Page 67 - 1957-06

Nr» 783
OŢELARII HUNEDORENISprijinul preţios
V IFSTR © E ÎPM R1E©
al ©rganrafiei de bază
Anul acesta, exploatările mi­ răspundere în conducerea orga­
niere din Valea Jiului au ob­ nizaţiilor de masă.
ţinut importante realizări în Activul, fără de partid, fo­
domeniul producţiei. Planul ex­ losit în mod judicios, a devenit
tracţiei de cărbune s-a îndepli­ cel mai de nădejde sprijin al
nit, a crescut simţitor randa­ organizaţiilor de bază în re­ doara, devenise neîncăpătoare la neînchiderea dopurilor la oa­ In vederea lămuririi oţelari-
mentul muncii la unele mine, zolvarea unor importante pro­ fată de numărul mare de parti­ lele de turnare. Tot el a mai lor asupra principiilor sistemu
s-au dat peste plan mii de to­ bleme. Consultând cu regulari­ cipanţi. Avea loc prima consfă­ propus verificarea sistematică lui de salarizare îmbunătăţit,
ne de cărbune reuşind astfel să
se recupereze în mare parte cu
¦rămînerea în urmă din anul
trecut.
Printre sectoarele miniere
fruntaşe se numără sectorul I
de la mina Aninoasa şi secto­
rul III de la mina Petr'ia. Un
e>emplu edificator îl constituie
faptul că sectorul III al minei
Petrila, de la începutul anului
şi pînă în prezent, a dat peste
plan aproape 4.000 tone căr­
bune.
La succesele obţinută de a-
ceste sectoare, o contribuie de
seamă a adus-o munca desfă­
şurată de organizaţiile de par­
tid. Comuniştii din organizaţiile
de bază sînt însufleţi ;oriî în­
trecerii socialiste. Prin munca
politică ce o duc, prin exem­
plul personal, ei reuşesc să mo­
bilizeze întregul colectiv de
muncitori la îndeplinirea şi de­
păşirea sarcinilor de Han.
Disculînd cu tov. Aurel Cris-
tea, — secretarul (-.rganizaţiei
de bază nr. 1 de la nuna Ani­
noasa — sau cu tov. loan Fila
— secretarul organizatei de
bază nr. 3 de la mina Petrila,
poţi afla uşor „secretele“ suc­
ceselor mtinc'i sectoarelor şi
a organizaţiilor de partid res­
pective. In aerate sectoare fie­
care comunist are sarcini con­
crete de care răspunde şi este
controlat de felul cum luptă
pentru a le duce la îndeplinire
Adunările generale ale organi­
zaţiilor de bază sînt pregătite
temein'c, în ele se dezbat cele
mai importante probleme, se
iau hotărîri care duc la îm­
bunătăţirea muncii.
Acordîndu-se atenţia cuveni­
tă muncii politice de masă, con­
ducerii organizaţiilor de masă,
s-a reuşit ca în consfătuirile
de producţie, comuniştii să vi­
nă cu propuneri preţioase me­
nite să îmbunătăţească activi­
tatea economică din sector.
Munca rodnică desfăşurată
de organizaţiile de partid, a
făcut să crească şi mai mult
influenţa acestoui. Oamenii
muncii fără de partid din a-
ceste sectoare privesc cu dra­
goste şi încredere pe comu­
nişti, sprijină acţ’u-iih pe care
aceştia le întreprind.
Cînd e vorba de succesele
obţinute, tov. Aurel Cristea' şi
tov. loan Fila amintesc întot­
deauna de faptul că acestea au
fost posibile numai datorită'
sprijinului primit din partea
celor mai buni muncitori şi
tehnicieni fără de partid, de­
votaţi cauzei partidului şi cla­
sei muncitoare.
