Page 66 - 1957-06

Pag. 2
' i a s f at cu c e t ăţ e ni i
Evocări
începutul anului 1952. In
adunarea populară din Cui, ra­
ionul Sebeş, cetăţenii discutau
cuprinşi de entuziasm ca nici­
odată. De altfel problema des­
pre care vorbeau, se ridica
pentru prima dată în , comuna
lor. Era vorba despre căminul
cultural. Cît de mult doreau
să aibă un asemenea lăcaş de
cultură se desprindea din nu­
mărul mare al celor înscrişi la
cuvînt, din hotărîrea cu care-şi
luau angajamente pentru .a pu­
ne umărul la înfăptuirea lui.
— Or cît ne-ar costa con­
strucţia, spunea cetăţeanul Va-
sile Galaţă, eu zic s-o facem.
Prin autoimpunere, cu muncă
voluntară, o scoatem noi la
capăt. .
*j Ca el gîndeau şi ceilalţi, ce­
tăţeni. Şi în unanimitate, adu­
narea populară a luat hotărî­
rea să construiască -.aminul
cultural. In acest scop, aduna­
rea a ales şi un comitet de
cetăţeni, format din cei mai
buni gospodari ai comunei,
printre care Vasile Galaţă, Ilie
Dicu, Viasile Neamţu şi Vasile
Ra'hoveanu, care să se ocupe
îndeaproape de construirea că­
minului.
Conform devizului, costul
construcţiei se ridica la cca.
600.000 lei. Dar membrii comi­
tetului de cetăţeni, parcă vrînd
să confirme încrederea pusă în
ei, au _venit cu iniţiative fru­
moase,- oare ău făcut posibilă
construirea, .căminului cu o su­
mă mult "mal mică. 'Bineînţeles
că la . acea'sta, cetăţenii 'jucau
rolul principal. Ei trebuiau,
prin muncă voluntară, să în­
locuiască marea sumă de bani.
Propunerile comitetului
de cetăţeni
Comitetul de cetăţeni a pro­
pus oa tot materialul de cons­
trucţie să fie transportat prin
muncă voluntară. De aseme­
nea, lucrările de zidărie să fie
executate, sub îndrumarea unui
constructor ''calificat, de cetă­
ţenii din sat care se pricep. La
aoeastă propunere oamenii n-au
stat la îndoială. Ioan Rahovea-
nu, Gheorghe Moise şi alţii,
care cunoşteau cît de cît zidă­
Au trecu t m ai bine de cinci luni
de la consfătuirea intelectualilor din
raionul H a ţeg , m en ită să sco a tă in
eviden ţă contribuţia acestora in re­
volu ţia culturală şi in opera de tra n s­
form are socialistă a agriculturii.
Pentru urm ărirea felului cum sini
traduse in via ţă aceste sarcini, sub
îndrum area com itetului raional de
partid şi a sfatului popular raional,
au fo st o rg a n iza te — cu puţin tim p
in urm ă, consfătuiri cu intelectualii
din fiecare com ună, la care au par­
ticipat m em bri ai biroului raional de
oartid şi ai com itetului executiv al
sfatului popular raional. A cesle co n ­
sfătuiri au sco s in eviden ţă că m ajo­
rita te a in te le c tu a lilo r s-a u s im ţit In
a cea stă perio a d ă m ai m o b iliza ţi in
lupta pentru aplicarea in via ţă a p o ­
liticii partidului.
V’•¦j s
Propaganda prin
conferinţe
Num eroşi intelectuali au prezentat
in cadrul căm inelor culturale, confe­
rinţe pentru popularizarea rezu ltate­
lor obţinute in gospodăriile colective
şi întovărăşirile raionului H aţeg. în ­
deosebi,. conferen ţiarii. din com unele
B erihelot, T oieşti, S ilvaşu Inferior,
Sâlaşu Superior, D em şuş şi Sarm ise
geluza\ au folosit in conferinţele lor
m ulte exem ple tocate.
