Page 68 - 1957-06
P. 68
Pag. 4 DRUMUD SOCIALISMULUI Nr. 78 3
Colegiul Oxford Tratative pe linie guvernamentală
este ameninţat şi de partid intre delegaţiile
cu ruina
LONDRA 19 (Agerpres). R. P. Polone şi R. D. Germane
Ziarele britanice anunţă cu în
QoGuanenfeadoptatedesesiuneadelaCoIiriIid 6 nouă linie maritimă grijorare un fapt oare aruncă BERLIN (Agierpres)'. — Du al C.C. al P.S.U.G., O. Grote-
de pasageri o lumină tristă asupra felului wohl, primul ministru al R. D.
în care autorităţile înţeleg să pă cum transmife PAP, o dele Germane, L. Bolz, vicepreşe
a Consiliului Mondial a! Păcii pentru Orientul apropiat se îngrijească de monumentele gaţie guvernamentală şi de dinte al Consiliului de Miniştri
istorice şi culturale ale ţării. partid polonă, condusă de W. şi ministru al Afacerilor Ex
C O LO M BO 18 (A g e rp r e ş ) T ransm item documente adoptate la recenta se si ODESA 19 (Agerpres). —¦ Colegiul Oxford, oare consti Gomulka, orini secretar al C.C. terne, W. Stoph, O. Nuschke,
une a C onsiliului M ondial al P ă cii: TASS transmite : A fost inau tuie unul din cele mai vechi al Partidului Muncitoresc Unit IT. Lockh, P. Scbolz, F. Oelss-
gurată noua linie maritimă de institute de învăţămîlnt univer Polonez, şi de J. Cyrankiewicz, ner — vicepreşedinţi ai Consi
pasageri pentru Orientul apro sitar din Europa Occidentală, liului de M iniştri; membri şi
piat. Ea va fi deservită de mo este astăzi ameninţat ou ruina. preşedintele Consiliului de Mi membri supleanţi ai Biroului
tonava „Krîm“, un vias conforta Numeroase clădiri aparţinîmd niştri aii R. P. Polone, a sosit Politic a). C.C. al P.S.U.G. se
colegiului, cele mai multe mo la 18 iunie la Berlin, răspun- cretari ai C.C. al P.S.U.G., mi
a d r e s a tă d H a m m a rsk jo eld bil şi rapid. Motonava va trece numente de o mare valoare is zînd invitaţiei C. C. al Parti niştri, de E. Corens, preşedin
prin porturile Constanţa (Ro- torică, sînt astăzi ameninţate dului Social Unit din Germa tele Consiliului Naţional al
„R eprezentanţii a 74 de ţări Experienţele cu arma nucleară cele trei puteri — R egatul U- mînia), Varna (Bulgaria), Is de prăbuşire. Ziarele arată că nia şi a guvernului Republicii Frontului Naţional al Oerm-’-
care s-au întrunit la sesiunea infectează aerui, pămîntul şi nit, S.U .A . şi U .R .S.S. şi să tambul (Turcia), Pireu (Gre una din principalele cauze ale Democrate Germane. niei democrate.
de ia Colom bo a Consiliului apa. obţineţi un acord im ediat cu ruinării acestor clădiri este —
M ondial al Păcii vă adresează privire la încetarea tuturor ex cia), Beii ut (Liban) şi Alexan Delegaţia ia fost întîmplniată ? W W *»
un apel. Vă cerem să vă folosiţi de perienţelor cu arm a nucleară", dria (Egipt). Cursa în ambele după cum subliniază „Times“ d e : W. Ulbricht, prim secretar
funcţia înaltă pe care o deţineţi sensuri va fi efectuată în 18 Partidului Muncitoresc Unit
Om enirea este în primejdie. pentru a face să se întrunească — „încetarea complectă a ori ?? Polonez.
zile.
