Page 65 - 1957-06
P. 65
Documentele sesiunii Consiliului Mondial al Pâcii
Apelul sesiunii Consiliului Mondial al Păcii
de la Colombo către toate guvernele
de a înceta imediat experienţele nucleare
Anul IX. Nr. 783 Joi 20 iunie 1957 4 pagini 20 bani Savanţi eminenţi au avertizat lumea asupra primej Cerem ca guvernele vizate să dedare imediat armis
diilor care decurg din continuarea experienţelor nu tiţiu în ce priveşte toată exploziile experimentale şi să
Moş D ru m e ţu p o vesteşte La Dobra a început praşila S I T U A Ţ I A cleare. Guverne, parlamente, diferite mari organizaţii din grăbească tratativele pentru a se ajunge la un acord cu
numeroase ţâri şi conducători ai vieţii spirituale şi reli privire la Interzicerea tuturor exploziilor de acest fel.
gioase cer încetarea acestor experienţe.
Propunerile cu privire la limitarea sau înregistrarea
Consiliul Mondial al Păcii, care a şi început o cam experienţelor nu rezolvă problema, deoarece nu vor duce
panie pe scară mondială pentru a obţine un armistiţiu la încetarea experienţelor. Dimpotrivă, un acord cu pri
nuclear, apreciază această grandioasă mişcare socială ca vire Ia încetarea exploziilor experimentale va crea în
fiind expresia din ce în ce mai largă a voinţei unanime credere, va îmbunătăţi situaţia internaţională prin slă
a tuturor forţelor păcii şi a tuturor popoarelor. birea încordării, şi în felul acesta va deschide calea şi
spre interzicerea deplină a acestei arme inumane de ex
In pofida acestei exprimări puternice a opiniei publice, terminare în masă şi spre dezarmarea generală.
exploziile experimentale continuă să contamineze aerul,
pămîntul şi apa şi să pună în primejdie viitorul întregii In numele a tot ce este sfînt pentru omenire, chemăm
omeniri. Ele reprezintă punctul culminant al cursei înar toate guvernele să acţioneze pentru a pune capăt imediat
mărilor care se desfăşoară în prezent şi nu pot duce acestor experienţe.
în ultima instanţă decît la cel mai mare dezastru — răz
boiul atomic.
Este nevoie de ll-a Sa porumb lucrărilor agricole Apelul la acţiuni unite împotriva exploziilor
încă o şedinţă... experimentale
In p r e z e n t în to a tă ţa ra se
— U f! Şi cu căldurile astea! 3 Terminind pnaşik I-a pe o supnafiaţă de 396 hectare înisă- desfăşoară cu in ten sita te lu Nenumărate milioane de bărbaţi şi femei privesc cu în contact cu toate asociaţiile, mişcările, organizaţiile uniu
Te topesc, nu alta, mai ales crările de întreţinere a cultu grijorare crescîndă spre viitor. Pe ce cale merge ome
cîn.d ai de mers cale lungă. jfmînţiate cu porumb, întovărăşi (ii şi ţăranii individuali din co rilor. nirea ? Oameni de ştiinţă cei mai competenţi din toate nile, grupările ş i. cu persoanele, care năzuiesc de ase
M-am obosit să ajung din Se if munia Ddbra, s-au străduit şi iau reuşit să termine şi praşila ţările, recunoscînd răspunderea lor ca cetăţeni, avertizea
beş la Ilia, dar... după multă tru p l - a la cartofi (136 hectare), legume şi zarzavaturi (60 hec- P raşila I-a a fost term inată ză omenirea împotriva nenumăratelor calamităţi care vor menea să pună capăt pericolului experienţelor nucleare.