P ropaganda prin conferinţe a o-
glin dit şi problem ele situaţiei inter­
n a ţio n a le , lu c ră rile le g a le de, c a m p a ­
ria, au fost entuziasmaţi de
propunerea comitetului ‘şi cît a
ţinut construirea, ei au muncit,
voluntar. Cu prima propunere
însă comitetul de cetăţeni a
avut mult de furcă. Oamenii
ezitau să se hotărască pentru
a transporta materialul lem­ aplecat în faţa greutăţilor, nu
nos cu atelaje proprii tocmai s-a plîns. Totuşi, acum au şi
din munţii Sebeşului, de la o ei ceva de reclamat...
distanţă de 100 knt, iar piatra
de fundaţie şi ţigla de la o
distanţă de 12 km. A fost însă
de ajuns ca membrii comitetu­ Acesta- este cazul pe oare
lui să lămurească cîţiva şi îm­ comitetul de cetăţeni şi comi­
preună să pornească la trea­ tetul executiv îl reclamă. Iată
bă, ca, după ei să vină toată despre ce este vorba. Locuito­
comuna. Aşa sînt cei din Cut, rii au întrebat în nenumărate
nici unul riu vrea să rămînă în 1- rînduri ce s-a făcut cu banii
urmă.
Aşa au reuşit locuitorii din cesare căminului. Nm că n-ar
Cut să ridice o frumuseţe de avea încredere, dar chiar co­
cămin cultural, nu cu .600.000 . mitetul de cetăţeni, .într-o tadu-
lei cît prevedea devizele ci cu : nare, le-a vorbit despre aceste
160.000 lei. Şi la. această rea­ scaune şi le-a promis că înce-
lizare, comitetul de cetăţeni a pînd din martie pînă în iulie în
fost acela care era în frunte, fiecare lună vor aduce la că­
nu numai cu propuneri şi în min un număr de scaune. A
mobilizarea cetăţenilor, dar şi trecut şi aprilie şi mai, iar la
cu fapte.
Aceiaşi comitet
de cetăţeni
Anul acesta, s-a pus proble­
ma construirii, tot din autoi!ră­
puneri, a unui cîntar basculant,
a coşurilor de la căminul cul­
tural, precum şi înzestrarea că­
minului cultural cu scaune. A-
dunarea populară a ales pen­
tru a se ocupa de aceste pro­
bleme, acelaşi comitet de ce­
tăţeni, cu ‘aceiaşi membri, care
dovediseră că ştiu să se achi­
te de sarcini. Ca autoimpunari
pentru anul în curs, s-a votat
suma de 28.000 lei.
Membrii comitetului de cetă­ prin nerespectarea contractului
ţeni au pornit imediat la trea­ le-a creat-o.
bă. Enau văzuţi mereu în mij­
locul cetăţenilor, discutînd des­
pre autoimpuneri. Iar cu cîtva
timp în urmă, cînd s-a ţinut a-
dunarea populară, Vasile Ga­
laţă, preşedintele comitetului
de cetăţeni, a vorbit oamenilor
despre această problemă. Re­
zultatul este că în primele săp-
tămîni după adunare, s-au şi
strîns 10.000 lei din autoimpu­
nere.
nia electorală din ianuarie-februarie
a.c. şi in acelaşi tim p, sarcinile ţă ră ­
nim ii m uncitoare în creşterea pro­
ducţiei agricole vegetale şi anim ale.
In prim ele zile ale anului in curs,
a fost prelucrată R ezoluţia Plenarei
din 27— 29 decem brie 1956, tn faţa a
peste 7.100 de ţăran i m un citori adu­
naţi la căm inele culturale. Cu a-
ceastă ocazie, in salul O haba de sub
piatră, ţăranii m uncitori au com rac-
tat 730 k g de griu. La fel au pro­
cedat şi ţăranii m uncitori din şalele
Silvaşu Inferior, R ăch itova şi altele.
Apreciem ca bună m etoda tovară­
şului în vă ţă to r T raian B ar van din
satul Tuşiea, care cu ocazia confe­
rinţei „A 87-a aniversare a n aşte­
ri' lui V. /. L enin“, a organ izat o
consfătuire cu tinerii u tem işti din
sa t pe ierna „ V iaţa şi a c tiv itite a lui
L en in " .
La conferinţa „P răşiful la tim p al
culturilor de prim ăvară, asigu ră re­
colte bogate", expusă de tovarăşa
tehniciană agricolă A urica Diaconii
au a sistc t peste 250 de ţăran i m im
citori din satu l B erihelot. M aterialul
fiin d bine . expus a con stitu it o m o­
bilizare a ţărăn im ii ta a ceste lucrări.
In felul acesta, com una B erihelot se
situ ează printre com unele fruntaşe pe
raion la întreţinerea culturilor.