căror îngrijiri normale şi a lu BERLIN 19 (Agerpres)". — Din partea P.S.U.G. la tra
După cum transmite agenţia tative paticipă: Walter Ulb
crărilor de restaurare şi între ADN, a fost dat publicităţii un richt, prim secretar al C.C. al
comunicat în care se arată că P.S.U.G., Otto Grotewohl,
ţinere în timpul şi după cel la 18 iunie au început tratati
vele pe linie guvernamentală şi Herman Matern, Niechirdowan,
de al II-lea război mondial“. de partid între delegaţiile Repu membri ai Biroului Politic al
blicii Populare Polone şi Repu C.C. ai P.S.U.G., Erich Mu-
R ecom andările com isiei pentru dezam are In S .U .A . blicii Democrate Germane, Jo-
sef Cyrankiewicz, preşedintele ckenderger, membru supleant al
„C om isia pentru dezarm are a stituţii şi guvernelor puterilor Ajutorul m edicilor, p ed ago 14? de persoane au murit din cauza Consiliului de Miniştri al R. P. Biroului Politic al C.C. al
sesiunii de la C olom bo a Con care posedă arma nucleară ce gilor, reprezentanţilor biserici Polone, şi Otto Grotewohl, pri P.S.U.G. şi Peter Florin, mem
siliului M ondial al Păcii subli rerea form ulată în num ele în lor, scriitorilor, cineaştilor şi al căldurii şi inundaţiilor mul ministru al R. D. Germane, bru supleant al C.C. al P.S.U.G.
n iază din nou m area im por tregii om eniri — să se înceteze altor oam eni care contribuie la au avut un schimb de păreri
tantă a cam paniei pentru inter im ediat experienţele nucleare form area opiniei publice poate NEW YORK 19 (Agerpres)' York şi Chicago, sttnjenind ac- asupra problemelor care intere Din partea P.M.U.P.. la tra
zicerea experienţelor cu arma ca un prim pas spre d ezarm a avea o uriaşă im portanţă. Agenţia United Press anun tivitatea instituţiilor şi uzine sează cele două părţi. După a- tative participă : Wladislaw Go
nucleară şi cere ca această rea g en era lă şi interzicerea o- lor. In acelaşi timp în statele cecn au fost constituite comisii mulka, prim secretar al C.C..- al
cam panie să se desfăşoare cu o ricărei arm e nucleare. O rgani Trebuie să acordăm prin toa ţă că de 3 zile o mare parte a răsăritene ale S.U.A. după ploi sub preşedinţia miniştrilor Afa P.M.U.P., Josef Cyrankiewicz şi
energie mereu sporită pe baza zaţiile sociale, politice şi reli te m ijloacele posibile un sprijin teritoriului S.U.A. a fost cu torenţiale au început inunda cerilor Externe ale celor două
urm ătoarelor p rin cip ii: gioase, sindicatele, organiza deplin celei de-a lll-a C onfe prinsă de un val de căldură fă ţiile. Uraganele care au bîntuit state pentru pregătirea docu Adam Rapacki, membri ai Bi
ţiile profesionale, educative şi rinţe internaţionale pentru in ră precedent. Cea mai ridicată în statele răsăritene au pro mentelor. Intr-un alt comunicat roului Politic al C.C. al
1. T oate m işcă r ile n a ţio n a le alte organizaţii voluntare, pre terzicerea arm elor atom ică şi cu temperatură din 17 iunie la vocat mari pagube. se anunţă începerea tratativelor P.M.U.P., Marian Naszkowski,
trebuie să-şi desfăşoare activi cum şi instituţiile oficiale mai hidrogen şi pentru dezarm are, dintre delegaţiile Partidului membru al C.C. al P.M.U.P. şi
tatea în legătu ră cit m ai strîn- sus am intite trebuie să fie che conferinţă care urm ează să ai Chicago a fost de peste 35 de Agenţia Asociated Press a- Socialist Unit din Germania şi Josef Czesak, secretar al comi
să cu condiţiile şi cerinţele pro m ate să adopte rezoluţii în care b ă l o c l a T o k i o în. p e r i o a d a d i n nunţă că în ultimele trei zile siei externe al C.C. al P.M.U.P,
priilor lor ţ ă r i; să ceară luarea de m ăsuri în tre 6 şi 16 august. Dintre aces grade la umbră. La New York 147 de persoane şi-au găsit
spiritul apelului de la Colom bo te m ijloace face de asem enea moartea din cauza căldurii şi Austria transmife Germ aniei occidentale
2 . M işcările naţionale ale privind încetarea experienţelor. parte ţinerea de conferinţe lo temperatura a fost de 34 gra inundaţiilor. bunuri în valoare de 2 m iliarde şilingi
partizanilor păcii trebuie să co cale, naţionale şi regionale.
