Page 64 - 1957-06
P. 64
Pao- A DRUMUl socíaüsMVlüI Nr. 782
SSEwSSr S3 5 RSG8 GKS
Alegerile pentru Marele O ‘casă monument în sats !atal
Hural Popular
a! R. P. Mongole Gh„ Dimitrov
SOFIA 18 (Agerpres). ATB ferate ale sculpturii bulgare:
ULAN BATOR 18 (Ager- anunţă: Cu prilejul ceiei de a soarele binefăcător şi în jurul
pres) TASS transm ite: După 75-a aniversări a naşterii mare lui fructe şi produse ale rodni
lui fiu al poporului bulgar, cului pămînt bulgar. A fost a-
cum s-a mai !anunţat, la 16 Gheorghi Dimitrov, activist de menajată o bibliotecă, care dis
iunie au avut Ioc alegerile pen frunte al mişcării muncitoreşti pune de un fond de aproxima
tru Marele Hural Popular al internaţionale, în satul său na tiv 2.500 volume, o sală de
tal Kovacevji, raionul Radomia, lectură, o sală permanentă de
R. P. Mongole.
Pentru încetarea Mesajul preşedintelui Alegerile s-au desfăşurat în se deschide o casă-monument. expoziţie, unde se pot vedea
experienţelor cu arma Wilhelm Pieck adresat Casa, construită în centrul cârti, fotografii şi reproduceri
populaţiei din R.D. Germană atmosfera unui înalt avînt po după tablouri iluştrincl viata si
term onucleară litic al tuturor păturilor popu satului, reprezintă o armonioa activitatea Iui Dimitrov, încă
laţiei. să îmbinare de vechi forme ar peri pentru diferite cercuri,
hitectonice bulgare şi realizări pentru cor ctc.
Potrivit datelor comisiei cen noi ale tehnicii construcţiilor.
trale electorale, la alegeri au Casa-muzcu, care va deveni
Interiorul este decorat cu sculp centrul multilateralei vieţi cul
participat 509.494 alegători a- turi naţionale în lemn, executa turale a satului natal al lui Di
dică 99,99 lia sută. Pentru can te de cei mai buni elevi ai ce mitrov şi a satelor învecinate
didaţii blocului membrilor Par lebrei şcoli de sculptură în lemn
tidului Popular Revoluţionar
BRUXELLES 18 (Agerpres). scrisoare în care îi cere „să BERLIN 18 (Agerpres)'. — nii cei mai buni oameni ai pa Mongol şi al celor fără partid din Trevna. este o expresie demnă a recu-
sprijine neîntîrziat eforturile al ADN anunţă: In legătură cu a- triei. au votai 99,97 la sută din tota In casă exislă o sală de ci
In Belgia creşte în intensitate propiatele alegeri pentru repre lul alegătorilor participanţi la noşlintei poporului bulgar faţă
mişcarea pentru încetarea ime tor tari care cer încetarea ime- zentantele populare locale, pre In continuare în mesaj^ se a- alegeri. nema, pe plafonul căreia maeş de măreaţa operă a iul Dimi-
diată a experienţelor cu arma diiaţă ia experienţelor ou arma şedintele Wilhelm Pieck a adre rată necesitatea continuării u- tri iscusiţi au creat motivele pre frov.
termonucleară şi pentru interzi sat un mesaj populaţiei din Re nei colaborări strî-nse între for Rezultatele definitive ale ale
cerea acestei arme. Din iniţia atomică“. publica Democrată Germană. ţele democratice în cadrul Fron gerilor şi lista deputaţilor Ma ÂisflorifăfsB© amerâeasie sä înapoieze
tiva organizaţiilor de femei s-a „Comitetul de iniţiativă“, tului National pentru realizarea relui Hural Popular vor fi pu copiii sofiSor Kozrnin
creat „Comitetul de acţiune al Referindu-se la istoria Ger- măreţului tel — construirea so- blicate la 21 iunie.