Pentru cooperativizarea agricultură
in raionul H aţeg, un în sem n at rol
!-au a v u t c o n fe rin ţe le : „Din •nperien-
ţa G .A .C . „S teagu l roşu" din M ier­
curea, raionul Sebeş" şi „Ieri ţăran
sărac, a zi co le ctivist bogat" lim ite, la
popular, care i-a analizat peri­
odic munca ajutîndu-1 în pro­
blemele cele mai grele prin
deputaţii sfatului şi prin alte
mijloace.
Comitetul • de cetăţeni din
comuna Cut, niciodată nu s-a
O cooperativă care
creează greutăţi
destinaţi pentru scaunele ne­
cămin n-a fost adus nici un
scaun. De aceea, locuitorii se
adresează comitetului de cetă­
ţeni.
Degeaba membrii acestuia
spun că nu ei sînt de vină ci
cooperativa „1 Mai“ Petreşti,
căreia încă dki ianuarie i s-a
plătit pentru confecţionarea a
250 scaune şi care pînă acum
nici nu s-a apucat de ele, că
locuitorii tot la ei vin.
Aşa că în loc să se ocupe
de mobilizarea cetăţenilor pen­
tru alte acţiuni, membrii comi­
tetului trebuie să-i lămurească
despre starea de lucruri. Şi
greutatea asta, numai coope­
rativa „1 Mai“ din Petreşti,
Acesta este cazul reclamat
de comitetul de cetăţeni, oare
ne-a rugat insistent să-l amin­
tim în ziar. Poate atunci zi­
ceau ei — conducerea coope­
rativei nu va mai rămîne surdă
la rugăminţile noastre.
R. UODIN
căm inele culturale din C lopoitva, Pui
şi alte localităţi. F iind expuse de oa­
m eni com petenţi, legate de viaţa şi
specificul satului respectiv, conferin­
ţele au sprijini real crearea în to vă ­
răşirilor agricole din aceste locali­
tăţi.
Contribuţia echipelor
artistice
P e tem a transform ării socialiste a
agricu ltu rii a fo st axată şi ac'.Ivita-
te a c u ltu r a l- a r tis tic ă a e c h ip e lo r şi însem nări pe marginea
form aţiilor de pe lin gă căm inele cultu­
rale. R epertoriul echipelor de teatru a
cuprins piese c a : „Răfuiala", „Cresc
oam eni noi", „N u n ta Ioanei", ,,Vînă-
io r de d o i iepu ri” şi a lte oicse cc
aveau drept tem ă transform area so ­
cialistă a agriculturii.
E chipele de cor au pus in repetiţie
cin tece c a : „D ragu -m i bădiţa cu irac-
toru", „B ine-i in g o s p o d ă r i e „H ai-
să facem o gospodărie" şi alte cin te­
ce interpretate de corurile căm inelor
' IIW M Ü E focrA LISM im > *.. Nr. 783
m m m Să recrutăm cu grijă CURIOZITĂŢI
DEVENE
Drum eţul vesel instructorii de pionieri !
Mărfuri călătoare
de S. MIHALKOV Instructorul de pionieri, re­ sînt încadraţi în muncă, de mul
O ricărui produ s U este d a t să c ir­
prezintă figura cea mai însem­ te ori, instructori care nu iu cule de la fabrică, la d ep o zit, ta
Istorisind mici întîmplări nată în munca pe care o des­ besc munca cu copiii, care nu m agazin şi la cum părător. La
hazlii, în care umorul se împle­ făşoară Uniunea Tineretului. sint convinşi că munca de in­ T .A .P.L, D eva conducerea a m ai
in ven ta t ceva in legătură cu circu­
laţia m ărfu rilor: acestea să se în ­
to a rcă d in m a g a zin In d e p o zit şi
teşte adeseori cu probleme se­ Muncitor în rîndul copiilor.- In structor de pionieri este o mun­ a p o i la b a ză . D e c e 7. l a t ă e x p lic a ­
ţia .
rioase de educaţie cetăţenească, ultimii ani, a crescut experien­ că nobilă. Asemenea exemplu a-
Z ilele trecute un cam ion încărcat
cunoscutul poet sovietic Serghei ţa instructorilor de pionieri, •ei vem în încadrarea tov. Eoza- cu 1.700 litri lich ior extrafin, a ple­
cat de la baza I.C .R .A . D eva la
Mihalkov a reuşit să ilustreze au prins dragoste iată de mun­ lia Ianchi de la Şcoala medie b a za co m ercia lă T .A .P .L . In bază
şi u n ităţile T.A .P.L. erau deja can ­
caractere şi situaţii apropiate ca cu copiii. nr. 2, care s-a încadrat în a tită ţi d estu l de m ari de lichior.