laboreze şi să acorde în treg a- de. Din cauza căldurii a scăzut
producţia de energie la New
juiorul pe care-I pot da num e Avînd în vedere rolul im por Insfîrşit, trebuie să contri Declaraţia juristului englez D. N. P ritt VIENA 19 (Agerpres). — In Viena, şeful delegaţiei austriace
roaselor organizaţii şi persoa tant al oam en ilor de ştiinţă în buim la recunoaşterea princi despre activitatea naziştilor
nelor care năzuiesc spre acelaşi cam pania îm potriva experienţe piului răspunderii juridice de timpul vizitei cancelarului vest- ia tratative a anunţai că în
german Adenauer în Austria, a baza acordului. Austria va tre
scop ; lor cu arm a nucleară, trebuie pline pentru infectarea aerului, din R. F. Germană fost semnat la Viena între Aus bui să transmită Germaniei oc
3. A ceastă activitate trebuie depuse eforturi deosebite pentru apei şi pătnîntului şi pentru tria şi R.F.G. un acord cu pri cidentale bunuri în valoare de
desfăşurată în aşa fel încît să a avea sprijinul lor în acţiuni prejudiciile care au şi fost adu BERLIN 19 (Agerpres) ADN fiţeri nazişti şi diplomaţi na vire la bunurile germane din 2 miliarde de şilingi, în timp ce
evercite o influentă asupra in asem enea celor pe care le şi se generaţiilor actuale şl v iitoa a n u n ţă : Cunoscutul jurist en zişti. Remilitarizarea şi refas- Austria şi la bunurile austriace
stituţiilor oficiale de răspundere întreprind oam enii de ştiinţă re, precum şi tuturor form elor glez D. N. Pritt, oare se află cizarea merg mînă în mînă“. din R.F.G. Semnarea acordului obligaţiile financiare ale Ger
locale, naţionale şi in tern aţio dintr-o serie de tari. de viaţă. îndeosebi, cerem m iş în R. D. Germană, a acordat Cunoscutul jurist a subliniat maniei occidentale se cifrează
nale ale căror acţiuni pot avea cărilor naţionale ale partizani un interviu agenţiei de ştiri că nu este vorlba numai de cîţi* a' fost precedată de tratative numai la aproximativ 800 mi
un rol hotărîtor, pentru ca o a Este necesar să se folosească lor păcii să facă uz de expe ADN, în legătură cu activita va judecători oare activează îri îndelungate între aceste ţări în lioane şilingi. Aşa dar, pierde
m enii care sînt la putere să dea toate m ijloacele posibile pentru rienţa lor pentru a obţine ca tea judecătorilor nazişti din tribunalele de la Bonn, ci de un problema „fostelor bunuri g e r rile Austriei în urma semnării
ascultare glasului popoarelor. a furniza mai des popoarelor problem ele în legătură cu cele Germania occidentală. Pritt a număr considerabil“. mane“. La conferinţa de presă acestui acord se cifrează la â -
cele m ai noi şi concrete infor de mai sus să fie înaintate Tri declarat că continuarea activi care a avut loc la 17 iurn-e la p-roximiativ 1,2 miliarde şilingi.
C om isia cheam ă Biroul Con maţii despre prejudiciile aduse bunalului Internaţional de la tăţii judiciare a foştilor judecă Din punct de vedere legal,
siliului M ondial al Păcii să ia de experienţele efectuate, despre H aga şi să se consulte cu ju a continuat Pritt, crimele îm Recrutările cu forfa în armata
toate m ăsurile posibile, inclu riscul pe care acestea-! prezintă
s i v t r i m i t e r e a d e d e l e g a ţ i i c a r e p e n tr u g e n e r a ţ i i l e v i i t o a r e si r iş ti î n p r i v i n ţ a a c ţ i u n i l o r pe tori nazişti constituie o viola potriva umanităţii comise 'de sud-coreeauă
s ă p r e z in t e O r g a n i z a ţ i e i N a d e s p r e i n f l u e n ţ a î n a n s a m b l u l c a r e le p o t î n t r e p r i n d e c h ia r re a acordurilor de la Potsdam. aceşti judecători ¦I n 'a n ii1hltle-
Marile puteri care au semnat risrnului. sînt. suficiente pentru PHENIAN 19 (A g e rp re s ).- rîndurile-,armatei 246.000 per-
ţiunilor Unite, diferitelor ei in experienţelor. popoarele.