Pe lingă organizaţiile de
bază s-au creat active fără de
partid compuse din fruntaşi în'
producţie, tovarăşi cu munci de
Realizări si lipsuri la autobaza i n Petroşani
In perioada 1 ianuarie — 31
mai 1957, autobaza din Petro­
şani, şi-a realizat şi depăşit
sarcinile de plan la toate sorti­
mentele. Pe luna mai, planul
a fost realizat după cum urmea­
ză : tone transportate 101,31 la
sută ; tone l<m. tr. 108,21 la
s u tă ; călători transportaţi
162,28 la sută ; călători km. tr.
107,59 la s u lă ; tone km. tr.
convenţional 108,65 la sută.
Rezultatele arătate mai sus,
se datoresc in mare parte mă­
surilor organizatorice pe linie
de exploatare, ca marşrutizarea
transporturilor şi munca în co­
loană, atît pe şantiere, cît şi în Acest ours este frecventat de
transporturile interurbane. La a-
aceste realizări, întrecerea so­
cialistă organizată individual,
pe profesii, între secţii, în ate­ mai slabă şi oare, aici, îşi vor
liere şi între coloane pe şan­
tiere, şi-a adus aportul ei deose­ Cursurile sînt predate după un
bit.
La consfătuirea de producţie
oe a avut loc în ziua de 6 mar­
tie 1957, autobaza din Petroşa­
ni a chemat la întrecere socia­
listă autobazele Deva, Hune­
doara şi Alba-Iulia.
Analizîndu-se rezultatele, de
către direcţia regională I.R.T.A. to, pe fiecare autobuz, pentru
Deva, ş-a constatat că întrecerea a înlătura munca excesivă şi
a fost cîştigată de autobaza din
Petroşani, decernîndu-i-se dra­
pelul roşu de producţie, ca au­
tobază fruntaşă pe regiunea Hu­
nedoara.
.( »
tate activul, invitîndu-1 la e-
dunările deschise ale organi­
zaţiei de bază, dînd atenţie e-
ducării lui, acesta contribuie
din plin la îndeplinirea sarci­
nilor de producţie şi politice.
Tov Eugen Cadar, maistru
miner, Emeric Csiki, Dumitru
Litean, fruntaşi din sectorul III
al minei Petrila, Romulus P ra­
ţa, Nicolae Petric din sectorul
I al minei Aninoasa, au făcut
preţioase propuneri pentru îm­
bunătăţirea aprovizionării sec­
torului cu materialul necesar,
folosirea raţională a utilaju­
lui, economisirea de materiale,
mai buna organizare a mun­
cii etc.
Activul fără de partid din
sectorul III al minei Petrila a
dat un ajutor preţios organiza­
ţiei de bază şi în direcţia re­
ducerii posturilor neproductive,
în îmbunătăţirea calităţii căr­
bunelui etc. Acest lucru a fă­
cut posibil ca productivitatea
planificată să fie depăşită.
Acestea sînt doar cîteva as­
pecte care oglindesc că acti­
vul fără de partid contribuie la
realizarea cu succes a sarcini­
lor ce stau în faţa organiza­
ţiilor de bază. Pentru aceasta
este însă necesar să existe o
preocupare permanentă faţă dp
educarea şi antrenarea lui în
activitatea organizaţiei de ba­
ză
Ţinerea de conferinţe în fa­
ţa acestui activ, încadrarea lui
în diferite forme de învăţămînt
politic, are un rol important în
ceea ce priveşte contribuţia ac­
tivului fără de partid la înde
plinirea sarcinilor trasate de.
Muncind temeinic cu activul
fără de partid, acesta va deveni
cel mai puternic ajutor al or­
ganizaţiilor de bază, principa­
lul izvor de întărire a rînduri-
lor partidului.
O. P. oalelor de turnare. Tn acelaşi
SEZISARILE SE REZOLVA
Operativitate
Intr-una din zilele trecute,
la S fa tu l p o p u la r al oraşului
O râştie a venit cetăţeanul
G heorghe B urdura din strada
Tirgu de vite nr. 11. V enise să
ceară aprobarea unui lot pen­
tru con stru irea unei case.
D u pă ce a d ep u s cererea la
secretariat, a în trebat cu em o­
ţie în g la s : „C am p este cit
tim p să vin d u p ă r e z u lta t ?".
