Page 69 - 1957-06

, ¦> ¦¦ ¦ " . Heva \
Anul IX. Nr. 784
Cu planul semestrial
îndeplinit mai devreme
la o ţe laria etecfricăIn contul lunii iulie
Turnătorii de la uzina „Vic-
•toria“-Călan, care sînt în în­
trecere cu furnaliştii, au luat-o
de data aceasta înaintea aces­
tora. Ei lucrează încă de pe ia-
cum în contul zilei de 20 iulie.
\Pînă Ta 18 iunie colectivul sec-
ţîilu irn ă to rie a dat ipeste pia­
nul primului semestru 806,7
tone produse diferite. Astfel, la
cochile s-a dat peste planul se­
mestrial 420 tone, la articole
sanitare 6 tone, la cazane în­
călzirea centrală 20 tone, iar
în afară de planul C.StP., s-au
produs maşini de ¦gătit, ySobe-
cazane pentru cantine şi 22 to­
ne de vase emailate. \ ne de fontă.
Din această secţie, prin con­
tribuţia adusă la îndeplinirea
şi depăşirea planului semestrial
înainte de termen, se evidenţia­
ză echipele turnătorilor Gheor­
ghe Vusta şi Constantin Cre­
ţii de la radiatoare, echipa lui
Constantin Băduică de la tu­
buri, cea a lui Gheorghe Băr-
boni de la articole sanitare,
echipa lui Ioan Groza de Ia
piese mecanice şi echipa lui
Condrat Schwering de la co-
ciV'a.
CAROL JURJ j
*, maistru turnător J
D epouI C. F. R. Teiuş
M uncitorii, inginerii şi teh­
nicienii D epoului de locom oti­
ve C.F.R. Teiuş au în d ep lin it
planul de producţie pe prinţul
sem estru a l a cestu i an în ziu a
de 13 iunie a.c. D e a tu n ci ei
lu crează in con tu l sem estru lu i
II. 1
Pînă la acea stă da tă planul
producţiei g lobale pe depou a
fost în deplin it în proporţie de
100.53 la su tă. C o n su m u l sp e ­
cific d e c o m b u stib il a fo st re­
dus fa ţă d e n orm a tehnică cu
6,67 la su tă. rea lizîn d u -se e-
con om ii în va lo a re d e 158.196
lei. P ro d u c tiv ita te a m u n cii a
cre sc u t fa ţă d e p la n cu 1,12 la
su tă .
Cu com bustibilul econom isit
în p erio a d a p rim u lu i se m e stru ,
se p ot rem orca 175 trenuri cu
tonaj m ediu pe secţia Teiuş-
S igh işoara şi retur.
In econom isirea com bustibi­
lului se evid en ţia ză m ecanicii
Ioan D ascălu, E ugen M an, Iu-
liu P a vel şi M ih ai Ignea, care
îm preună cu echipele lor au e-
conom isit intre 5 0 — 70 tone de
com bustibil.
L a sta ţia C .F .R . Teiuş
Colectivul staţiei C.F.R. Te­
iuş a îndeplinit planul produc­
ţiei globale pe primul semestru •>O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O OOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOO ooc < lipov, tinerii furnal işti de la
Mineri şi tehnicieni de frunte,
ingineri şi funcţionari, activişti
obşteşti şi cadre de conducere
de la mina Lupeni s-au adunat
înfr-o după amiază la elegantul
şi spaţiosul lor club pentru a a-
şi a comisiilor şi subcomisiilor de norme şi sajuta comitetului sindical să-şi
analizeze munca depusă în ac­
ţiunea de consultare a munci­ telor miniere din Valea Jiului,
torilor si de mobilizarea lor în Petru Roman, director telinic al
producţie în perioada experi­ combinatului carbonifer din Va­ L u p e n i d e s p r e r e z u lta te le porţie de 100,8 şi respectiv
mentării sistemului îmbunătăţit
de salarizare şi normare a mun­
cii.