aoest aoond trebuie să institu a justifioa măsurile destituirii TASS anunţă: După cum anun- ’Soâhe. Printre cei mobilizaţi se
ie de îndată o comisie care să lor. Juristul englez a declarat ţă agenţia telegrafică centrală
D eclaraţia cu p rivire la a rm istiţiu şi ta d eza rm a re cerceteze această situaţie şi să că a citit cu satisfacţie apelul coreeană, ziarul „Mincijiu Cio- află un mare număr de stu
ceară imediata îndepărtare a publicat la 17 iunie de Anna son“ a publicat un articol des
acestor judecători din funcţiile Seghers, Helene Weigel — pre recrutările cu forţa în ar denţi. La 10 iunie a început în
lor. Comitetul pentru unitatea Brecht şi Arnold Zweig, pen-. mata sud-coreeană.
„Popoarele din lum ea întrea aceste tipuri de arm e nu sînt privind încetarea oricăror expe Germaniei a arătat recent că Coreea de sud recrutarea unui
gă suferă consecinţele cursei m ai puţin distructive decît bom rienţe cu arm a nucleară. Opi aceşti judecători au trimis la fru crearea unui comitet de Referindu-se la relatările pre
înarm ărilor, care înghite resur ba de la Hiroşim a. Pe de altă nia publică din în treaga lum e moarte nenumăraţi luptători sei sud-coreene, ziarul scrie că nou contigent în flota maritimă
se uriaşe şi crează prim ejdia parte, înzestrarea forţelor ar trebuie să exercite presiuni asu antifascişti germani sau de cercetare a acestei situaţii numai anul acesta autorităţile
certă a unui război. M anifesta m ate cu această arm ă nu poate pra guvernelor care şovăie sau alte naţionalităţi. scandaloase. lisînmanisle au mobilizat în militară şi în armată. , ,
rea cea m ai îngrijorătoare a a- fi j u s t if ic a t ă prin e c o n o m ii la refuză să urm eze această cale.
cestei curse a înarm ărilor o cheltuielile militare. Întrebat dacă există vreo le Adunarea oamenilor muncii Refuzînd să servească în ar
constituie seriile de explozii ex Consiliul M ondial al Păcii gătură între prezenţa judecă mata lisînmanistă, tinerelul nu
perim entale ale armei nucleare, Resursele uriaşe care ar pu care s a întrunit pe continentul torilor nazişti la Bonn şi poli se prezintă la centrele de re
efectuate una după alta. te a fi d ir ija te sp r e fo lo s ir e a care a suferit cel niai m ult de tica generală a guvernului crutare. Sustragerea tinerilor de
paşnică a energie! atom ice şi pe urm a focului atom ic, adre vest-german, Pritt a răspuns: la serviciul militar a căpătat
La 2 aprilie C onsiliul M on- spre ridicarea bunăstării gene- sea ză din C olom bo tuturor g u „Da, desigur că este o legă proporţii atît de mari înctt au
dial al Păcii a lan sat apelul cu vernelor apelul de a înceta ne- tură. Totul alcătuieşte o ima torităţile lisînmaniste au fost
rale, sînt folosite pentru pro- gine — judecătorii nazişti, o-
privire Ia în ceta r ea tuturor ex întîrziat experienţele nucleare. din Helsinki consacrată luptei nevoite să anunţe organizarea
ducţia unor noi tipuri de arme Consiliul M ondial al Păcii spri „lunii pentru prinderea celor
ploziilor experim entale. D e a- şi m uniţii atom ice. jină orice acţiune întreprinsă împotriva ofensivei marelui capital care se sustrag de la recruta
în această direcţie". rea în arm ată“. Pentru desfă
tunci prim ejdia acestor explozii Popoarele cer încetarea expe HELSINKI 19 (Agerpres) In cadrul adunării s-a ce şurarea acestei luni au fost mo