p ta re ) şi sfeclă furajeră (15 hectare). la toate culturile, cu excepţia ameninţa actuala şi viitoarele generaţii în cazul conti
unor m ici suprafeţe cultivate nuării experienţelor cp arma nucleară. Conştiinţa ome Nici un fel de deosebiri de metode, căi sau forme de
flj Dînd doviadă de multă hărnicie, aşa cum de altfel nnt cu porum b din zon ele de deal nirii cere încetarea acestor experienţe. Conşiiinţa tuturor
dă am ajuns. Am avut ce vedea 1 cunoscuţi dohrenii, ei au început lucrările pentru praşila Il-a şi a unor suprafeţe cullivate celor care sînt îngrijoraţi de soaria omenirii ii obligă lucru, la fel ca şi divergenţele in punctele de vedere şi
aici. Am văzut grînefe frumoase g l a porumb, cartofi, legume etc. cu bum bac. să se alăture eforturilor generale pentru a atinge a-
ale colectiviştilor din' Bretea m Im timp scurt,- a fost efectuată praşila Il-ia pe 86 hectare cest ţel. în aprecierea evenimentelor internaţionale, nu trebuie s i
M porumb, 98 !hectare cartofi, 60 hectare legume. La legume a L a 15 iunie p ra şila IJ-a era
f j fost executată şi praşila IlI-ia pe 18 hectare. e x e c u ta tă în. p r o p o r ţie de 55 Consiliul Mondial al Păcii este gata să ia imediat constituie o piedică pentru rezolvarea acestei probleme
M Printre cei mai harnici ţărani muncitori, se numără to la su tă la sfecla de zahăr, 72
gi varăşii Gheorghe Surduoan, losif Olar, Ion Dan, Ion Sintea, la su tă la floarea-soarelu i, 69 generale. y
^ losif Herboi şi alţii. la su tă la cartofi, 54 la su tă la
Mureşană, am văzut un ca bum bac şi 36 la su tă la p o Generaţiile îşi vor aminti cu recunoştinţă de cei care
se consacră în aceste momente critice înaltei datorii a
mion nou-nouţ cumpărat de apărării omenirii.
gospodăria agricolă coledtivă
din Ilia, am văzut pe -păşuni, ( A l t e d o c u m e n te c it i ţ i în p a g . 4 - a ) 4 '"
la umbra pomilor — era în
timpul amiezii — vite care ru 5. M. T.-urile să fie gata rum b. In gospodăriile agricole Veşti din raionul Sebeş încheierea
megau în tihnă hrana adunată, de sta t şi cele colective, lucră
rile din praşila Il-a sîn t m ai Invăţămfntului
Mă gîndeam : să ştii că ai pentru cam pania de va ră ! a v a n sa te d e c ît în secto ru l in S-a pornit o întrecere de partid
dividual. A stfel gospodăriile
nimerit-o, Moş Drumeţu. Aici, din Petroşani
Timpul care a mai rămas pî- timp reparaţiile ce le au de fă agricole de sta t au executat
la Ilia o fi pornit un concurs nă la începerea campaniei (le cut. Totuşi au rămas în urmă p raşila II-a în proporţie de 96 In cinstea festivalu lu i raio D in brigadă s-au eviden ţiat Comitetul raional de partid
vară este relativ scurt. Cu toa cu reparaţiile. Această rămînere la su tă la sfecla d e zahăr, 92 nal s-a porn it o întrecere a- Petroşani, a luat din timp mă
pentru cele mai bune vaci cu te acestea, cu excepţia S.M.T.- în urmă se datoreşte nu numai la su tă la floarea-soarelui, 70 prigă între brigăzile de tineret Ana B ojiţă, care a realizat o suri pentru a încheia în bune
ului din Alba lulia care şi-a colectivelor de conducere ale la su tă la cartofi şi 44 la su lă de la fabrica „Sim ion Bărnu- depăşire, pină la 9 iunie, de condiţii învătămîntul de partid.
lapte, clasa I-a. Şi am grăbit terminat reparaţiile prevăzute S.M.T.-ui ilor ci şi unor între la porum b. ţiu " .