Şi răspunsul a fo st: „Nu
m ai vii deloc, peste cîteva m i­
nute cererea va fi rezolvată".
Ş i într-adevăr, aşa a fost. D u­
pă vreo 5 m inute cerer a a
fost aprobată. C etăţeanul nos­
tru a p leca t m u lţu m it de ope­
ra tivita te a cu care a fo st re­
Mişcarea sutamiistă, constitu­
ie o preocupare de seamă în ac­
tivitatea autobazei Petroşani.
La data actuală, există în au­
tobaza Petroşani, un autoca­
mion care a parcurs, fără re­
paraţie generală, peste 250.000
km, 4 camioane cu peste 200.000
km, două autobuze şi 22 autoca­
mioane cu peste 100.000 km.
Conductorii auto sutamiişti,
au fost recompensaţi prin nu­
meroase premii în bani şi dis­
tinşi cu insigna de „sutamiist“.
In oadrul organizaţiei AVSAP
din autobaza Petroşani, a mai
luat fiinţă şi un curs de cali­
ficare pentru conductorii auto.
tineri care nu au nici o şcoală
de calificare şi care urmează
să se facă şoferi, sau este ur­
mat de şoferi cu o calificare
ridica nivelul de calificare.
program analitic bine docu­
mentat, de către maiştri şi
tehnicieni din cadrul întreprin­
derii, cu o calificare superioară.
Şi în direcţia întăririi disci­
plinei, conducerea autobazei a
luat unele măsuri organizato­
rice.
Astfel, s-au organizat bri­
găzi de cîte doi conductori au­
surmenajul, s-au ţinut periodic
se pregătesc pentru experimentarea
salarizării îmbunătăţite
La 14 mai, sală coltului roşu turilor, ing. Aurel Bîrsan, a
de la secţia oţelărie Martin din propus stabilirea prin cercetări
Combinatul siderurgic Hune­ şi studii, a cauzelor care duc
tuire pe tema măsurilor de îm­
bunătăţire a sistemului de sala­
rizare. S-iau- expus şi dezbătut
principiile sistemului de salari­
zare îmbunătăţit, s-au făcut
propuneri de măsuri tehnico-or-
ganizatorice, s-a ales comisia
de coordonare a lucrărilor. De
atunci a trecut mai bine de o
lună.
In biroul maiştrilor, a apărut
un caiet, ce a cărui pagini s-au
scris propunerile de măsuri
tehnico-organizatorice şi amen­
damentele la sistemul de sala­
rizare.
Propunerile de măsuri tehni­
co-organizatorice înserate în
caiet, precum şi cele făcute în
consfătuirile de producţie ce au
urmat, au fost centralizate, fi
s-au fixat termene de execuţie
şi s-an stabilit persoanele res­
ponsabile de traducerea lor în
viată. Aceste propuneri privesc
remedierea deficientelor care au
frînat si încă mai frînează bu­
na desfăşurare a procesului de
producţie, sporirea productivită­
ţi i_ mnnciţ şi reducerea preţu­
lui de cosf.
Prim topitorul Aurel Stanciu,
în scopul scurtării duratei de
reparaţie la cald a cuptoarelor,
a propus să se confecţioneze
încă o maşină de aruncat do-
lcmită. Propunerea a fost con­
siderată bună şi s-a lansat o
comandă pentru procurarea
materialelor necesare executării
ei. Tov. Ştefan Tripşa, a pro­
pus înlocuirea magnezitei gra­
nulate la repararea ¦vetrelor, cu
cărămidă de magnezită recu­
perată, care să se concaseze la
fabrica de dolomită după mon­
tarea concasorului.
In scopul asigurării succesu­
lui luntei contra rebuturilor,
ing. Natalie Kraft. a propus- să
se confecţioneze încă un iniec-
tor pentru uscarea verticala a
scop, ing. economist Pa vel Ce-
peu, a propus punerea de tam-
noaoe la cărucioarele de tur­
nare. Tot pentru evitarea rebu­
zo lv a tă cererea tui. D e altfel,
la S fa tu l p opu lar O râştie to a ­
te cererile sîn t rezo lva te cu
o p e r a tiv ita te .
