Page 7 - 1957-06
P. 7

Nr. 768                                                                            SBL55                                                DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                 Pas. 3

                                           . V l f f W D E 'P f f i RTBJO  ““ l i  '¦ "                                                                                                                          ÎN S E M N Ă R I p e m a r g in e a
                                                                                     r( U 7 $ I                                                                                                                            UNUI RĂSPUNS
         " PRIMIREA ¦' >.i r

         sarcină de m are răspundere                                                                                                                                                                                In numărul 730 ai ziarului „Dru­       programe a fost pregătit şi dat cu
                                                                                                                                                                                                                 mul socialismului" din 17 aprilie a.c.,   elevii şcolii de 4 ani şi că la un
                                                                                                                                                                                                                 a apărut sub semnătura tovarăşului        al doilea program, fetele — din lipsă

Partidul nostru acordă o bază, în direcţia atragerii în                       Greşită a fost orientarea or­                                                                                                      V. Cochecl, nota critică „Nepăsare        de băieţi zice-se, dar care la Sîntă-
                                                                           ganizaţiei de bază şi atunci                                                                                                          faţă de munca culturală“. Lectura a-      măria sînt destul — au fost nevoite
mare atenţie creşterii rînduri- partid a celor mai buni munci­             cînd a neglijat complect mun­                                                                                                         cesteia n-a surprins pe nimeni. Acti­     să joace în rolurile acestora. Nu s-a
                                                                           ca cu activul fără de partid,                                                                                                         viştii de partid şi U.T.M., Comitetul     pomenit de asemenea nimic în răs­
lor sale, îngrijindu-se perma­ tori şi, mai ales, a utemiştilor.           care, în treacăt fie vorba, a fost                                                                                                    executiv al Sfatului popular comunal      puns despre situaţia bibliotecii cămi­
                                                                           organizat abia recent. Cu si­                                                                                                         Sîntămăria-Orlea şi Comitetul co­         nului cultural, despre colectivul !co­
nent de îmbunătăţirea compozi­ Aşa de pildă, cu tinerii de la              guranţă că, dacă acesta ar fi                                                                                                         munal de partid cunoşteau această
                                                                           existat, din rîndurile lui ar fi                                                                                                      stare a lucrurilor. Nu greşesc, cred,
ţiei sociale.                       Bluming au fost organizate, în         putut fi atraşi cei mai buni                                                                                                          afirmînd că — cel puţin la acea oră

Atragerea în partid este deci ultimul timp, trei conferinţe, iar

o sarcină importantă şi de la grupul de şantiere 2, 3 şi 4                                                                                                                                                                                                 munal de conferenţiari pe care tova­

mare răspundere. Ea ceiţe o cîte o conferinţă, toate prezentînd                                                                                                                                                                                            răşul Constantin Popescu, directorul

muncă perseverentă, răbdătoa­ aspecte din lupta partidului", des­

re, de zi cu zi, din partea fie­ pre înaltul titlu de membru al            muncitori şi rezultatele ar fi                                                                                                        — apariţia notei nu i-a surprins nici     căminului, trebuia să-l organizeze în­

cărei organizaţii de partid, pen­ partidului de tip nou, despre            fost cu mult mai bune.                                                                                                                pe cei de la Secţia învăţămint. şi        că cu mult timp în urmă, despre

tru ca în rîndurile partidului P.M.R. forţa conducătoare în                Pe şantierele Trustului 4 con­                                                                                                        cultură a Sfatului popular raional.       renumitele echipe artistice formate

să intre cei mai cinstiţi şi îna­ R.P.R. etc. Periodic, organiza­          strucţii sînt multe muncitoare                                                                                                        De ce ? Probabil pentru faptul că şi      din vîrstnici, pe care ie avea acest

intaţi oameni care să merite ţia de bază organizează întîî-                care aduc o contribuţie însem­                                                                                                        ei cunoşteau starea lucrurilor, tot sub

înaltul titlu de comunist.          niri între tinerii şi comuniştii       nată Ia îndeplinirea planului de                                                                                                      acest aspect.                             cămin la începutul anului trecut şi

Organizaţia de bază de la vîrstnicî. O astfel de întîlnire a               producţie. Dar, şi aceasta con­                întreprinderea „Simion Bărnuţiu“, din Sebeş, e cunoscută în ţară şi                    Contrar părerilor însă, la 3 mai          care, pînă la urmă, s-au destrămat