ceastă muncă, neobtinînd cate­
inimii micilor cititori, emoţio- In oraşul Deva, avem nume­ dră în învăţămînt. De aceea, D upă recepţionarea m ărfii cei de
la T.A.PJL. au c o n sta ta t că au făcu i
nîndu-i. roşi instructori de pionieri ca­ ea munceşte fără pasiune, aş- un lucru p ro st şi au da t m arfa în a­
teptind noul an şcolar pentru poi bazei I.C .R A .
Tematica acestor povestiri în re lucrează cu multă dragoste a se încadra în învătămînt.
versuri este pe cît de bogată şi şi entuziasm. Instructori de pio­ F aptul că se fac com enzi negin-
variată, pe atît de interesantă nieri ca tov. Eugenia Iacoban Comitetul orăşenesc U.T.M., dite, ll d ovedesc cele două butoaie
cu glucoză, de la cofetăria t r a n s i l ­
şi actuală. de la Şcoala medie nr, 1, Ele­ din slaba preocupare a Secţiei vania" (sto c ce ajunge pentru doi
de şcoli şi pionieri, a încadrat an i), cit şi can tităţile de sare de
Transpunerea în romîneşte, na Roşianu şi Maria Andone în muncă mulţi instructori _ de lux şi o ţet ce se g ă sesc în depozit.
făcută de Cezar Drăgoi, reu­ de Ia !aceeaşi şcoială, au obţinut pionieri, finind seama numai de
şeşte nu numai să respecte o- criteriul profesional (absolvenţi Ce să-i faci, m ărfurile trebuie să
riginalul, ci să dezvăluie, în- rezultate frumoase în munca ai şcolii pedagogicei, fără să circu le! N u-i aşa, tovarăşe G heor­
tr-o limbă clară şi expresivă, lor. Prin entuziasmul, modestia fie cunoscuţi din activitatea ce ghe Traian, şef al serviciului bază
întreaga bogăţie de sentimente şi priceperea de a munci, şi-au au depus-o în şcoală înainte de com ercială T .A .P .L . ? N u m ai că
şi idei a textului sovietic. ridicat prestigiul în faţa copii­ a munoi ca instructori d e .pio­ transportul acesta... costă.
Cartea se adresează pionieri­ lor, reuşind totodată să se a- nieri. Laborator de îngheţată
lor şi şcolarilor de 9— 10 ani. propie de el, mobilizîndu-i la Această practică a dăunat „nou“
diferite acţiuni ce se desfăşoa­
ră Ia Casa Pionierilor. însem­ mult muncii pioniereşti desfă­ N u oi s-a păru t cum va că înghe­
şurată în anul în curs. ţa ta servită la cofetăria „T ransilva­
na" din D eva este din ce in ce mui
Numeroasele ilustraţii care în­ nat este aportul acestora în or­ Odată cu începerea noului an bun ă? Ş tiţi cărui fapt se datoreşte
soţesc textul, completîndu-1, sînt ganizarea plăcută a timpului li­ şcolar, în faţa Comitetului oră­ a cest lucru 7 S ă v ă spunem noi.
şenesc U.T.M. va trebui să stea
reproduse după originalul so­ ber al copiilor ca: excursii, vi­ ca o preocupare de seamă re­ De cîtva tim p aici s-a creat un
crutarea instructorilor de pio­ laborator de în gh eţată nou. Ş i pen ­
vietic. zionări de filme, festivaluri ar­ nieri. In această problemă va tru aceasta trebuie să m ulţum im
tistice sau conducerea activită­ trebui cerut mult sprijin Secţiei conducerii T .A .P .L . D eva, dar m ai
de învăţămînt a sfatului popu­ ales tovarăşulu i tehnician construc­
ţilor în timpul verii, cînd s-au lar orăşenesc şi împreună să ne tor P etre Jula, care a făcu t aici lu ­
organizat mai multe tabere în orientăm asupra tinerilor absol­ crări... d e m în ta ia lă (la in sta la ţia
C inci piese venţi ai şcolilor pedagogice electrică, m ontarea sifonului de scur­
corturi, marşuri turistice şi al­ gere ş i pentru gău rile lăsate în p o ­
pentru te forme atractive. care au dovedit dragoste fată dea care corespun d cu beciul).