Pomii trebuie protejaţi
In reg istru l de cereri şi re­
clam aţii al Sfatului popular
O r â ş tie , su b nr. 8 d in 11 iu n ie nă. Astfel', lâ sfa t sîn t ch em aţi
este în registrată o reclam aţie
a to va ră şei Elena Zapodeanu.
Prin aceasta, ea reclam ă pe
cetăţeanul Aurel D obrilă că a
rupt un pom de pe stradă. A
doua zi, reclam atul a fost
ch em at la sfa tu l popular. D upă
ce i s-a arătat ce faptă negin-
d ită a făcut, a fost obligat să
refacă stricăciunea cauzată.
şedinţe de instructaj, s-a in­
tensificat controlul pe şantie­
re, trasee, sau la alte locuri de
muncă şi s-a îmbunătăţit sis­
temul de salarizare.
Cu toate măsurile luate de
conducerea .autobazei, discipli­
na în cadrul acestei întreprin­
deri lasă şi în momentul de
faţă foarte mult de dorit. Şo­
ferii, taxatoarele sau taxatorii,
în foarte multe cazuri, dau do­
vadă de nerespectare a regu­
lamentului de ordine interioară.
Multe din aceste elemente, cre-
ază întreprinderii, prejudi zii
materiale şi morale.
Din cele 10 autobuze primi­
te în anul trecut, numai două
nu au fost accidentate în exte­
rior pînă în momentul de faţă ;
restul de 8, au suferit diferite-
avarii, necesitînd deci diferite
reparaţii şi scoaterea lor din
funcţie pe anumite perioade.
Se mai constata că mulţi şo
feri se urcă la volan în stare
de ebrietate şi, în unele aazuri,
opresc autobuzele sau autoca­
mioanele în faţa restaurantelor
sau bodegilor. Mai sînt unele
taxatoare care nu întotdeauna
eliberează bilet de călătorie pa­
sagerilor, sub motivul că nu ar
avea, sau că acestea nu ar fi
nici la autobază.
Nepăsare mare a manifestai
conducerea autobazei şi în ceea
ce priveşte transportul munci­
aI
DRUMUL SOCIALISMULUI
«o ><€><$>O
a trenurilor de turnare din
punct de vedere mecanic şi a-
plicarea mecanizării evacuării
zgurii din canalele de zgură,
precum şi mecanizarea repară­
rii la rece a cuptoarelor.
Inovatorul Ioan Ghiran, ă
propus schimbarea lagărelor
de bronz cu rulmenţi, la căile
de rulare a macaralelor-conso-
lă şi repararea silozului de fe-
ro-aliaje. Tot pentru buna între­
ţinere a macaralelor, tovarăşul
Gbeorghe Cro-itoru, a propus e-
xecutarea unei pisici de rezervă
la macaralele din hala nouă.
Problema aprovizionării la
timp a secţiei cu cele necesare
producţiei, a preocupat pe mulţi
oţelarî. In acest sens, Gheor-
ghe Păuneseu,' a propus aduce­
rea la timp a rezistentelor şi
automatelor pentru m acarale;
Aurel Stanciu, a insistat asu­
pra aprovizionării ritmice a lo­
curilor de muncă cu materiale­
le necesare decarburării ; tov.
M. Ulmeanu, cere asigurarea
la timp a muncitorilor de la
întreţinere cu piesele de schimb
necesare reparării macaralelor.
O propunere interesantă pri­
veşte înlocuirea oăcurii cu gaz
de cocs (propunerea aparţine
tov. Gbeorghe Croitorul'.
Munca în vederea experimen­
tării salarizării_ îmbunătăţite,
s-a desfăşurat şi în alte direc­
ţii. La iniţiativa comitetului d°
secţie, s-au executat şi afişat
în bale. lozinci cuorinzînd în­
demnuri la Huna organizare a
muncii, la reducerea preţului de
cost si sporirea productivităţii
muncii, fente legate de salari­
zarea Îmbunătăţită.
