num­ să fie date la reparat, sînt a- ţeg, de multe ori se refuză ser­
ind tot mai bine, va reuşi să ranjate în continuare la mese ? virea piinii pe tichet, motivîn-
ust. Transportul de la supra­ ÎNTREBARE: In prezent, acolo unde prezenta dificultăţi, RĂSPUNS : Nu putem spune ¦sigure aprovizionarea cu va- Consumatorii de multe ori tre­ du-se că e caldă, amînînd ast­
ronete goale brigăzilor de mi­ buie să facă pe acrobaţi pentru fel consumatorii de pe o zi pe
faţă nu făcea faţă necesarului minerii din Uricani, afirma că in această privinţă, trebuie re­ că nu avem şi greutăţi. Aces neri. a-şi putea menţine echilibrul. alta ?

în vagonete şi material lemnos au goale suficiente, semn că levat aportul adus de echipa tea se fac simţite mai ales în D. CREJU

pentru brigăzile de mineri. transportul s-a îmbunătăţit. Am de oale fenată condusă de to \. lipsa unor piese de schimb pen

Aveam trei mari probleme de dori să cunoaştem şi măsurile .Alexandru C'hiciudeanu. Maca tru locomotive şi în rulmenţi

rezolvat. Prima, pentru care se luate în cadrul sectorului VI ? zele au fost reparate şi date în pentru repararea vagoneteîoi
face vinovată în primul rînd RĂSPUNS: Că transportul
preparaţia Lupeni, era determi­ păstnare oantonierilor care răs­ defecte Trebuie să arăt că ma
nată, de desele staţionări ale cul- nostru începe să se îmbunătă­
ţească pe zi ce trece, o confir­ pund de buna lor întreţinere avem şi o altă greutate, ca ;

Pentru a feri locomotivele de zată din neglijenţa şi nepăsa­

butorului nostru din care cau­ mă şi faptul că la rapoartele uzură permanentă, s-a limitai rea unor tovarăşi din combinat "k k

ză ne dădea peste cap toată zilnice nu se mai preia aude : numărul de vagoneţi în garni Ştiţi că la Bărbăteni am cons ...autobusul care circulă pe
producţia. Trebuie să ţinem sea­ „N-iam diat planul din lipsă de ruta Ha+eg-Subcetate şi retur,
tură după capacitatea de trac truit un siloz de culbutare-în ...tot la restaurant, berea ser­
vită la halbă e trei sferturi vine în staţie în ultima clioă,
ma că traseul Uricani-Lupeni goale 1“ In urma unor temei­ ţiune a respectivei locomotivr cărcare, de unde să transpor spumă şi numai un sfert bere?
cînd tot aşa de uşor ar putea
măsoară peste 7 km. lungime. nice analize făcute cu ajutorul Pentru că, mai ales de la sec­ tăm cărbunele la Lupeni cu va k veni cu 5-10 minute mai înain­

A doua cauză pentru care sîn- organizaţiei de bază, precum şi torul I, în urma ploilor din ul­ goanele C.F.R. Asta ne-ar re ...Sfatul popular orăşenesc te.
Haţeg, nu ia măsuri de confec­
tem în parte şi noi vinovaţi, ajutorului tehnic acordat de că­ tima vreme, cărbunele ieşea cu duce considerabil posturile ANA RADU
era starea defectuoasă a mate­ tre conducerea exploatării, no>
o mare cantitate de noroi şi prestate, ar mări rulajul va­

rialului rulant. Reviziile făcute am elaborat o seamă de măsu- apă, ceea ce făcea oa la pre- gonetelor şi deci, s-ar asigura