Cum au fost antrenaţi mun­
citorii la dezbaterea instrucţiu­
nilor cu privire la aplicarea sa­
larizării îmbunătăţite, cum au
fost rezolvate propunerile lor,
cum s-a ocupat comitetul de în­
treprindere si comitetele de sec­
ţii de organizarea consfătuirilor
de producţie, de antrenarea
muncitorilor, tehnicienilor şi in­
ginerilor în Întrecere, de mobi­
lizarea lor la sporirea produc­
ţiei de cărbune cocsifieabil, de
<rreşterea productivităţii muncii,
de reducerea preţului de cost al
cărbunelui — iată doar cîtcva
din problemele importante caro
an irezif interesul unui număr'
atît de însemnat de muncitori,
şi tehnicieni de a veni la adu­
nare si de a lua cuvîntul. Prin­
tre ei au fost şi oaspeţi : tov.
Aurei Rotam, membru în Pre­
zidiul C.C. aT sindicatelor mi­
niere, Gheorghe^ Sinea, _preşe-
.vitele pe râl
P R O L E T A R Î Ö JN T O A T E ŢĂ R I! E. U N IŢ I-V A I
"-
Vineri 21 iunie 1957
al acestui an în ziua de 16 iu­
nie. Planul global pe staţie a
fost realizat în proporţie de
102,6 la sută, regularitatea
circulaţiei cu 100 la sută, iar
staţionarea la încărcări-descăr-
cări cu 112 la sută.
Planul de transport la măr­
furi şi călători a fost realizat
în deplină siguranţă de circu­
laţie. Se evidenţiază în mun­
că impiegaţii de mişcare Si­
mton Cri şan, Gheorghe Mino-
oan, revizorul de ace Nicolae
Pălrînjean, acarul Alexandru
Cîmpean, şeful de manevră
Aurel Radu şi imanevnantul
Alecu Dragu.
A. OŢOIU
corespondent rul scînteilor de oţel. Am stat
859 tone fo n ta peste plan
F u rn aliştii de la uzina „V ic-
toria"-C ălan lu crează de cîteva
zile în con tu l lunii iulie. P rin
îm bunătăţirea indicelui de u tili­
zare a volum ului util al furna­
lelor, co lectivu l secţiei furnale a
reuşit să în deplin ească plantă
producţiei de fontă pe prim u l se­
m estru cu 16 zile înainte de
term en, şi să dea p este plan,
p în ă la 18 iunie a.c. 859,3 to ­
O contribu ţie în sem n ată la
obţinerea acestu i succes a a-
dus-o brigada de ju rn alişti de
la fu rn alu l tir. 2 con du să de
m aistru l Ioan M orarii.
1• L IV IU DEMINESCU
preşedintele comitetului sindical
al secţiei furnale
I se scriu nişte litere şi cifre —
o o o o o o o o cx x x zo o o o o o o o o o o o o o co o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o ţy
MUNCITORI FRUNTAŞI
AUREL CREŢOIU
fierar la atelierele minei Vulcan
O este fruntaş, în producţie de mai
O mult timp. Lună de lună, el îşi
X depăşeşte norma în medie cu peste
A 70 la sută.
Consultarea largă a moneltorilor mineri — sarcină
actuală de căpetenie a ercja iia ţio r sindicale
lea Jiului şi alţii.
Un prim pas pe calea
ridicării productivităţii
muncii
Darea de seamă a comitetu­
lui sindical expusă de tov. Ca-
rol Albu, locţiitorul preşedinte­
lui, a pornit de la realizările
obţinute în întrecerea socialistă
în perioada experimentării sa­
larizării îmbunătăţite. Şi este
normal să fie aşa. Grijii per­
manente a partidului şi guver­
nului pentru a ridica minerii în
primele rînduri mie clasei mun­
citoare în ceea ce priveşte nive­
lul de trai şi de cultură, oame­
nii muncii din Valea Jiului îi
răspund aşa cum ştiu să răs
pundă minerii, prin noi fapte
măreţe în producţie, prin în ­
semnate cnntitsti de cărbune
date patriei peste plan. Aşa
sînt minerii din Lupeni. La !
aprilie, cînd s-a trecut la ex-
pefîmentiTca măsurilor 5c îm-
Este o cinste să fi bun m eseriaş
¦ou-o-
flh n fo s t
învăţasem la şcoală de mult,
de cuptoare Martin, de cup­
toare electrice, cu un profesor
bătrîn, blazat de repetarea a-
celoraşi lucruri. Acum, le-am
învăţat din nou, pe viu cum
s-ar zice. Am învăţat la Hune­
doara, în combinat.