femeilor“, care a adresat un a- creat în oraşul Liege, unul din m anld din ultimele decenii, pre- oi-alistmul ui şi lupta pentru uni RIGA (Agerpres). TASS a- copii tai noştri au rămas într-un
cele mai mari centre industria ficarea Germaniei pe baze de ¦ililillilllllllllllllllli nunţă : Ua 15 iunie au sosit la orfelinat la Chioago. Agenţii po
pe! în care cere să se protes le ale Belgiei, a publicat un a- şedinţele Pieck subliniază că Riga. venind din S.U.A. soţii litiei din Chicago şi funcţiona
teze împotriva experienţelor cu oel adresat tuturor beligeranţi suferinţele pe care poporul ger mocratice. Kozrnin, pe care laultorităţile rii Departamentului de Stat al
arma atomică. Peste. 10.000 de lor de a se alătura mişcării man le-a îndurat în ultimii 50 In încheiere Wiltielm Pieck poliţieneşti lamerioanc au încer S.U.A. au făcut tot ce este po
exemplare ale acestui apel iau mondiale pentru interzicerea ex de ani se datorează faptului că cat să-i împiedice să se înapo sibil pentru a ne despărţi de
perienţelor cu arma nucleară. pînă în anul 1945 în întreaga cheamă populaţia să voteze în ieze în patrie. copii, a spus Nadejda Kozmina.
fost difuzate de comitet în rîn- Apelul a fost semnat de 35 Germanie poziţiile hotărîtoare Din 1953, cînd Rostilav, Iuri
dul populaţiei. „Comitetul de în economie precum şi în apa alegerile din 23 iunie pentru Intr-o convorbire cu un co şi Pavel ne-au fost luaţi cu
acţiune a! femeilor“, a adresat de cunoscuţi reprezentanţi ai ratul de stat au fost. deţinute respondent al .agenţiei TASS
primului ministru Van Acker o vieţii publice, sindicale, obşteşti de marii capitalişti şi junkeri. candidaţii Frontului Naţional
şi religioase din Belgia.
In zilele noastre, a continuat al Germaniei Democrate.
tV A ?
DELHI 18 (Agerpres) Ziairul de a încheia imediat un acord preşedintele, constatăm cu o Decfarafia Confennfei activiştilor Gheorghi Kozrnin a spus : forţa, i-iam văzut numai de
„Deliii Times“ publică rezolu cu S.U.A. şi Anglia privitor la profundă îngrijorare cum în sindicali din G erm ania „Este greu să rodau senti cîteva ori. Ultima crimă săvîr-
ţiile adoptate la conferinţa na încetarea experienţelor nucle vestul tării a fost restabilită pu şită de autorităţile americane
ţională a partizanilor păcii are“. Participanţii la conferinţă răsăriteană şi occidentali mentele pe care le simţim fiind nu poate fi descrisă. Ei au
din India. In rezoluţii se arată terea acestor monopolişti, jun- din nou în rinduri le oamenilor smuls din braţele mele pe Petia,
că conferinţa naţională a par au chemat guvernele interesate keri şi militarişti şi cum politi BERLIN 18 (Agerpres). La ne în declaraţie, aşteaptă, ca sovietici. La cei 14 ani lungi de în vîrstă de 10 luni, şi l-au dus
tizanilor păcii „salută apelul a- ca "de înarmare dusă de Ade- Berlin s-au încheiat lucrările muncitorii din R. D. Germană, peregrinări prin lagărele pentru la orfelinat. Dar nu sînteni sin
dresat recent de Sovietul Su- să înceapă neîntîrziat tratative nauer ameninţă pacea în Euro conferinţei activiştilor sindicali persoane strămutate din Ger guri. Forfa opiniei publice, gu
p re m a l U.R.S.S. şi care expri pa şi în lumea întreagă şi con din Germania răsăriteană şi oc în interesul întregii clase mun mania occidentală şi prin Sta vernul sovietic ne vor ajuta să
mă hotărîrea Uniunii Sovietice pentru încetarea experienţelor tribuie în felul acesta la scin cidentală, ale cărei lucrări au citoare din Germania, să se pro tele Unite ,am îndurat multe smulgem copii noştri din orfe
darea Germaniei... durat 2 zile. Participanţii la nunţe la apropiatele alegeri co ¦nevoi şi suferinţe. linatul din Chicago şl să-i adu
nucleare pe baza propunerii gu conferinţă au adoptat o decla munale pentru întărirea puterii cem în patrie“.
Conştient) de răspunderea fa lor, muncitoreşti-tărăneşti. Bucuria înapoierii în patrie
vernului sovietic. tă de poporul nostru am păşit raţie în care cheamă clasa mun este umbrită de igîndul că cei 4
în Republica Democrată Ger In fata alegătorilor vest-ger
ik 'k ? mană pe o altă cale mai bună citoare germană să lupte pen mani stă sarcina ca în cadru!