în pian, la S.M.T.-urile din prinderi ca „I. C. Frimu" Sina 134 la su tă, R afila B o jiţă — In vederea ajutorării cursan
pasul spre sfatul popular co Miercurea şi Oraştle, lucrările ia, U. M. Cugir şi altele care In executarea lucrărilor de C înd s-a făcut bilanţul rea !01 la su lă şi P etru R adu — ţilor şi propagandiştilor cu
de reparaţii la maşinile şi uti nu şi-au respectat obligaţiile întreţinere a culturilor rezu lta problemele cele mai importante
munal. \ lajele agricole sînt destul de contractuale. S.M.T.-uiui Orăş te m ai bune au fo st obţinute ce so ver dezbate în semina-
întîrziate. Din cele 131 batoze tie, de exemplu, nu i-au fost în reg iu n ile C o n sta n ţa , T im i riile de sfîrşit de an, s-au or
— Bine-ai venit, Moş Df(u- existente în S.M.T. s-au repa trimise nici pină acum materia şoara şi B ucureşti, în tim p ce lizărilor, brigada u tem istei 39 la sută. ganizat consultaţii asupra unor
me-ţu 1 m-a întîmpinat vesel rat pină acum 101, din 73 mo lele strict necesare pentru repa în regiu n ile G alaţi, Iaşi, C luj, teme mai puţin înţelese.
tovarăşul preşedinte Roşu. toare electrice s-au reparat nu rarea batozelor, astfel că repa B aia M are, Bacău şi H unedoa Schm ith Sofia a ieşit în vin gă U lem iştii de aici şi-au pus
mai 66, iar clin cele 54 seceră- raţiile au stagnat şi în momen ra, a cea stă lucrare este răm asă toare. A fo st d eclarată fru n ta în g în d ca în cin stea fe siiv a - Consultaţii în legătură cu
— Bine -v-am găsit sănătoşi tori-legători s-au reparat abia tul de faţă la Orăştie se găsesc în urm ă. şă pe fabrică, a tît pentru can- „Unitatea de nezdruncinat a
38. 23 batoze nereparate. iita tea de serviete lucrate, cît regional să obţină noi ţărilor lagărului socialist“, „Ne
— zic eu. Cu ce treburi vă mai M inisterul A griculturii şi cesitatea dictaturii proletariatu
O situaţie care se întîlneşte Avînd în vedere că pînă la S ilvicu ltu rii atrage atenţia că şi pentru ca litatea lor. succese. lui şi rolul statului democrat
treceţi vremea ? f atît la S.M.T. Orăştie cît şi la începerea campaniei de recol faţă de tim pul înaintat şi con popular în construirea socia
Aliercurea este, aceea că nu tare şi treieriş au mai rămas diţiile favorabile executării In curînd se va inaugura căminul lismului“, au fost date de că
— Multe sînt acum pe căpu! s-au terminat reparaţiile la ba puţine zile, este de datoria co praşllelor im pune gră b irea rit tre tovarăşii Nicolae Popon, di
nostru : prăşitul, pliviful, coasa, m ului lucrărilor de întreţinere a D o rin ţa a rză to a re ca în sa t de m uncă voluntară, din care rectorul şcolii serale economice
pregătiri pentru strîngereă- re toze, motoare electrice şi scce- lectivelor de conducere a culturilor în ţoale regiu n ile din să fie term in at cît m ai repede n u m a i î n . a n u l a c e s ta 4 0 0 ele de partid Petroşani, losif Le-
coltei şi cîte nu-s. căm inul cultural, i-a în dem n ai zile. S-a m ai făcut şi o con- drer, secretar al comitetului
rători-legători. Este adevărat S.M.T.-urilor să facă tot ceea ţară, •a stfe l că în u rm ătoarele pe locuitorii com unei Planii de trib u ţie v o lu n ta ră din^ partea. raional P.M.R. şi alţi tovarăşi
— Multe zău, nu şagă. fc>a’ Sus să m uncească cu m ai cetă ţen ilo r, în sumă. to ta lă cu munci de răspundere.