Am văzut (ştiu eu de cîte
ori ?) dute-vino-ul macarale­
lor de şarjare, am văzut cum
se încarcă cuptorul, m-a dogo­
rit fierbinte para flăcărilor. Un
oţelar mi-a împrumutat nişte
instrucţiuni, şi azi, ştiu ce-.i aia
încărcare, afinare, dezoxidare.
Am căscat ochi mari la multe
destupări şi m-a desfătat zbo­
ore^ întregi sub platforma de
încărcare, privind plimbarea
oalelor uriaşe deasupra lingo-
t!ereior, jetul cînd mai subţire
cînd mai gros al metalului li­
chid, curgerea lui năvalnică în
lingotiere, am urmărit plimba­
rea lingourilor prinse în cleşte­
le macaralelor şi stivuirea lor pe
vagoanele platformă.
Zilele trecute am văzut ceva
nou. Am văzut cuptoarele elec­
trice, două, din noua oţel arie
electrică în plină funcţiune. Ca­
zane mari, ferecate în ţevi, în
cabluri, ţintuite parcă pe loc
de electrozii mari, negri, ca
nişte semne de exclamare ame­
ninţătoare. Am văzut şi des­
cărcarea benelor pline cu fier
vechi, oare purtate de maca­
raua pod îţi string inima Ia
gîndul unei prăbuşiri. Am as­
cultat cu teamă tunetele în­
fundate din cuptoare la topi­
rea drugilor de fier şi m-am
w fE \
ALEXANDRU OATU
este şef de echipă la sectorul II
subteran, al exploatării miniere din
Teliuc. împreună cu echipa sa,
el dă peste plan, lună de lună,
zeci de tone de minereu de fier.
lie şi mai productivitatea plani
L a s f a t cu m in e r ii d in ficată a fost realizată în pro­
obţinute în prim ele două
luni de experim entare a
sistem ului îm bunătăţit de
salarizare şi norm are a
m u n c ii ___
bunătăţire a sistemului de sa­
larizare şi normare a muncii
la exploatările carbonifere şi
preparafiile de cărbuni din Va­
lea Jiului, minerii din Lupeni
— din cauza unor greutăţi —
erau datori patriei cîtcva mii de
tone de cărbune. însufleţiţi de
noile măsuri luate de partid şi
guvern în vederea ridicării ni­
velului tor de trai, minerii din
Lupeni şi-au - sporit elanul în
muncă şi au-reuşit în lunile a-
urilie şi mai să lichideze rămî-
norea în urmă şi sa .extragă
peste plan aproape 3.000 tone
de cărbune. Important este că
acest spor de producţie s-a rea­
lizat în cea mai mare parte pe
baza creşterii productivităţii
muncii. In cursul lunilor apri­
4 pagini 20 bani
ferit de fumul ruginiu ce ieşea
din ele.
M-a cuprins spaima cînd am
văzut cuptoarele înclinate la
45 grade la evacuarea şarjei şi
am împărtăşit cu toată inima
bucuria oţelarilor — eroi ano­
nimi — cînd primele seîntei de
oţel — oţel special — au prins
să danseze pe rina de forma
unei pipe nemaivăzute.
Oţelăria electrică nouă. Grin­
zi uriaşe de fier vopsite verde
şi roşu, tavan înalt încă neafu­
mat. Cabinele de comandă unde
se sting şi se aprind succe­
siv beculeţe roşii, albastre,
verzi, unde benzi de hîrtie mi­
limetrică prinţese înscrisul u-
nei peniţe fine, îţi vorbesc de
darul făcut oamenilor de că­
tre minţi lum inate: automati­
zarea.