Trustul 4 construcţii din Hu­ avut Ioc cu puţin timp în urmă,              stituie un mare rău, nimeni nu chiar peste hotare pentru produsele sale de marochinărie, lucrate cu 1957, cu adresa nr. 264, Secţia învă-                                       din cauza lipsei unui om care să

nedoara, îri trecut, s-a ocupat Ia clubul sindicatului, unde co­           s-a preocupat de atragerea lor                 muit gust şl fineţe. Clişeul reprezintă pe tov. Emilia Popescu, una din                ţămînt şl cultură a raionului, sub        se preocupe de ele. La fel, nu s-a

foarte puţin cu munca de pri­ munistul Anton Laszlo a vorbit               în partid, lată deci o lipsă mare              harnicele muncitoare de aici, la locul de producţie.                                   semnătura tovarăşului Liviu Morarii,      vorbit nimic în răspuns despre faptul

mire în partid. Acest lucru poa­ tinerilor despre trecutul glorios         a organizaţiei de bază pe care                                                                                                        inspector cu problemele muncii cul­

te îi dovedit de însăşi numărul de luptă al Partidului Comunist            va trebui să o înlăture în cel                                                                                                        turale, a răspuns redacţiei ziarului      că aparatul de radio al căminului
                                                                           mai scurt timp.                                                                                                                       c ă : .... afirmaţia că n-a existat nici
redus de candidaţi primiţi. Ast­ Romîn.                                                                                                 Cine este vinovat?                                                       un fel de activitate culturală, nu e      stătea la şcoală în loc de a fi la
                                                                              Ridicînd la nivelul cuvenit
fel, de la deschiderea porţilor        De remarcat este că organiza­                                                                                                                                                                                       .cămin, unde să se organizeze audiţii
partidului, anual se primeau        ţia de bază urmăreşte şi felul
doar cite 7-8 candidaţi, deşi în    cum cresc candidaţii din punct         munca de primire în partid pre­                   Uricani -era o comună cu* dă-               Am mers in vizită la o cur              justă”. In continuare, răspunsul tri­     colective. S-a trecut cu vederea şi
cadrul trustului muncesc sule       de vedere politic. Pentru a-i a-       cum şi munca de educare a                      suţele risipite ici colo pe Valea           noştinţă a mea din blocul C.               mis redacţiei precizează : „—în aceiaşi
de muncitori.                       juta în această direcţie, toţi au      tinerilor comunişti, organizaţia               Jiului. Acum, a devm it un o-              Aici am cunoscut-o şi pe tova­              timp s-a depus activitate culturală       lipsa totală a conferinţelor care să
                                                                           de bază de la Trustul 4 con­                   râşel minier, fntrîhd în oraşul             răşa responsabilă Elena Monci.             şi pentru crearea unei întovărăşiri
                                                                           strucţii va face ca nivelul mun­                                                           Era supărată foc.                          agricole, care s-a şi inaugurat". Tre­    vorbească despre transformarea socia­
                                                                           cii organizatorice şi politice cîe             nou, privirea îţi este atrasă de                                                       buie spus, însă, că, prezentînd, sau
   Acest lucru a dat de gîndit fost încadraţi în învăţămîntul              partid să crească, întărind ast­                                                              ™ De ce sînteţi mîhnită ?               încercînd numai să prezinţi constitui­    listă a agriculturii, despre organiza­
noului birou, ales în luna sep­ de partid, şi Ii s-au încredinţat          fel rolul ei în îndeplinirea sar­              blocurile noi, frumos construi-             Mu vă simţiţi bine în aseme­               rea întovărăşirii agricole din Sîntă­
tembrie a anului trecut, dar sarcini concrete. Aşa, spre e-                cinilor ce-i stau în faţă.                     te, care stau rînduite pe o par-            nea locuinţe ? — am întrebat-o             măria-Orlea ca un rezultat al mun­        rea recenziilor la cărţile „Pămînt
                                                                                                                                                                      pe un ton glumeţ, fără să bă­              cii culturale desfăşurată aci, ar în­
mai ales organizaţiei de bază xemplu, candidaţii Nicoiae Pe­                                                    V. P1ŢAN  te şi pe alta a străzilor asfal-            nuiesc că voi afla lucruri ne­             semna să faci o glumă nereuşita.          desţelenit“, „Bruschi“, „Pîine albă”,
                                                                                                                          tate.                                       plăcute. Şi aşa, din vorbă în              Asta cu atît mai mult cu cît în ca­
care nu se putea mulţumi cu tre şi Ioan Durdui au sarcina                                                                                                            1vorbă, am aflat că blocurile               zul acesta ar trebui să se ignoreze       „Secerişul,’, ,’Mitiţea Cocor" sau al­
modul defectuos cum s-a mun­ de a sprijini activitatea comi­                                                                                                          frumoase şi arătoase pe afară,             contribuţia care şi-au dat-o activiş­
cit în această direcţie şi cu re­                                                                                                                                     ascundeau o mulţime de nere­               tii de partid şi de stat, ce consecutiv   tele, pe care chţemarea inielecjuali-
zultatele obţinute. Pentru a în­                                                                                                                                      guli în interior.                          au desfăşurat o muncă de lămurire
drepta lucrurile, organizaţia de    siei muncii culturale de masă,                                                                                                                                               de la om la om, muncă ce şi-a do­         lor din raionul Haţeg, lansată în de­
bază a pornit o muncă mai           candidatul Mircea Ramba, pro­                                                                                                        Locatarii sînt lipsiţi de apa           vedit de altfel eficacitatea.
temeinică.                          blema invenţiilor şi inovaţiilor,      Aici staţia de                                                                             potabilă, care nu ajunge nici                                                        cembrie 1956, le prevedea. Toate a-
                                    Nicoiae lancu, problema califi­                    Deva                                                                           la etajul l. La spălător ţevile
                                    cării etc. In acest fel, stagiul                                                                                                                                                                                       ceste lucruri au fost neglijate de to­
                                                                              A devenit un obicei încă de la începutul lu-' Sprijinul acordat comi­
                                                                                                                                                                                                                                                           varăşii de la Secţia învăţămînf şl