In acelaşi timp, s-a dat o a-
tentie deosebită cursului de re­
calificare a otelarilor. In urma
acestui fapt, 20 de oţelari frec­
ventează cu regularitate cursul
respectiv.
S-a stabilit apoi normativul
de posturi pe secţie şi s-a fă­
cut deja încadrarea muncitori­
lor de la cuptoare si întreţine­
re. pe posturile respective. In
O metodă bună
Se Intîm plă ca m ai m ulţi ce­
tăţen i să reclam e într-o perioa­
d ă a cela şi lucru. P en tru a re­
zo lva cit m ai bine aceste re­
clam aţii, C om itetul executiv al
Sfatului popular orăşenesc
Sebeş a adoptat o m etodă tu ­
to ţi cetăţen ii care au făcu t re-
clam aţia respectivă şi discută
îm preună propunerile
In a stfel d e şed in ţe de lucru
s-au rezolvat, problem a calită­
ţii plin ii, care la să de d o d t in
oraşul Sebeş, m odul defectuos
de vîn zare a p e re i la bufetul
expres din localitate, care se
făcea num ai dacă se consum au
şi m încăruri şi altele.
torilor de la Vulcan la Aninoa­
sa. De foarte multe ori, munci­
torii au întârziat de la serviciu
'Iz sau 1 oră, fapt oare a atras
după sine perturbări în proce­
sul de producţie al minei.
Mai există cazuri că pe anu­
mite trasee, sînt suspendate a-
nurnite autobuze. Acest lucru
nu este însă anunţat publicu­
lui călător, care de multe ori,
aşteaptă cursa fără nici un
rost.
Pentru înlăturarea deficien­
telor arătate, se cere ca, atît
conducerea autobazei Petroşa­
ni, cea de la I.R.T.A. Hune-
doara-Deva, cît şi organele mi­
liţiei locale, să facă un con­
trol mai eficace pe teren. Con­
ducerea I.R.T.A. Hunedoara-
Deva, este necesar să vină mai
des în cadrul unităţii, să vadă
lipsurile şi să ajute la elimi­
narea lor.
Pentru oa această unitate să-
şi îndeplinească planul şi să-l
depăşească şi pe mai depar­
te, se mai cere ca conducerea
I.R.T.A. Hunedoara-Deva, să
facă tot posibilul şi s-o aprovi­
zioneze după necesităţi, cu pie­
sele şi materialele de care are
nevoie.
Ţinînd cont de cele de mai
sus, conducerea autobazei din
Petroşani şi întreg colectivul,
vor putea lichida lipsurile ce
le mai au şi îşi vor consolida
titlul de autobază fruntaşă pe
regiune. Ing. GH. ILIESCU
instructor al Comitetului regional
P.M.R. — Hunedoara
Laseeţîa oazarsprie ds laMetale C. F. R. Simerîa
curs de efectuare se află mun­
ca de încadrare a muncitorilor
de la pregătire şi turnare.
s-au organizat două convorbiri.
In acelaşi scop, la colţul roşu
s-au ţinut pînă în prezent doua
conferinţe axate pe problema
salariului tarifar şi a îmbună­
tăţirii organizării muncii în
secţie.
Prin propunerile făcute, oţe-
liarii iau arătat că aşteaptă ex­
perimentarea şi că sînt hotă-
rîti s-o sprijine cu toată tăria.