Cobori o manetă, se ridică
uşa cuptorului; învîrţi o ma­
nivelă, electrozii se afundă în
masa de lichid fierbinte; apeşi
pe un buton, cuptorul se înclină
şi-şi goleşte preţiosul conţinut.
Automatizare şi mecanizare.
Totul e automatizat şi mecani­
zat. Omul, doar stă la pupitrul
de comandă şi urmăreşte. Mun­
ca a devenit mai uşoară, mai
plăcută.
Şi aici, ca în atîtea locuri de
altfel, se vădeşte frăţescul aju­
tor al poporului din răsărit.
Cuploarele, întreaga instalaţie
electrică, a adus cuvîntul înal­
tei tehnici sovietice. Industria
autohtonă prin unităţile sale
din Sibiu, Oradea, Bucureşti,
Reşiţa, a pus la dispoziţia con­
structorilor (I. .C. S Hune­
doara), cuptoarele pentru us­
cat dopuri, fero-aliaje, bolţi,
macaralele, grinzile.
Un cuptor se încarcă, altul
se descarcă. Oamenii iau pro­
be, laboratorul face analizele,
şi pe lingouri, cu vopsea verde
semnele oţelului special. Rul­
menţii, roţile pentru foraj, ban-
sformatoarele, de acum vor fi
făcute din oţel de Hunedoara.
Şi cum să nu fie tnîndri oa­
meni ca Iordache, Iov, Omotă,
Feideu, pentru faptul că lucrea­
ză aici 1
Angajamentul a fost îndeplinit înainte de termen
Colectivul furnalului tineretu­
lui de la uzina „Victoria“ Că­
lan s-a angajat ca în cinstea
Festivalului ATondial al Tinere­
tului şi Studenţilor de la Mos­
cova să dea peste plan, pînă la
festival, 2.500 tone de fontă.
Printr-o bună organizare a
muncii şi folosind metoda mai­
strului furn al ist sovietic, A. Fi-
100,9 la sută. O creştere în­
semnată s-a obţinut la produc­
tivitatea în cărbune. Faţă de lu­
na martie, ea a fost în luna
mai cu 7 la sută mai mare.
Creşterea productivităţii muncii
a fost determinată de o seamă
dc măsuri tehnico-organizatori
ce aplicate în perioada experi
mentării măsurilor de îmbuna
tăţire a sistemului de salari
zare şi normare, măsuri care
au permis unui număr impor
tant de brigăzi de mineri să-şi
sporească realizările. S-au pus
în funcţiune noi fronturi de lu
cru la sectoarele II şi III, a
fost eşalonai rambleul la secto
rut I A. s a concentrat încărca­
rea producţiei din stratul IV —
sectorul II etc. Măsurile tehnieo-
organizatorice luate de condu­
cerea exploatării si conducerile
^ectorrelor au dat posibilitate
unor brigăzi de mineri cum sînt
cele conduse de Roman Jurca,
Martin Adamoş, Ion Velek,
Ghoorghe Vraja, Constantin Oc-
Tînărul Tiberiu Igna, utemist, a absolvit şcoala profesională C.F.R. în anul 1955 şi de atunci lucrează
la Atelierele C.F.R. din Simeria. Deşi tînăr, el a ajuns unul dintre cei mai buni strungari. Ca dovadă a
priceperii sale, în această meseîie, i s-a încredinţat un strung pentru strunjirea roţilor de locomotivă.
IN C L IŞ E U : tînărul Igna Ti beriu lucrînd la strunjirea roţilor.
.JÁ.