de munca cu copiii. In munca
teatral de păpuşi Trebuie să spunem însă, că de instructor superior de pio­ Termene şi... termene
munca unor instructori care se nieri, trebuie să recrutăm pe
cei mai buni utemişti, absol­ C on stru ctorii obişnuiesc să înche­
ocupă de educaţia copiilor, este venţi ai şcolilor pedagogice şi
Culegerea cuprinde patru pie­ destul de slabă. Şi aceasta, da­ institutelor de învătămînt supe­ ie m in u te p r in c a re se o b lig ă s ă
se originale şi o traducere, în­ torită faptului că în unele scoli, rior.
soţite de respectivele indicaţii din slaba orientare a organiza­ dea in folosin ţă, la un anu m it ter­
de regie, cu schiţe de păpuşi ţiilor U.T.M., au fost recoman­ Instructorii superiori salariaţi m e n , o lu c ra re . 'A c e s t lu c ru U fa c e
şi de decor. ş i conducerea T.R .C .L.H . D eva (d i­
daţi ca instructori, elevi 'care existenţi, care n-au o calificare rector tov. M. M arfa). Cu o sin ­
pedagogică, dar care obţin re­ gu ră deosebire insă.
Tematica pieselor—-dragostea sînt indisciplinati, învaţă slab, zultate bune, vor rămîne în a-
ceastă muncă, urrnînd ca în T .R .C .L .H . D eva, obişn u ieşte să
pentru învăţătură, grija pentru sînt lipsiţi de iniţiativă. Cum cel puţin patru ani. să-şi com- schim be m ereu term enele atun ci cînd
nlecteze studiile;, prin cursurile se vede în situ aţia că nu poate ter­
bunul obştesc, preţuirea muncii o cazul instructoarei Eugenia fără frecventă. m ina construcţia. A şa stau lucru­
rile cu am enajarea localului pentru
colective, spiritul de iniţiativă, Guran de la Şcoala medie nr. Organizaţiile U.T.M. vor tre­ m agazin u l de confecţii din strada
bui să recomande pentru aceas­ K a rl M a rx n r. 1.
ajutorul tovărăşesc—aduce un 2. care pe primul trimestru al tă muncă tineri care sînt exem­
plu din toate punctele de vedere P rim u l term en a fo st 31 decem ­
material inedit, interesant şi anului şcolar a fost corigentă brie 1956. A l doilea a fo st 30 iunie
Dacă în munca instructorilor 1957. A l treilea, vom vedea.
instructiv. ia 4 materii. superiori de pionieri salariaţi
s-au manifestat multe lipsuri, Nevinovăţie
Apariţia acestui volum pune Nu este lipsit de semnifica­ aceasta se datoreşte si faptului
că secţia de învătămînt şi cul­ C onducera spitalu l derm ato-vene-
la îndemîna echipelor de ama­ ţie faptul că uneori vin la Co­ tură a îndrumat prea puţin di- ric din D eva a adoptat o form ulă
mitetul orăşenesc U.T.M., pio­ -pctorii de şcoli, în ceea ce pri­ „clasică" faţă de criticile ce i se
tori scenete şi piese pentru nieri şi şcolari care se plîng de veşte controlul asupra muncii aduc. T oţi cei criticaţi sini... nevin o­
preşcolari şi şcolarii mici, pe atitudinile lipsite de înţelegere v a ţi.
instructorilor de pionieri, cre-
care ei le vor putea pune în ale instructorilor de pionieri, fa­ zîndu-se că această sarcină re­ N evin o va tă o fi oare şi Iov. Eu-
vine numai Comitetului orăşe­
scenă Iară o montare prea pre­ tă de dorinţele lor. Sau, şi mai nesc U.T.M. v f r o n is a S e c ik o , a d m in is tr a to a r e a ş i ¦1
tenţioasă. rău, se plîng de acei care lo­ In noul an şcolar va trebui staiistician a spitalului, care duce pe
să se schimbe acest stil de
vesc cu brutalitate copiii. O a- ¦muncă. Secţia de învăţămînt şi unii boln avi să-i m uncească la g ră - (
Z i cu soare semenea atitudine a avut Vaier cultură va trebui să îndrume dina ei personală (lucru tntim plai
Toma, instructor de pionieri la astfei munca directorilor de in ziua de 7 iu n ie). T ot a tît de ne­
şcoli, încîl aceştia să socoteas­ vin ovate sin t probabil şi unele su-
Şcoala medie nr. 1. care a lo­ că munca organizaţiei de pio­ rori care jac de gardă noaptea şi
de V. BOICULESI vit pe elevul Ioan Lealiu. nieri ca făcînd parte din pro­ in loc să se în grijească de bolnavi
dorm în cam era de gardă, iar bol- '
Noul volum de versuri al po- Copiii au de multe ori iniţia­ n avii ies din spital fără corisim -
etei Valeria Boiculesi, apărut tive frumoase, cer să se facă ţăm întu l cuiva.