aţi fi Buni să-mi spuneţi cuín că colectivele de conducere ale ce. le stă în putinţă pentru a citeva. zile să se term in e p ra m ult sîrg. Vor cu orice preţ d e 12.000 lei.
staţi cu concursul acehrdespre şila Il-a şi să se intensifice ca m ăreaţa zi de 23 A u gu st Ore de neuitat
eare s-a scris şi în ziar şi după acestor S.M.T.-uri au depus e- putea termina în cel mai scurt praşila III-a. să-i g ă sea scă cu angajam en- P rintre cei m ai destoinici
cîte ştiu au fost trimise şi ă- tu l în deplin it, iar la căm inul In aceste zile, pionierii şi
drese de la şefii dvs ? îorturi pentru a termina la timp reparaţiile. cullural tinerii şi bătrînii din ţărani m uncitorit se num ără şcolarii comunei Roşia de Se-
com ună să aibă unde-şi pe- caş, raionul Sebeş, au primit
A ghicit repede Iov. Roşu Un prim topitor de la furnal A u rel A n gh elescu , care a e- vizita redactorului şef al revis
despre ce' e vorba (ştia că mie trece tim p u l. liber. f e c tu a t s in g u r 13. z i l e d e tn u ti- tei „Cravata roşie“, poetul Ioan
grozav îmi place laptele). Răs P e drum urile H unedoarei nu e — N u ţi-e ruşine, băiat m are, bine astupat şticu l, m aterialul Brad.
punsul pe care l-am primit, greu să in tiln eşii oam eni, pe care P entru ridicarea construc- că, Ion Ţîrlea — 25 zile de
m-ia atins în moalele capului. dacă-i întrebi unde lucrează, să-ţi să lip seşti de la lucru ? Nu vezi ţiei, la tran sportarea m ateria- Cu această ocazie, poetul
ră sp u n d ă : „la com binatul siderur că prietenii tăi nu fac aşa?... ’lu tu i, ( v a r , c ă r ă m id ă ) s -a u e- m uncă, Gheorghe Bucurau — le-a citit copiilor poezii din. vo
fectu a t p în ă acu m 2.000 zile 23 d e zile. T oate a ceste lu- lumul său „Orele eîntatului, ctj
g i c “ . .4şa s -a tn tim p la i in tr-u n a O bservaţiile n-au incelat m ultă crări, ţăran ii clin1 com una copiii satului“. Au plăcut rniai
vrem e. Au început şi tovarăşii de Pianu de S u s le-au efectuat, ales poeziile „Timotei Ţipar“
din zilele trecute, cind pe tim pul lucru să-m i spună că ci nu pot fi cu atelajele proprii. „La căpătiiul Ilenei“, „Cucu
după am iezii, la poarta com bina prieteni cu astfel d e oam eni. M i-era ruz“ şi „Şoferul“.
— Te cam grăbeşti, Moş ruşine de-m i venea să intru în pă- fiind prost, poţi periclita cîleva La praşila Il-a
tului, doi tineri — d estu l de chi m înt. D esigur, de atunci n-am m ai Poetul a povestit apoi copii
D rum eţu! Ştii... noi avem in peşi — discutau despre un „şef“ în iirzia t, pen tru că... v ie ţi I". lor despre călătoriile sale în
străinătate. Emoţionante . au
strucţiuni pentru concurs, dar de-al lor. C uriozitatea, !ăcindu-şi C elălalt iînăr nu m ai avu răb D upă ce au m ai p o vestit din D e cum au dat căldurile, praşila Il-a pe o suprafaţă de fost fragmentele povestirii des
d a to ria , m -a a p ro p ia t d e ei. dare şi interveni. începu să p o ves ţăranii m uncitori din toate co 767 hectare. pre lagărul de la Auscbwitz.