E N T U Z IA S M U L TINERILOR
A DAT ROADE
ji'i» ¦ ¦»
Tineretul din raionul Hune­ economii operative în valoare să dea peste plan, cantitatea de
1.440 tone minereu. Pînă în
doara a obţinut în ultimul timp de peste 122.000 lei, la care se prezent au realizat 800 tone.
tot mai frumoase realizări, în mai adaugă suma de peste Tineretul de la mina Muncel
a luat sub patronajul său ori­
cinstea festivalului raional şi 62.000 lei, prin depăşirea canti­ zontul nr. 1, cu 3 schimburi de
tineret, condusefae tînărul teh­
regional. Comisia raională a tăţii de zgură granulată cu nician David Nicolae.
luat măsuri din timp pentru 42,19 la sută. In lupta pentru Şi tineretul de Ia sate
popularizarea festivalului. Au îmbunătăţirea calităţii fontei, ti­ s-a pregătit intens
fost scrise peste 120 de panouri nerii de la acest furnal au reu­ Ca răspuns la chemarea tine­
rilor de la Silişte, au fost luate
mari şi 30D lozinci mobilizatoa­ şit să reducă declasatele cu sub patronajul tineretului 13 lo­
turi ale [estivalului, cu 19,40
re. Popularizarea festivalului s-a 70,59 la sută. hectare. Din acestea 8 Ha au
lest însămînţate cu porumb hi­
făcut de asemenea prin sta­ L”a secţia turnătorie, au fost brid şi 1.1,40 hectare cu porumb
ţiile de radioamplificare şi prin create încă 4 brigăzi de produc­ local. De asemenea s-au plan­
cele 30.000 cocarde difuzate. In ţie. Trebuie să arătăm că un a- tat pînă în prezent peste 15.000
adunările generale, la joile de jutor mare a fost dat tineretu­ puicţi. In toate satele s-a efec­
tuat muncă voluntară pentru în­
tineret, prin conferinţele orga­ lui de către conducerea uzinei, frumuseţarea comunelor, curăţi­
rea şanţurilor, sădirea de pomi.
nizate, s-a popularizat de ase­ care le-a pus la dispoziţie toa­ văruireă gardurilor, curăţirea
menea Festivalul tinereţii şi te cele necesare. păşunilor. Tinerii de la Atelie­
rul C.F.R. Simeria, au amena­
prieteniei de la Moscova. In Brigăzile de tineret din între­ jat prin muncă voluntară un
centrele mari, ca de pildă în prinderile oraşului Simeria s-au parc în incinta atelierului, iar
Cilielar, Teliuc, Călan şi Sime^v^ i n g a i a t ca pînă la Festivalul cei din Teliuc, au terminat de
ria, au fost amenajate case a mondial, să realizeze economii cur.înd amenajarea „Parcului ti­
festivalului. Ea sate şi în şcoli în valoare de 80.000 lei. Pînă neretului“.
au fost amenajate 40 de colţuri în prezent s-au realizat econo­
Tinerii din raion ău contri­
ale festivalului. mii de peste 130.000 lei. La buit în mare măsură şi la în­
grijirea culturilor. Aşa de exem­
Harnicii tineri din întreprin­ Depoul C.F.R. Simeria au fost plu, elevii Scolii medii şi cei
de la Şcoala profesională din
deri, sub îndrumarea organiza­ create 4 brigăzi de ^economii,
l i iJiT
ţiilor de partid si U.T.M., mun­ caire au economisit în cinstea
cesc cu mult elan pentru înde­ festivalului 205 torţe combusti­
plinirea angajamentelor luate. bil convenţional. Totaluţ reali­
De exemplu, la Uzina „Victo­ zărilor obţinute numai de ute-
ria“ Călan tineretul a luat sub miştii de ta depou, ating cifra
patronajul său cel mai mare a- de 500 tone combustibil conven­
gregat, furnalul nr. 2. Tinerii ţional. '^ __ '
de la furnalul tineretului şi-au Nici harnicii mineri nu s-au
propus ca, în cinstea Festiva­ lăsat mai prejos. La mina Ghe-
lului de. Ia Moscova, să dea lar au luat fiinţă încă două bri­
peste plan 1.500 tone fontă, an- găzi :rde producţie iar la Teliuc
gaiament care a fost realizat alte două.