TASS anunţă : La 17 iunie în rut oa guvernul să ia măsuri
a devenit mai evidentă şi ni rienţelor nucleare, parlam ente piaţa Hakaniemi din Helinski eficiente pentru desfiinţarea bilizaţi funcţionari din ministe
a avut loc o mare adunare a privilegiilor fiscale şi a altor rele Apărării Afacerilor Interne
oamenilor muncii consacrată
m eni din lum e nu poate să a- încearcă să convingă să se 1Violenţe, jafuri, asasinate privilegii de care se bucură şi Procuraturii. Se fac razii şi
firm e că ar fi ferit d e in flu e n ţa facă aceasta. G uverne, printre luptei împotriva ofensivei ma firmele capitaliste, s ă ' retragă percheziţii. Persoanele care se
acestor explozii în prezent sau care o mare putere, care ea în sustrag de la serviciul militar
sînt arestate şi trimise în închi
în viitor. D e aceea opinia p u b li săşi dispune de arm a nucleară, 10.249 C R IM E . Numai în 1955 mi- unui magazin. Şoferul s-a făcui relui canibal asupra nivelului proiectul de lege prezentai sori. In perioada noiembrie—
c ă d in t o a t e ţ ă r ile s - a r id ic a t cu p r o p u n s ă s e f a c ă a c e a s t a . Iti I larii americani au săvirşit pesie nevăzut. de trai al păturilor sărace ale parlamentului cu privire la a- decembrie 1956 au fost arestate
o energie fără precedent îm po fiecare zi răsună glasu ri noi din hotare 10.249 de crime. Această cifră Ea 25 mai, în cartierul Neukoln populaţiei. mînarea plătii ajutoarelor pen aproape 14.000 persoane pen-
triva acestor experienţe. Expe cercuri cu cea m ai m are auto este publicată de revista americană din Berlinul occidental, un grup de trucă s-au sustras de la servi
rienţele nu am eninţă num ai via ritate. A ceastă propunere poate „Newstteek . soldaţi americani au molestat în- Adunarea a fost organizată tru copii, să anuleze măsurile
ţa şi săn ătatea m ultor popoare. fi im e d ia t a c c e p t a t ă , d e o a r e c e tr-un har doi tineri germani. In de comitetul orăşenesc Hel oare au dus la majorarea pre ciul militar. Creste de aseme
Eîe grăbesc de asem enea cursa nu există nici un fel de dificul Oriunde se găsesc m ilitari ai faţa barului s-au adunat peste 40 turilor la mărfurile de larg nea numărul dezertorilor din
înarm ărilor nucleare. Ele duc la tăţi în calea controlului asupra S.U.A. ei săvîrşesc fărădelegi, lată de cetăţeni germani care an protes- sinki al Partidului Comunist consum, să-i Oblige pe patroni rîndurile armatei sud-coreene.
producţia şi experim entarea u- înfăptuirii ei. unele cazuri de violenţe şi jafuri co- lat împotriva comportării revoltătoa- din Finlanda. Potrivit datelor Ministerului A-
nor tipuri tot m ai diabolice de mise de bandiţii transoceanici în uni- re a americanilor. Vankeii au răs- să compenseze pierderile ce părări din Coreea de sud, nu
arme. Ele determină ţările care Prin noi eforturi, popoarele forme. puns la aceasta prin cuvinte jigni- La adunare a luat cuvintul le-au fost pricinuite în ultimii mai în luna martie 1957 peste
pot obţine încetarea im ediată a toare şi s-a încins o încăierare. Po- Wille Pessi, secretar general ani, să mărească salariile mun 1.000 de persoane au dezertat
A N G LIA . Ea 27 mai Curtea de al Partidului Comunist din citorilor. din armată.