şi unica justă. In statul nostru alegerilor pentru Bundeslag să
NEW YORK 18 (Agerpres). rezoluţie chemîn’d la încheierea puterea aparţine clasei munci tru consolidarea şi lărgirea con dea o lovitură hotărîtoare rriili- Imperialiştii vest-germani îşi însuşesc
Comitelui national al părinţilor unui acord internaţional pen toare care nu cunoaşte alte in programul de cotropire a lui Hitler
şi profesorilor din Statele U- tru interzicerea experimentării terese decîc munca asiduă şi
nite, întrunit în oraşul Cinci
nnati, statul Ohio, a adoptat o şi folosirii bombei cu hidrogen
şi a celorlalte arme nucleare.
Z i a r e suedeze salută propunerea lupta perseverentă pentru pace tactelor între oamenii muncii tariştilor, monopoliştilor şi BERLIN (Agerpres). — rădăcini pe acest pămînt“. Po
sovietică privind încetarea experienţe! or şi bunăstarea întregului popor din cele două părţi ale Germa partidului lui Arienauer. Agenţia A.-D.N. Iransmite din trivit celor spuse de el, urmea
german. Pentru realizarea a- niei. împotriva militarismului Bremen urm ătoarele: Luînd ză să fie „eliberaţi“ nu numai
cu arma nucleară de la Bcnn, împotriva exploa La 16 iunie, la Magdeburg a cuvîntul la 14 iunie în cadrul cei 17 miloane de locuitori ai
cestui tel clasa muncitoare ac tării şi a ofensivei asupra drep ¦mitingului de la Bremen al R. D. Germane, ci şi 120 milio-
STOCHOI.M 18 (Agerpres). brilitate problema primejdiei pe ţionează în alianţă prietenească turilor oamenilor muncii din avut loc de asemenea o tnfîl- Uniunii Creştin Democrate, mi ne de locuitori oare populează
care o prezintă experienţele a- cu ţărănimea muncitoare şi cu Germania occidentală. ni-re pe întreaga Germanie a nistrul Oberländer de la Bonn partea europeană a Uniunii-So
Intr-un articol de fond intitulat iomice pentru viitoarele genera celelalte pături muncitoare ale oamenilor muncii. La această a expus din nou programul de vietice şi ţările de democraţie
„O propunere realistă“, ziarul ţii se poate afirma cu siguranţă populaţiei. In declaraţie se aminteşte că întîlnire au participat circa cotropire al junkerilor şi impe populară. Oberlander a adău
„Stocholms Tidningen“ salută că cercurile largi ale opiirei în prezent în cele două state 100.000 de muncitori metalur- rialiştilor vest-germani. „In Ru gat : „Noi trebuie să spunem
pianul prezentat de delegaţia nublice din toate tarile sînt cu Puterea muncitorilor şi ţăra germane se desfăşoară pregă sia ne aşteaptă pămînt“, a ex mereu tinerelului nostru şi să-l
sovietică în subcomitetul Comi totul de acord cu guvernul so nilor subliniază Wilhelm Pieck, tiri în vederea alegerilor. P ar gişti v-est-germani invitat' Ia clamat el. „Trebuie să înfigem pregătim pentru acest lucru“.