pînă la 1 Mai. Tinerii de aici Ca răspuns la chemarea Co­
au dat patriei, pînă în prezent, mitetului regional U.T.M. bri­
2.420 tone fontă peste plan. găzile de mineri s-au angajat
Rezultatele obţinute sînt ur­ cara w a n n B a a n n B a H U n n B U B a B U B H a o c a
mărite prin grafice de produc­ ^ P r in tr e . l u m ia j i
ţie. Datorită aplicării metodelor
avansate de muncă, de la lua­
rea furnalului nr. 2 sub patro­
najul tineretului, s-au obţinut
^ O O <Lv *-¦*
Călan, au reuşit să îndeplinea­ In RapoUu M arc m -a întim pinat 1c e r e a le cu c a re s ă a p r o v iz io n e z e rh un¦
scă în întregime angajamentul
luat în ziua de 16 iunie a.c., la v o atm osţeră pe care in aceste zile o citorii, arm ata, şcolile, etc. Nu a j 1
ora 7 dimineaţa, cînd a fost
elaborată şarja care a întregit $ g ă seşli p este tot în satele patriei fost neglijat în să nici aspeciu l coin -.'ţ
cantitatea de fontă elaborată
pînă în acea zi peste plan la § noastre. P e uliţe, nu intiln eai nici ţi- teresu rii m a te ria le a ţă ră n im ii. Ţ'ă- T
2.500 tone. rănii m uncitori au fo st îndru m aţi să V
J penie de o m ; doar ici şi colo, se
ALFRED HATZ1NGER se con stitu ie în asociaţii, pentru con- i l
Y juca cîte un ţine, făcînd m are haz tractarea de cereale, arătindu -li-se că
tehnician la serviciul organizarea dacă can tităţile contractate 'depăşesc'.
7 d e orătăniile care treceau în fuga
3 0 io n e g r i a , s e c a r ă , o r z o a ic ă ş i ' Ti
Y m are drum ul, ferindu-se din calea floarca-soarelui la un loc, sau 30
* m aşinii.
tone porum b, veniturile lor sporesc cu
A L ocu itorii plecaseră la cîm p cu
^ noaptea-n .cap, n evoin d să piardă nici
muncii ţj un m in u t d in a c e s te z i l e a t ît d e pre- >0 la s u tă .
$ ţioase pentru în grijirea culturilor. R ezultatele unei astfel de m unci nu
J> L a s fa tu l p o p u la r, în fr -o c a m e ră ut în tîr z ia i s ă s e a r a te . S -a u c o n s ti- 4
neanu, Mihai Gaşpar, Eugen $ ră co ro a să , lucrau io v . p re şe d in te !re 'u it a s o c i a ţi i ş i a p r o a p e fie c a r e fa - y
Bartha şi alţii, să-şi realizeze
sarcinile dc plan în proporţie F ilip şi iov. Ion C îm peanu secreta n ilie d in R a p o lt a h o tă r it s ă v a lo - V.
de 120— 175 la sută. 'ifice statului surplusul d e cereale. J
X rul organ izaţiei de bază. Ne-am da
Sporirea producţiei şi {pro­ I bin eţclc cu ven ite, şi, d in vorbă in Xlo s if M ă r u n ţ a f o s t p r im u l c a r e a
ductivităţii muncii, alături de ^ vorbă, ne-am pom enit că discutăm
substanţiala creştere a sala­ 'ncheiat con tract pentru 600 k g grîu. ?
riilor tarifare au asigurat cîşti- ^ despre problem a con tractărilor di Rupă el au urm at Ion O ană, V asile T
guri sporite pentru toţi mine­
rii harnici, cîşliguri care astă­ A cereale. Ş tiam de fapt că in acest do- ornea, lo sif Lup şi încă m ulţi alţii, a
zi pot fi realizate de un număr A m eniu cei din g a p o lt au cu ce se
mare de mineri. Pe lo sif Lup l-am g ă sit pe bucata I
- lăuda, aşa că alunei tin d preşedintele dc pământ a întovărăşirii, coşind nişte ţ
Minerii din brigăzile tovarăşi­ lu cern ă .. E ste un om bine legat, cu ^
lor Bartha Eugen, Jurca Ro­ ^ a în cepu t să -m i vo rb ea scă , am zâm bit.