•BBnaBBaaaaBaaamBHEaauBBaiiaaaanaa laaaiBDBBBaaBaBBiiiflBaBBBBBaaBEBBnaaBBaBBBaetL?anonBBBBBBBanKBaDBBtS22BDODQRB
INDISCIPLINA ÎN MUNCĂ
trebuie combătută cu toată tăria
Printre harnicii sîderurgişti
oare se străduiesc să învingă
orice greutăţi ivite în procesul
de producţie, vin cu regulari­
tate lia serviciu şi luptă pentru
progresul continuu al econo­
miei naţionale, se numără oţe-
larii Marişca Partenie, Viasile
Bîrz, Aurel Stanciu şi Dumi­
tru Şerban ; laminatorii Mier-
cure Constantin, Mihai Litea-
nu, Gheorghe Andrăşescu şi
Iosif Trifu, furnaliştii Gheor­
ghe Schnell şi Fnancisc Sima
de la furnalul nr. 6, pxim-topi-
torul Ioan Iacob de la furna­
lul nr. 2 şi mulţi alţii, care au
obţinut succese remarcabile pe
linia înfăptuirii sarcinilor de
producţie. Şi faptele acestor o-
ţelari, furnalişti şi lamina tori, unor astfel de muncitori oare
precum şi a altor muncitori din
combinat, a căror muncă a
devenit o chestiune de onoare
şi eroism, cresc mereu.
Entuziasmul şi iniţiativele
•maselor aflate în întrecere, şi
marile succese pe oare le obţin,
îşi au explicaţia în noua atitu­
dine faţă de muncă, în înaltul
nivel al conştiinţei socialiste,
precum şi în rodul nemijlocit
al muncii educative desfăşura­
te de organizaţiile de partid,
U.T.M. şi organele sindicale
din secţiile respective.
Trebuie însă arătat că de
multe ori entuziasmul şi iniţia­
tivele unor oameni, sau a unor
colective, este frînat de atitu­
dinea înapoiată a unor mun­
citori care încalcă disciplina
socialistă a muncii, lipsesc ne­
motivat sau vin cu întîrziere
la serviciu, se plimbă de ici-
colo, fără rost şi nu-şi îngri­
jesc maşinile, dorm în timpul
serviciului etc. Un exemplu rău
în această direcţie îl constituie
CH>OOOOOOOO0<XXX>0O0<XXXXXX)0000<XX>0000000O<X>0i>O
Nu de mult în regiunea noa­
stră s-au ţinut adunările popu­
lare în cadrul cărora s-au vo­
tat fondurile de autoimpuneri
pe anul 1957 şi s-a stabilit mo­
dul de folosire a acestor fon-'
duri.
In raionul Brad în majorita­
tea comunelor cetăţenii au ho-
tărît ca fondurile să fie folosite construirea căminului cultural
în întregime pentru construcţii
de folos obştesc. Prin grija sta­
lurilor populare hotărîrile luate
de cetăfeni, au început deja să
prindă viată.
Construcţii de folos
obştesc
Imediat după topirea zăpezii
locuitorii comunei Rişculiţa, în
frunte cu deputaţii, au fost
preocupaţi pentru pregătirea de
materiale în vederea construc­
ţiei unei noi şcoli a cărei lipsă
se simţea din plin. Mobilizaţi
de organizaţia de partid şi de
către deputaţi, tofi cetăţenii co­ te din locuitorii comunei şi-au
munei au efectuat, prin muncă
voluntară, 100.000 buc. de cără­
mizi. De asemenea, ei au mai
prestat muncă voluntară la
transportul ţiglei, lemnăriei,
pietrişului şi a altor materiale.
In ziua de 14 iunie întreaga
comună s-a adunat la locul
destinat construcţiei şi într-un
cadru festiv au început cons­
trucţia şcolii. Numai în cîteva
ore, din acea zi, cetăţenii au
cărat prin muncă voluntară 50
care de piatră cu ajutorul că­
reia au început turnarea fun­
daţiei. Construcţia şcolii de 7
ani din comuna Rişculiţa con­
tinuă. In această acţiune s-au
evidenţiat în mod deosebit to­
varăşii Sabin Clan lui Gligor,
Nicolae Faur şi alţii.
Şi cetăţenii din satul Şteia,
comuna Tomeşti. au început în
ziua de 16 iunie construirea
)A
L a A te lie re le C .F .R . S im e ria , se c ţia c a za n g e rie , m u n ca e In toi. T o­
varăşii P etru B ozan, M iron P epenar şi Traian Irim ie (şeful brigăzii dc
calitate), to ţi fruntaşi in produ cţie, depun eforturi deosebite pentru a
efectua la tim p şi bine reparaţia caza netor de locom otive.