siei O.N.U. pentru dezarmare vietic“. ticipanţii la conferinţă, se spu- Magdeburg la sărbătorirea pre
•?u privire la încetarea tempora crează posibilităţi pentru apli sei. Luînd cuvîntul în faţa nar-
carea pe teritoriul german ă ticipantilor la înlîlnire K. Ma
idealurilor flentru care au luptai tern. membru al Biroului Poli
si suferit timp de multe- dece- tic a! C.C. al P.S.U.G., a amin
ră’ a experienţelor cu arma Acum, scrie în continuare zia Pacea din Europa este din nou tit de numeroasele propuneri Insula O k in a w a să fie re s fifu ifă J a p o n ie i
nucleară, ca prim pas pe calea rul, problema este dacă puteri făcute de R. D. Germană în ve — mitingul de Sa Tokio —
spre dezarmare. le occidentale sînt hotărîte să ameninţată ie militarismul german derea grăbirii reunificării Ger
se folosească de acest prilej, maniei. care au fost însă .res TOKIO (Agerpres). La 16 După cum -anunţă ziarul
„Nimeni nu va nega, scrie pentru a se obţine slăbirea par — cuvîntarea lui W. Uibricht la mitingul pinse de guvernul Adenauer. iunie a avut loc la Tokio un „Asahi“, după miting repre
ziarul’ că aceasta este o idee ţială a încordării. oamenilor muncii din Frankfurt pe Oder — Problema unităţii Germaniei, a miting, la oare participanţii au zentanţi ai consiliului de legă
spus K. Matern, nu poate fi re adoptat o rezoluţie în care se tură al mişcării naţionale pen
realistă şi rezonabilă. In mo zolvată decît prin tratative în
mentul în care se discută cu fe- tre germanii însăsi. Un rol im
¦OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOO
guvernanţi ai lo rfa ie i BERLIN (Agerpres). ADN re ştie că acolo unde domină portant are totodată unitatea cere să se redea Japoniei drep tru rezolvarea problemei insu
in sluifea imperialiştilor americani anunţă: După cum anunţă a- monopoliştii şi imperialiştii e- de acţiune a întregii clase mun lei Okinawa l-au vizitai pe Ta-
genţia A.D.N., la 14 iunie Wal- xistă cea mai mare primejdie citoare. turile de conducere asupna in naka, secretar general adjunct
ter Uibricht, prim vicepreşedin pentru pace. Şi într-adevăr, as sulei Okinawa. al comitetului, şi i-au predat o
listă de semnături pc cererea
te al Consiliului de Miniştri al tăzi pacea din Europa este din
CAIRO 18 (Agerpres). Zia nomic Iordaniei pentru a o eli R. D. Germane şi primul se nou ameninţată de militarismul Persecutarea scriitorilor de a se restitui insula Okina
rul „AI Gumhuria“ a publicat bera de dominaţia străină. Cc.i wa. Această cerere a fost sem
un articol semnat de, colonelul interesaţi în lichidarea Iorda cretar al C.C. al P.S.U.G., a
Anvar Sadat în care se ocupă niei ca stat independent nu pot luat cuvîntul la un miting al german. Generalii hitlerişti care de culoare americani nată de peste 1 milion de. oa
de provocările actualilor guver fi decît duşmanii tarilor arabe. oamenilor muncii din Frankfurt în perioada celui de al doilea meni. Totodată reprezentanţii
nanţi ai Iordaniei împotriva pe Oder la oare iau luat parte NEW YORK (Agerpres)., — Hughes a arătat apoi că în consiliului au cerut ca primul
Egiptului, provocări care urmă In încheiere Sadat avertizea aproximativ 40.000 de persoa război mondial nu s-au dat în Vorbind recent la New York la Statele Unite se numără circa ministru Kişi să ridice în ca
resc izolarea Egiptului de restul ză autorităţile din Iordania de lături de la nici un fel de cri „Adunarea naţională a autori o duzină de scriitori negri de drul tratativelor s-ale cu gu
lumii arabe şi distrugerea na primejdia pe care o reprezintă ne. Cuvîntarea sa a fost con ¦ me, ocupă în prezent posturi de lor şi dramaturgilor“, scriito talent, care publică opere cu vernul american o serie de pro
ţionalismului arab. Autorul arti complotul imperialist, împotri sacrală unor importante pro comandă în armata vest-germa- rul de culoare Langes ton Hu mare priză la public. Din aceş bleme, referitoare la interesele
colului arată că pentru a înţe va arabilor. Egiptul, ai cărui bleme internaţionale şi proble nă. Pînă în decembrie 1956, în ghes, s-a referit Ia situaţia scri tia cel puţin jumătate sînt ne vitale ale locuitorilor din. Oki
lege situaţia actuală, trebuie a- mei reunificării Germaniei. armata de la Bonn au fost pri itorilor de culoare din Statele voiţi sa locuiască în străină talc nawa şi Japonia. Ei au declarat,
mintită politica lui Dulles prac fii şi-iau vărsat sîngele La Port- miţi 8.200 de generali şi ofi Unite. departe de poporul lor. Astfel, printre altele, că Kişi trebuie
ticată împotriva lui Mossaddîk Referindu-se la situaţia din scriitorii Richard Wright, Ches să obţină de Ia S.U.A. să renun
în Iran. Planul lui Dulles care Said şi în deşertul Sinai pen-. R. F. Germană, W. Uibricht, a ţeri ai Webrmaclitului fascist. Hughes a arătat potrivii ter Hi-mes şi James Baldwin ţe la crearea unei baze pentru
constă în a organiza atacuri tru a zădărnici aceste complo declarat printre altele: Fieca- ziarului Daily Worker“ — că trăiesc la Paris, William Denby pripelile teleghidate pe insula
din interior urmăreşte izolarea turi este ultimul care ar putea Fiecare german, a spus în de fapt în' S.U.A. scriitorii de şi Ralph Eliison la Roma, Okinawa, precum şi neameste
Egiptului de aliaţii săi din fron complota împotriva naţiunilor continuare W. Uibricht, trebuie culoare sînt în permanentă Fnan Yerby, unul din cei mai cul americanilor în treburile,
tul ţărilor arabe eliberate, pen să-şi dea seama că pînă cînd persecutaţi numai din . cauza municipalităţii Okinawa, admi
tru a putea da apoi Egiptului arabe“. nu vor fi înlăturaţi de la pu culorii pielii lor. Există în S ta populari scriitori americani, în terea libertăţii de circulaţie şi
o lovitură nimicitoare. Sadat a- tere în întreaga Germanie acei tele Unite biblioteci care nu sudul Franţei, William Motlev de comerţ între Japonia şi Oki
rată că pent?r a înfăptui prima T ulburări smgeroase care de 2 ori în decursul unei vor să aibă în stocurile lor nici nawa, etc.