Apel engleză pentru procese penale Finlanda. El a arătat că pro
gramul stabilităţii economice
a confirmat sentinţa pronunţată îm- liţia vest-berlineză a împrăştiat cu
dispun de arm a nucleară să e- exploziilor experim entale. înce potriva a doi soldaţi americani con- bastoane pe participanţi. Şase ce- şi programul imediat al actua =MACAZ/ N =
fectueze explozii pe scară mare. tarea exploziilor va încetini damnaţi la cinci ani închisoare tăţeni germani au fost arestaţi,
Ele stim ulează celelalte ţări să cursa înarm ărilor. Această m ă pentru jaf cu violenţă. După ce au Toţi americanii au fost lăsaţi în li- lului guvern urmăresc scăderea V IN E R I 21 IU N IE 1957
producă arm e an aloage şi in su ră v a fi atît de p opu lară în părăsit teritoriul bazei lor ei s-au bertaîe. nivelului de trai al oamenilor
tensifică încordarea. cît nici un guvern nu va putea îmbătat şi au jefuit pe doi trecători muncii. SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
JA P 0N (A , n {ebruarje doi m il|;
s-o încalce, fără să atragă asu
Cursa înarm ărilor atom ice ia pra sa condam narea lumii în în parcul din Newbury. Yankeii au ,afi americani de ,a baza djn |tad_ IN MAREA BALTICA; D E V A : Dragoste de mamă ; cinema N E A : Garnizoana nemuritoare! ® -
de asem enea forma transform ă jefuit pe cei doi cetăţeni de ceas,.- zuke au ataca, jn oraşu, Fukuoka „Grădina de vară" : Brigada de tan- R A Ş T IE : Garnizoana nemuritoare ţ
rii b azelor m ilita re e x iste n te în tregi. rî şi bani pe care îi aveau asupra pe muncitort)( Kunjhiro Akita în Mari manevre ale flotei chişti; A L B A -IU L IA : Misterul celor PE TR O Ş A N I: Frumoasele nopţii j
baze atom ice şi a creării unor Speranţele cărora le-a dat două oceane. A PO LD U DE S U S : M u SEBEŞ: Don Juan! SIM E R IA : Don
noi baze pe teritorii străine cu lor, au smintit pe unul din aceştia virstă. de 62 ani Fără aibă yre. maritime militare zică cu bucluc ; B A R U -M A R E : Zvă •H an ; T E IU Ş : Intr-un magazin uni
ajutorul diferitelor pacte şi tra naştere această acţiune şi în păiata : B R A D : Şi Ilie face sport; versal ; Z L A T N A : Poteci primejdioa
tate. crederea care a reînvia! dato în bătaie, zdrobindu-i maxilarul. un motjv ej ,.a(I mo|es(at cr(Jn{ pe vest-germane H A Ţ E G : Unde nu zboară vulturii ; se ; H U N ED O A R A cinema „Rlit-
rită ei vor în le sn i re a liza rea ţi I L I A : Dansează, mică doam nă; LO- ding“ : Libelula.
Forţele arm ate ale mai m ul nui acord cu privire Ia in terzi Cu cîtva timp în urmă a fost a- aces, japonez vJr8tnic A do„ a zi BONN 19 (Agerpres). ADN
tor ţări urm ează să fie în ze s cerea totală a arm elor de ex anunţă : La 18 iunie la Kiel
trate cu aşa num ita arma ato term inare în m asă şi la dezar restat un aviator american care a Akita a încetat din viafă urffla au început mari manevre ale
mică tactică. Această armă în m area gen erală. In su bcom ite flotei maritime vest-germane.