C lişeu l de m ai su s ii în făţişează pe aceşti tovarăşi la locul lor de
m uncă.
tinerii Nicolae Ţipirigan, Ioan
Blaj, Iuliu Groza, Iuliu Rot, Ilie întârziaţilor, a celor care se
Josian şi alţii din secţia lami­
noare, oare au fost găsiţi dor­
mind în timp ce alţii lucrau ;
muncitorii Gheorghe Durki,
Ioan Groza, Octavian Uja,
Ioan Prodan şi Nicolae Lazăr
din secţia I-a furnale, Octavian
G'herghel, Vasile Gavrilă, Ni­
colae Preda şi Maxim Codea
din sectorul turnătorii, care în
luna mai au lipsit cîte 1-8 zile
nemotivat de la serviciu. Nu
mai vorbim de acei muncitori
care în fiecare zi întârzie cu o
jumătate sau o oră din proce­
sul de producţie.
Pentru a ne da seama cît de
dăunătoare sînt manifestările
împiedică buna desfăşurare a
procesului de producţie, dăm
următorul exemplu : In cele 64
ore pierdute în luna mai prin
absenţele nemotivate, la tur­
nătoria de fontă, s-ar fi putut
produce în plus 16 maselote
pen/tru sectorul O.S.M., sau
160 de saboţi locomotivă, ori
16 bucăţi manşoane de culpa-
re. De asemenea, în cele 104
ore rezultate din absenţele ne­
motivate la turnătoria de tu­
buri, s-ar fi putut turna 5.000
kg. producţie finită. Şi oazuri
de acest fel, cînd din cauza
absenţelor nemotivate nu se
poate realiza o productivitate
mărită, potrivit condiţiilor exis­ ţiile de partid şi U.T.M., pre­
tente, pot fi întîlnite mai în
toate secţiile combinatului.
Majoritatea muncitorilor din
combinat iau poziţie hotărîtă
şi combat cu tărie acele ele­
mente înapoiate care, prin ati­
tudinea lor, le orează greutăţi
în realizarea planului, creşterea
productivităţii muncii şi scăde­
¦•’Ovo x x x r ^ o o - y o c x j o o o o o o o o o o o
prin muncă voluntară a unui
cămin cultural. Cu această o-
cazie ei au ales un comitet de
construcţie din care fac parte
cetăţenii Teodor Ba.nciu, Petru
Mitruţă şi alţii. La propunerea
tov. Nichifor Uliţa, preşedin­
tele comitetului de construcţie,
cetăţenii satului Şteia s-?.u an­
gajat ca toate lucrările pentru
să le execute prin muncă vo­
luntară.
în Vălişoara vor cînta
difuzoarele
Prin luna martie locuitorii
comunei Vălişoara au hotărît
în cadrul unei adunări popu­
lare ca fondurile provenite din
autoimpuneri să fie folosite
pentru radioficarea comunei. A-
ceastă hotărîre a fost în rtiare
parte îndeplinită. Pînă în pre­
zent prin muncă voluntară ce­
tăţenii au săpat gropile, au
plantat stâlpii, iar actualmente
o echipă de instalatori lucrea­
ză la întinderea reţelei. O par­
si procurat difuzoare. In cu-
rîn'd, în casele cetăţenilor din
Vălişoara vor cînta difuzoarele.
Activitate rodnică în proble­
ma încasării şi folosirii sume­
lor din autoimpuneri s-a des­
făşurat şi în comunele raionu­
lui Ilia. De remarcat în acea­
stă direcţie este preocuparea
comitetului executiv al Sfatului
popular comunal Cărmăzîneşti
unde pînă acum s-a încasat 55
la sută din sumele votate. Cu
aceşti bani s-au procurat 20.000
bucăţi cărămidă, 1.800 bucăţi
ţiglă, 50 m.c. lemne de con­
strucţie, necesare terminării
construcţiei şcolii din Boiu de
Jos cît şi a celei din Dănulesti.