parte a planului Dulles, în ul- generaţii au atras Germania şi o carte scrisă de un negru. în Alexie.
timile două luni presa america la P o rt A u Prince (Plaiti) Europa în război, pacea în Eu Există oraşe unde ziarele şi re
nă a lansat o campanie împo ropa nu va fi asigurată şi fără vistele cetăţenilor de culoare
triva Egiptului şi a preşedinte PORT AU PRINCE 17 (A- din Port Au Prince sînt pline asigurarea păcii nu este posi nu pot fi vîndute decît pe a s MAGAZIN
lui Nasser. Concomitent diplo gerpres). — Agenţiile ameri de cadavre. Aproximativ 1.000 bilă unificarea Germaniei. cuns. Unele reviste -americane
maţii americani din Orientul cane de presă anunţă că în de persoane au fost arestate şi nu au publicat niciodată ceva JOI 20 IUNIE 1957
mijlociu s-au dedat la atacuri noaptea de 15 şi dimineaţa de înghesuite în. închisorile care
împotriva Egiptului. Americanii 16 iunie la Port Au Prince au sînt deja supraaglomerate. Ma P.S.U.G. arc marele merit de scris de negri sau tnatînd des SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
iau ştiut că Siria nu va accepta izbucnit noi tulburări sîngeroa nifestanţii s-iau apărat iarun-
să participe la această campa se. Populaţia cartierelor sărace cînd ou pietre în armată de pe a fi spus clar acest adevăr mi pre viaţa acestora. Există stu DEVA : Citadela sfărîmată ; cinema N EA : Garnizoana nemuritoare; O-
nie de intrigi, asa că au recurs ale capitalei haitiene, la Saline. acoperişurile oaselor. Mai mul lioanelor de oameni ai muncii diouri de filme care nu au an „Grădina de vară": Urme pe zăpa RAŞTIE: Garnizoana nemuritoare j
la regele Hussein al Iordaniei Portail, St. Josef şi Beliaiia, care te clădiri guvernamentale au din întreaga Germanie. d ă : ALBA-IULIA: Misterul celor PETROŞANI: Frumoasele nopţii j
care a acceptat să facă jocul sprijină pe fostul preşedinte Da fost incendiate. gajat niciodată un autor ne două oceane. APOLDU DE SUS : Mu SEBEŞ : Don Juan ; SIMERIA : Don
americanilor. De aceea nu a niel Fignole răsturnat de arma gru.
constituit o surpriză faptul că tă, a organizat violente mani Tulburări se semnalează şi în
cercurile conducătoare din Sta festaţii de protest. Generalul Ke- alte oraşe haitiene ca Jacmel zică cu bucluc; BARU-MARE: Zvă Juan; TE1UŞ: Intr-un magazin uni-:
breau, şeful juntei militare, oare şi Gap Haitien. Potrivit agen
tele Unite au declarat că Ior a preluat puterea, a trimis îm ţiei Associated Press, ţăranii şi Spania —bază militară păiata ; BR A D : Şi llie face sport: versal; ZLATNA : Bulevardul princi
potriva manifestanţilor puter muncitorii din Haiti ameninţă HAŢEG : Unde nu zboară vulturii; pal ; HUNEDOARA: Poteci primej
dania ar fi ameninţată de „co nice unităţi militare care au or cu o nouă grevă generală. Prin ILIA: Dansează, mică doamnă; LO- dioase.