n-am primit încă dispoziţiuni tească despre o dim ineaţă frum oa m om entele de conveţuirc ale echi m unele şi satele raionului
— D espre cine spuneţi dum nea să de prim ăvară, cîn d a răm as în S ebeş, au ieşit la prăşit. Frun S -au evid en ţia t în m od de La întrebările puse ele pio'-
cînd să ţinem şedinţa în care dorm itor, după o m ică petrecere. pei de la furnalul 1, care dovedeau taşe în a cea stă acţiune sîn t o seb it ţăranii, m u n citori cu nic-ri, tovarăşul Ion Brad le-a
voastră că a calificat vreo 40 de com unele V ingard, O haba şi gospodărie in dividu ală Ştefan vorbit şi despre revista „Cra
iineri ? — N il-m i ven ea să cred ochilor că prim -iopU onil C ulda nu este un C lin ic. Vahir, C ornel G henescu din vata roşie“. Cu această ocazie
— spu nea el. C am pe ia orele 10, V ingard, G heorghe O an cea şi s au făcut nropuneri pentru pla
să le prelucrăm. \ — T ovarăşul 'Avram C ulda, d es eg o ist în m eseria sa şi că princi In V ingard s-au p fu şit pînă V asile G hişoi din Clinic. A u nurile de viilor ale revistei, şi
pătura îm i este ridicată şi cînd acum 170 de hectare porum b, rel M ureşan şi Sim ion M ihăl- anume, povestirile cuprinse in
Am cerut un pahar cu apă pre el e vorba. E ste prim -iopiiprul desch id ochii, tov. A vram C ulda, palul îl conslituie form area unui ţan din O haba. revistă să fie mai pe înţelesul
şi m-am aşezat pe un scaun. d e ia ech ipa a I lI -a la fu rn a lu l 1. în O haba 150 d e h ectare, iar copiilor de la s a te ; să trateze
N e-a a ju ta t m u lt şi p e noi... m ă ardea cu p rivirea. Nu a fost c o le c tiv ' puternic, ca fiecare m em în C linic 100 d e hectare. In L u c r ă r ile ele în tr e ţin e r e a cu l biografii ale scriitorilor contem
turilor şi praşila Il-a a po porani : revista să fie mai mult
Mi s-au muiat picioarele la au Cu tim pul, conversaţia şi-a luat nevoie de nici o vorbă. M -am ri- bru al ech ipei s ă cu n o a scă ioalo. întreg raionul s-a efectuat rum bului sîn t în toi. colorată.
zul acestor „rezolvări“ plecate cursul norm al. T inerii se întreceau dicaL repede, m -am îm brăcat, m -am
de la Sfatul popular raional I- în a p o vesti despre tov. Culda. operaţiunile de la furnal, cei doi Clipele petrecute împreună cu
lia şi întîlnite la Sfatul popu spălat şi înir-un tim p record — poetul Ion Brad vor rămîne
lar comunal din Ilia, rezolvări — D a, da — îşi a m in teşte unui. iineri 's-au g în d it să povestească neuitate pentru pionierii şi şco
îndreptate pentru concursul pe care nu l-am m ai atin s pină a- larii din Roşia de Secas.'
In tr-o luni, după o petrecere, am şi despre rezu llateie obţinute.
in tîrzia t de la lucru. M ă gîndeam tunci — am ajuns la furnal. Ş i IU LIA N IONAŞ
să nu-i spun prim -iopiiorulul, că ¦ să m a i spun una — continuă el. — L a noi... începu unul, da r nu
din cauza distracţiei am lăsat pro ' corespondent
ducţia, dar pină la urm ă i-am m ăr- Inir-o zi, un iînăr pregătea m ate term ină, deoarece celălalt se grăbi
iurisit. M -a apostrofai cu degetul, rialul pentru astuparea şticului.