recent în Editura Tineretului,
se adresează pionierilor şi şco­ excursii, expediţii turistice etc. N evinovăţie dovedeşte conducerea
larilor mai mari. Cum poate rezolva dorinţele spitalului şi com itetul de întreprin­
copiilor un instructor de pio­ dere
nieri ca tov. Mihai Grecu de la
Preferinţele autoarei se în­ Şcoala pedagogică, a cărui via­
dreaptă de data asta spre „ma­ tă este lipsită de energia clo­
rile” şi „micile” probleme de cotitoare, de dorinţa de a pune
viată ale fetitelor: prietenia cu tot ce are mai bun în scopul
educării copiilor? Munca sa se
un băiat, dragostea de profe­ rezumă în a {ine adunări plic­
soară, jocurile şi preocupările tisitoare, sau lungi şedinţe de
lor în pragul pubertăţii, nedu­ morală, plîngîndu-se mereu în
meririle în fata vieţii, bucuriile fata greutăţilor, lucru ce Tace
şi necazurile lor. ca acest tovarăş să nu fie iu­
Cunoscînd sensibilitatea ca­ bit de copii.
racteristică acestei vîrste, poe- Se ştie, că exemplul personal cesul instructiv educativ al
ta reuşeşte — cu multă al instructorului de pionieri are şcolii şi să îndrume îndeaproa­
pe instructorii de pionieri.
fineţe — să determine pe citi­ mare influentă asupra şcolari­
tor să discearnă singur care lor. Or, sînt instructori care Dacă Comitetul orăşenesc
este adevărul şi unde se află se îmbracă dezordonat, umblă U.T.M. şi secţia de învătămînt
minciuna, ce valoare are priete­ neîngrijit, nu respectă pe cei şi cultură vor privi cu mai
nia, în ce constă respectul faţă mai vîrstnici, nu respectă mun­ mult simt de răspundere proble­
ma selecţionării şi educării ca­
de cei din jur şi, în consecin­ ca, folosesc în relaţiile lor zil­ drelor de instructori, se vor ob­
ţine rezultate mult mai bune în
ţă, îl învaţă să procedeze aşa nice cu copiii rigiditatea, aşa munca ce se desfăşoară în ca­
drul unităţilor de pionieri.
cum este mai bine. cum sînt instructorii de pio­
SOFIA BEXA
Scris într-o limbă bogată, nieri Mihai Grecu, de !a Şcoa­
plină de imagini artistice, vo­ la pedagogică, Emil Gîrbău de
lumul dovedeşte meşteşugul po­ la şcoala medie nr. 2 şi alţii. secretar al Comitetului o-
etic la care a ajuns autoarea. Aceasta se întîmplă, fiindcă răşenesc U.T.M. Deva.
cultu rate din T oteşli, B erih elot, Riu H aţeg, aa sco s în eviden ţă m anca tea h a ţeg a n ă şi-a re sp ecta t In în tre ­ tiv ită ţii căm inului cu ltu ral şi nu
de M ori, S a rm ise g e tu za Şi altele. acestora în lupta pentru lichidarea g im e a n g a ja m en tu l lu at In cadrai aduc nici un aport tn m unca pentru
neştiin ţei de carte. Intelectualii din chem ării lan sate în decem brie. d ezvoltarea sectorului socialist agri­
F orm aţiile cultu ral-artistice au cu­ B erthelot, Riu A lb, S iloaş, S a rm ise­ col.