Pag. 3
rea preţului de cost. împotriva
plimbă în timpul lucrului şi ab­
sentează nemotivat, a chiulan­
giilor de orice fel, trebuie crea­
tă o puternică opinie muncito­
rească, care să combată orice
atitudine formală fată de mun­
că şi avutul obştesc. Organiza­
ţiile de partid, U.T.M., orga­
nele administrative şi sindi­
cale, au datoria să desfăşoare
o astfel de muncă educativă,
oare să ducă la dezvoltarea a-
titudinii socialiste faţă de mun­
că şi la înrădăcinarea în con­
ştiinţa oamenilor a moralei co­
muniste. in scopul lichidării
absenţelor nemotivate şi a în­
târzierilor, trebuie folosite cu
mai multă pricepere gazetele
de perete, vitrina cu caricaturi
şi alte mijloace. O metodă bună
şi eficace pentru întărirea dis­
ciplinei socialiste, este cea fo­
losită de organizaţia de bază
de la laminoare, care, ori de
cîte ori se ivesc cazuri de in­
disciplină, convoacă de înda­
tă o adunare în oare se pun în
discuţie toţi acei ce săvîrşesc
abateri.
Imprimînd în rîndul maselor
b atitudine nouă, fată de mun­
că, dezvoltând iniţiativa şi en­
tuziasmul oamenilor cu o înal­
tă oonştiinţă şi d-ucînd o luptă
permanentă împotriva tuturor
rămăşiţelor înapoiate, organiza­
cum şi organele sindicale din
combinatul siderurgic, vor putea
să se achite cu cinste de sar­
cinile încredinţate, vor putea
contribui din plin la obţinerea
unor succese şi mai frumoase
în procesul de producţie.
A. BĂRBUNCEANU
mentariu !a un
Aşteaptă să vină
ziua de mîine
N-ar fi fost deloc rău dacă con­
ducerea cooperativei „Progresul'1 De­
va, ar fi învăţat pe dinafară, pro­
verbul care spune: „Să nu, laşi lu­
crul de azi pe m îin e !“ Dacă ar fi
învăţat acest proverb sîntem siguri
că nici ei n-ar fi lăsat lucrările ne-
terminate la P.T.T.R. Deva.
Ce legătură au una cu alta ?
Oricine trece pe la sediul P.T.T.R.
din Deva, întîlneşte în fosta sală a
ghişeelor, moloz şi ruine, cărămizi,
tencuială uscată, praf etc.
C um .se explică aceasta?
Prin luna martie a.c. a fost în­
cheiat un contract prin care coope­
rativa „Progresul“ urma să efectue­
ze demolările şi apoi lucrări pentru
reînnoit în această sală.
Iniţial, oamenii s-au apucat de
treabă, au demolat zidurile interioa­
re, apoi au început să amîne con­
tinuarea lucrărilor la P.T.T.R. Tără-
gănînd continuarea lucrului început,
cooperativa „Progresul" a angajat în
acelaşi timp executarea altor lucrări,
la alte întreprinderi din oraş şi acum
a abandonat complect lucrările ce tre­
buia să le efectueze la P.T.R.R. Fiind
întrebată, conducerea cooperativei „Pro­
gresul" a căutat să justifice că acum
nu le mai poate relua fiindcă nu are
oameni... Este şi normal. Lucrînd fără
cap, au angajat lucrări peste pute­
rile cooperativei de a Ie fatişface şi
acum încurcă lumea.
Oricum ar fi însă, conducerea coo­
perativei „Progresul" Deva este obli­
gată să chibzuiască mai bipe lucru­
rile, să nu se aventureze şi prin re-’
gruparea forţelor, să se achite ono­
rabil de sarcinile pe care şi Ie-a iuat.
Se recomandă conducerii cooperativei
să nu se mai încurce în asemenea
lucruri, fiindcă ele nu fac deloc
cinste unei unităţi cooperatiste.
C. NICODLYl