să va mări riscul ca orice con tul Com isiei O .N .U . pentru de răm t în piept un englez, încercînd lovitllriIor primi(e. După cum anunţă agenţia
flict cu caracter local să poată zarm are divergentele s-an ate să-l ucidă. DPA, la manevre participă 60
deveni repede un război atomic. nuat în ce priveşte ai m ám entele de nave, Manevrele se vor des
clasice şi controlul asupra lor. G ER M A N IA O C C ID E N TA LA . Nu- S° lda‘u' "merif an 0rvis Boon a făşura parţial în apele daneze S ELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
Această cursă a înarm ărilor Mal m ulte ţări au prezentat (strîmtorile Hattegat şi Ska-
adînceste încordarea, subtninea- propuneri constructive, iar pro- mai intr-o singura zi, la 20 fe gernak), sub comanda amiralu Programul I . : 6,15 Muzică uşoară: melodii populare romîneşti. Programul
ză independenţa m ultor ţări, şi punerile prezentate dovedesc că bruarie a.c., în oraşele vest-germane COREEA DE SUD. La 16 mar- lui Rolf Johannesson, coman 6,45 O zi de vacanţă; 7,07 Muzică I I . : 14,40 Muzică uşoară; 16,20 P*-o
crează de asem enea riscul ca dacă toate părţile ar da dovadă dantul flotei maritime a R.F.G. populari romînească; 7,30 Din cînle- gram interpretat de orchestra de
popoarele lipsite de apărare sa de bună voinţă realizarea unui au fost înregistrate următoarele ca- 6 e în oraşul Incihon, doi membri al din Marea Nordului şi Marea cele tineretului lu m ii; 9,00 Muzică muzică populară „Cindrelul" din Si
devină prim ele victim e ale unui acord este cu putinţă. Baltică. La manevre asistă ge uşoară romînească; 10,00 Muzică b iu ; 17,15 Sfaturi gospodăreşti; 17,25
răzb oi a to m ic , ca r e v a fi în c e zuri ; la Frankfurt-pe-A1ain un sol- poliţiei militare americane au ucis neralul Heusinger, inspector Muzică uşoară; 18,05 Ctntece ale
put de pe teritoriul lor. încer Consiliul M ondial al Păcii general al armatei vest-germa uşoară; 13,05 Program de muzică
cările de a califica această ar- salută şi sprijină orice acţiuni dat american a refuzai să plătească Pe iînăra Li Ban Be în vîrstă de ne şi contraamiralul Wagner, pop ulari; 16,45 Muzică uşoară; 17,30 compozitorilor noştri şi jocuri popu
mă drept armă tactică nu pot întreprinse de oricare guvern locţiitor al inspectorului flo Iubiţi cartea: „Scriitori în cores lare romîneşti; 18,55 Sfatul medicu
ascunde faptul că unele dintre pentru realizarea unui acord o cursă de taxi şi l-a bătui crunt a n '- tei maritime militare a R.F.G.
pondenţa tor" Ion S la v ic i; 18,45 Chi lui „Regimul în colite": 19,10 M eri
pe şofer; la Heidelberg doi sol- La 24 aprilie o patrulă din regi- Manevrele vor dura pînă. la tă trio G rigoriuj 19,10 Din viaţa mu diane: 19,30 M uzici uşoară; 21,05
23 iunie. zicală a oraşelor şi regiunilor pa M elodii lă u tl’-eşti ; 21,30 Părinţi şi
daţi americani au imobilizai cu o mentul 32 din divizia V Il-a ameri- triei ; 19,45 Răspundem ascultăto copii; 22,45 Aluziei uşoară.
lovitură de ciocan pe funcţiona- cană a deschis focul împotriva unui rilo r; 19,55 Noapte bună, copii „Po BULETINE DE ŞTIRI :
veste despre cioa-ă care se credea 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; I5,00j
rul unui depozit de benzină şi I-ati grup de localnici care treceau prin vultur" de Mioara Cremene; 20,15 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (programul
Teatru la microfon: „Reţeta ferici- I), 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; 2l,00j
je fu it' (înainte de aceasta ei fura- faţa cazărmilor. Cu acest prilej a rii" de Aurel B aranga; 22,30 Vechi 23,00 (programul II).
seră un automobil la Kaiserslau- fost ucis coreeanul Ham En Cen.
tern), la Petersberg yankeii au pro- In aprilie un soldat american,
vocat o încăierare cu tineretul care însoţea un tren de marfă, a
germ an ; la Kindsbach un autotu- ucis un coreean şi a rănit grav alţi
rism american a pătruns în vitrina doi.
R edacţia şi adm in istraţia ziarului str. 6 M artie nr, 9, Telefon: 188— 189. Taxa p lă tită în num erar conform aprobării D irecţiunii G enerale P .I.T .R . ar. 236J20 din C noiem brie 1949 — Tiparul în treprin derea P o lig ra fic ă J M a T L D E V A