ganizat o adevărată .baie de tre aceştia se numără şi cei
munismul internaţional“ şi că sînge. Trăgînd cu mitralierele 1.200 de salariaţi şi muncitori americană SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
în manifestanţii de pe străzi şi de la societatea „Haitian Ame
această tară ar avea nevoie de în cei oare se refugiaseră în rican Sugar Co“. NEW YORK (Agerpres) Re de dolari. Terenurile -au fost Programul I . : 6,15 Muzică popu c u ; 20,10 Muzică de dans; 21,40 Cîn-
colibele mizere locuite de popu vista „United States News -and puse la dispoziţie în mod gra Iară romînească; 6,45 „Clubul curio tece şi jocuri ciobăneşti; 23,30 Mu
protecţia flotei a Vl-a a State Fostul preşedinte Daniel Fig World Report“ publică un -arti tuit de către guvernul spaniol. şilor“ ; 7,07 AJuzică uşoară ; 7,40 Cîn zică uşoară. Programul II.: 14,03 Mu
nole, oare a sosit la New York col al corespondentului său din lece şi jocuri populare romîneşti din zică romînească de estradă; 15,30 Mu
lor Unite. Ziarul respinge afir Madrid despre construcţia de Autorul articolului scrie de diferite regiuni ale ţării; 9,00 Muzică zică uşoară; 17,35 Cîntece; 18,05 Pen-
biaze militare americane din asemenea că în sudul Spaniei, de estradă; 10,40 Muzică uşoară; Iru fotograful amator: despre corecta
maţia regelui Hussein că Egip i-a Rota, se construieşte o bază 11,03 Din prelucrările de folclor ale rea accidentelor survenite în timpul
Spiania. Autorul articolului ara maritimă militară a S.U.A. de compozitorilor noştri; 11,45 „Radio- developării; 18,55 Sfatul medicului:
tul ar fi complotat să-l detro numită „Gibnaltaru! american“. Prichindel" ; 12,00 Concert simfonic din tuberculoza osteo-arlicularâ şi trata
tă că în Spania este pe cale dr lucrările lui Theodor R ogalski; 13,05 mentul ei; 19,00 /Muzică din operele;
neze şi să instaureze republica Muzică uşoară; 14,00 Program de 22.00 Din muzica popoarelor de pre
a fi terminată construcţia ce
în Iordania. Autorităţile din
Iordania au uitat pare-se că p- laţia acestor cartiere, armata a a declarat că a fost arestat de lor 4 baze ale aviaţiei strate In articol se spune că în pre muzică populară; 15,05 Muzică uşoa tutindeni : 22,30 Seară de poezie en
giptul şi-a legat destinul de cel
făcut sute de victime omeneşti. 4 ofiţeri care l-au dus într-o gice oare sînt destinate în pri zent în Spania staţionează cir ră romînească: 16,45 Cu cîntecul pe gleză; 23,15 Muzică corală romînească.
al Iordaniei asumîndu-şi obli Potrivit unor cifre preliminare pădure departe de Port Au Prin mul rî-nd pentru bombardiere ca 7.000 de militari americani şi ogoarele patriei; 17.19 In sunetele a- BULETINE DE ŞTIRI:
numărul morţilor se cifrează la ce unde l-au silit, sub amenin cu reacţie. Construirea bazelor după terminarea construirii ba cordeonului; 18,00 Muzică uşoară;
gaţia de a apăra teritoriul ior cel •puţin .50, iar al răniţilor la ţarea revolverului să-şi semne executată de muncitori spanioli, zelor militare efectivul lor se 19,35 Jocuri populare romîneşti; 19,55 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
cîteva sute. Spitalele şi morga ze demisia. revine S'.U.A. la 400 milioane va ridica la 12.000 „Noapte bună, copii": „Priveghetoa- 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (programul
danian şi pe cel egiptean îm rea" — povestire de T. Constantines- 1), 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; 21,00;
preună cu Siria, şi Arabia Sau 23.00 (programul II).
dita şi că a oferit ajutor eco-
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telejon: -183—189. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generate PŢTJ.R. nr. 236.320 din 0 noiembrie 1949 — Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Alai" — DâVJtş