„Pentru cele mai bune vaci cu a zîm bit şi m -a poftit m ai repede II su p ra veg h ea io v . C ulda, d in d u -i să-i ia vorba din gură. Prin staţionare şi casele de naşteri
lapte“. ia lucru. C redeam că to t aşa va explicaţii asupra com poziţiei şi
m erge şi altădată şi am m ai lip arătîndu-i cum să-l prepare. Se — S ă vedeţi, iînărill Ioan Bar-
sit odaia. M ai bine nu lipseam . pare însă că iînărui nu a fost.
De data aceasta n-a m ai zîm bit. destu l de atent şi num ai ce aud iok a crescut sub ochii iov. Culda
A chem at încă vreo ciţiva din echi vocea puternică, a prim -iopilorului:
p ă şi a început să-m i spu n ă: „G îndeşte-ie, că dacă nu va fi şi a ajuns un m uncitor bun. La G rija pentru săn ătatea oa m edical, din com una G îrbova
m enilor m uncii îi preocupă iot se în grijeşte ca bolnavii să-şi
Mi-a venit o idee, aşa din- fel şi A zarie Luca. Nu m ai vorbesc m ai m ult pe m edicii şi suro respecte tratam entul recom an
tr-o dată : ce-;a-r fi ca înainte de rile din com una G îrbova. Aici, d a t şi ca să prim ească hrana
de C onslanlin Stoica, care şi-a funcţionează un staţion ar şi necesară, bună si consistentă.
două case de naşteri. S ta ţio
a mînca lapte cu mămăliguţă, ajuns din urm ă „în văţătoru l“, iar n a ru l se a flă în local, p ro p riu A ceeaşi g rijă pentru bolnavi
tov. Roşu, preşedintele Sfatului şi are un n u m ăr d e 10 patu ri. se o b servă şi la staţion aru l
acum este prim -iopiior la furnalul In c u rsu l lu n ii mai. a r e a liz a t din com una D oşlat. E ste
’un n u m ă r d e 5 8 d e in te r n ă r i
popular comunal din Ilia, şi ou 4... In cele două m a tern ităţi, una d e m n d e r e m a r c a t fe lu l în ¦c a
cei de la raion, care se mulţu în s a lu l C ă rp in iş ş i a lta în
mesc doar să dea dispoziţii, să Ş i pentru că ascultam povestea G îrbova, s-au în registrat pînă re m unceşte tovarăşu l m edic
fie convocaţi într-o şedinţă în acum 12 n aşteri.
care să prelucreze felul cum se despre un siderurgist hunedorean, Tudor Brebenaru. El nu , pre
mînîncă mămăliga cu lapte In to t m om entul, personalul
care nu este aşa de voinic pe cum cu peţeşte nim ic atunci citul c
vorba de viaţa şi sănătatea
credeam , ci de sta tu ră m ijlocie, cu
locuitorilor com unei D oşlat.
m îini vîn joase, m ersul sigur, ochi
voioşi şi sinceri, întotdeauna • a-
sau cu brînză ? teni, m i-am perm is să v-o redau,
Să auzim de Bine! bineînţeles după ce l-am cunoscut
şi cu.
MOŞ DRUMEŢD , ERNESŢ USCAR
Aspecte de la Festivalul tineretului din oraşul Deva
Cintecele „Steagul Partidului", „Imnul învăţătorilor“ şi „ Pe scena cinematografului de vară, echipa de dansuri a Trustului ;levele M aria Ivan şi Stela M 1111 teanu de la < Şcoala pedagogică din
interpretate de corul şcolii pedagogice din Deva, dirijat de profesorul ion regional de construcţii locale Deva, a interpretat cu multă vigoare dan Deva, acompaniate de orchestra de balalaici a Sfatului popular orăşenesc
Munteanu, şi acompaniate de orchestra de balalaici din Deva. suri populare romineşti, repurlind un frumos succes. Deva, au interpretat cu multă măiestr ie cîntecul „Hafegana de pe Mureş".