man, Ion Popa, Alexandru Fu- faţa arsă de soare şi cu m iinile bă- §
ro, .Gheorghe Vraja şi- mulţi ^ sem n că aşteptam lucrul acesta.
alţii cîştigă acum între 2.500— iă ţo rile d e m ânuirea coasei. if
4.000 lei pe lună. Demn de re­ ^ — Am contractat pînă acum 4 va-
— Cum să nu ajutăm noi m unci- §
marcat este faptul că venitu­ § goane dc grîu şi 2 vagoane porum b
rile minerilor sînt în continuă torii, ~ m i-a m ărtu risit el sincer. §
'reştere. Cîştigul minerului 0 Nu sin i prea m ulte !am ilii in salul
Jurca Roman a crescut de la $ nostru, ceva m ai m ult de 200, dar, U ite — şi scoase de la şold o gre- $
2.782 lei în luna martie la sie pentru ascu ţit coasa — chiar şi
3.209 lei în aprilie şi 3.565 lei y dinlrc acestea, peste trei sferturi au această m ică unealtă tot m uncitorul A
in m a i;,a l minerului Alexan­
dru Furo de la, 1.767 lei în mar­ $ deja încheiate contracte.
tie la 2.520 lei în aprilie şi res­ A
pectiv 3.009 lei în mai; al mine­ ^ — S e pare că recolta este destul ne-o trim ite. A m co n tra cta i şi cu 250 )
rului Eugen Bartha de la
3.149 lei în martie la 3.847 lei ş dc bună IP istă deci ţoale garanţiile hS- g n u şi 4 k g de iin ă, dar m -am V
in aprilie ,şi 3.990 lei în mai. în ţeles cu ai m ei că dacă vom rc- v
^ — m -am adresai tov. Cîm peanu — colla m ai m ult, vom da la coopera- L
In urma trecerii la experi­ ^ ca n ici o fa m ilie să nu răm uiă ' în
mentarea măsurilor de îmbună­ ^ afara acestei acţiuni, care, după cîte tiv ă o cantitate de produse m ai marc. %
tăţire a sistemu'"! de salariza
văd, la d v s. a căpătat o am ploare
AL CRISTESCU ^ deosebită. Avem doar şi noi destule avantaje $
^ — întocm ai. Aşa g în dim şi noi. iC u v in te a s e m ă n ă to a r e m i-a f o s t j
d a t să aud şi de la Ion O ană. El 1
m i-a p o v estit şi o intîm plarc, puţin 1
T t i Rapolt, ca şi in celelalte sale h azlie, d a r g răitoare. D u cindu -sc in-
ţ r~ ° Ş i la c o o p e r a tiv ă s ă c u m p e r e i>
fruntaşe ' în contrac!arca . cerealelor,
s-a acordat aten ţie deosebită m unciiru'e pentru opinci, gestion aru l i-a §
1p o litic e ş i ' e d u c a t i v e cu o a m e n ii, p e n - ră sp u ris zâmbind: ţ
tru a-t atrage în a ceastă acţiune. ~ Re unde să avem cuie. m oş Oa- $
M ergîndu-se la fiecare fam ilie, ; sau "A d a tă ţăranii ’ nu m ai poartă *
I prelucrîndu-se ta sfat. în cadru! adu- °Pincí I
A ceste cîteva vorbe l-au făcut pe V
nărilor săteşti, holărîrca cu privire tovarăşul Oană, care de obicei m i f
¦’rea rîd e , s ă iz b u c n e a s c ă în h o h o te , f
§ ,a achiziţionarea şi contractarea de
O e-atunci el poartă num ai bocanci
v> c e r e a le , s -a a r ă ta t o a m e n i! c p c ă a-
r. g. iTj
§ ceasta acţiune este necesară, deoa-
,f| rc c e sla lll! a re n e v o ie d e u n f o n d d e