p rin s 1.150 de tin eri şi tin ere. D e-a getu za, B retea Streiului şl Bara M are, 'Aşa d e p ild ă , in co m u n ele S in lă -
lun gul celor cinci luni, 57 de echipe au obţinut rezu ltate frum oase, alfa- m ăric, B retea Rorrună, Riu B ărbat, De această situaţie se fac vin o­
teatrale au prezen tat 93 de piese pe bctiztnd încă 835 neştiutori de carte. Riu Alb, B retea S trei, colectivele de vate şi anele organ izaţii de partid,
scenele căm inelor culturale. conferenţiari nu sin i organ izate şi în­ cvm itete executive, o rg a n iza ţi de
Munca cu cartea dru m ate în m od ju dicios, iar cele din U .T.M . şi sindicale care na şi-an
In aceeaşi perioadă, şi-au dat con­ Put, D em şuş ş i P eşteana, nu depun exercitat rolul de îndrum ători a i in­
cursul 85 de recitatori, 28 de citito ­ Ca urm are a preocupării intelectua­ eforturile necesare pentru localizarea telectu a lită ţii în m un ca culturală. Ele
ri a rtistici, 7 form aţii corale, 42 echi­ lită ţii faţă de culturalizarea m aselor, conferinţelor. nu aa tra s la răspun dere pe aceşti
pe de dansuri, 35 solişti instrum entis- in m unca cu cartea s-au obţinut re­ intelectuali pentru in activitatea d o ­
zu ltate bune. N um ai in trim estru l l C onsfătuirile pe centrele de som unâ vedită, nu au an alizat ca sim ţ de
au sco s în evid en ţă că la S in iăm ă- răspundere desfăşurarea m uncii cul­
activităţii intelectualilor al acestui an, bibliotecile căm inelor rie, B aru-M are, L ivadia, Lunca C er­ turale.
culturale aa în scris 2.853 d e cititori n ii, R ia 'Alb, B re tea R o m ln ă ş i în
din raionul Haţeg noi, care au îm pru m u tat 17.118 cărţi alte părţi, lipsesc conferinţele cu ca­ ik
politice, literare, ştiin ţifice şi agro­ racter sanitar. N u-i de m irare deci
ti, 15 so lişti vocali şi 3 b rig ă zi ar­ zo o te h n ic e . că in satele B alom ir, V alea Lupului In viitor intelectualii raionului H a­
tistice de agitaţie. şl Lunca C ernii s-a făcu t extrem de
A crescut num ărul abonam entelor puţin în problem a edu caţiei sanitare. ţeg vor trebui să -ţi valorifice şi m ai
Pentru lichidarea la ziare, iar activitatea celor m ai
analfabetismului m ulte ga zete de perete din raion s-a M unca cultu ral-ediicativă na este m ult capacitatea şi puterea lor de
îm bunătăţit sim ţitor. S-au făcut pro­ o sarcină exclusivă a m em brilor cor­ m uncă.
L egată de chem area lan sată in grese însem nate în culegerea d ate­ pului didactic. In com unele noastre
decem brie, către to ţi intelectualii re­ lor necesare m onografiilor fiecărei sîn t a zi num eroşi m edici, iehntcient. P eriodic, com itetele com unale de
giunii H unedoara, consfătuirile pe co­ comune ingineri agronom i ş i zootehniştl sala­
m une ale intelectualilor din raionul ria ţi la sfatu rile populare, ceferişti etc. partid ş i com itetele executive. ale
Mai sînt însă şi lipsuri Nu toţi din aceştia sim t răspunderea
p a trio tică de a contribui la culta sfaturilor populare trebuie să anali­
Din realizările enum erate nu tre­ ralizarea m aselor.
buie să se creadă că intelectu alita- zeze aportul in telectu alilor in m unca
In Sîntăm ăria sîn t peste 40 de in­
telectuali, la Pui cam tot a tiţia ; insă de. c u ltu r a liz a r e a m a s e lo r ş i c o n tr i­
aportul acestora, in raport cu num ă­
rul lor, incă nu s-a făcut sim ţit. O buţia a cesto ra In lu p ta pentru tra n s­
bună parte din ei sîn t in afara ac-
fo rm a re a s o c ia lis tă a a g r ic u ltu r ii. Nu->
m ai în acest fel, in telectu alitatea ra­
ion al H a ţeg va reuşi să se ridice,
la în ă lţim ea sa rc in ilo r 'măreţe. ce-t
re v in . .i ,v
FRANCISC M IRTH
secretar al Comitetului raional
de partid ~ Haţeg i
I iI il