S-a dovedit că se poate             de candidat este o adevărată                                                                                                                                                                                           cultură, care, prin cele 6 conferinţe
                                    şcoală de educare politică.
         munci bine                                                                                                                                                                                                                                        şi trei programeartistice, — sear-

                                    O parte pozitivă constituie                                                                                                                                                                                            băde şj unele şi altele — încercau

   Simţind mai mult ajutorul bi­    şi faptul că, la anumite inter­        al' comitetului ' de re­     nii mai a. c., şi trans­        tetului de redacţie de u-    sini sparte şi apa le pică pe                  Afirmaţia că „...în primul trimestru   să dovedească inexactitatea notei din
roului, organizaţia de bază a       vale, organizaţia de bază ana­         dacţie pentru emisiunile     misă prin staţia de ra­         nii corespondenţi c a :      cap, ca şi cum ar fi afară pe               a! anului numai, s-au organizat 8
început să-şi îmbunătăţească        lizează organizaţiile de şantier       l<?e.ale la .şţaţia dş ra­   dioficare în cadrul emi­        Paul Vulpe, loan Zalla­      o vreme ploioasă. Cînd am co-               conferinţe (care în realitate a u 1fost   ziar şi „intensa“ muncă culturală
stilul de muncă în ceea ce pri­     asupra felului cum muncesc pe          dioficare din oraşul De­     siunii „Colţul , festivalu­     rte, Mihai Bereghi, Ro­      borît la subsol am înotat în-               numai 6) şi 3 programe artistice“...
veşte primirea în partid. Mem­      această linie şi, uneori, chiar                                                                                                                                                                                        desfăşurată la Sintămăria. f y-
brilor de partid le-au fost în­     membrii de partid sînt chema­          va, de a se întruni cît lui”, a constituit o ade­ man Buştea şi alţii, s-a                                                            oglindită în răspunsul trimis redac­
credinţate sarcini concrete de a    ţi în faţa biroului pentru a ară­      mai 'des, în vederea dez­ vărată noutate pentru făcut deosebit de simţit,                                                             ţiei, ne-ar obliga oarecum să credem         In ce măsură a sprijinit căminul
se ocupa de eei mai buni mun­
citori, la locul de muncă, pen­     ta în ce măsură s-au achitat de                                                                                                  tr-o băltoacă, iar ca să nu fac                                                       cultural şl activitatea cultural-artis-
                                    sarcina încredinţată.                                                                                                            baie la picioare a trebuit să
                                                                                                                                                                                                                                                           tică, crearea întovărăşirii agricole ?
                                                                           baterii 'diferitelor proble­ deveni.                         aşa cum de altfel s-a calc pe nişte cărămizi puse de că vasta activitate culturală s-ar pu­

                                                                           me ce privesc bunul Prin contribuţia tova­ primit un ajutor calitativ locatari din loc în loc.                                        tea limita la numai cele două ele­        Răspunsul avea să-l dea mal tîrziu

tru a i pregăti să intre în rîn­    Lipsurile însă să fie                  mers al emisiunilor. A- răşului Constantin Got- din partea tovarăşei Cor­                 Intrînd în apartamentul to­ mente : conferinţe şi programe artis­                     (zilele trecute)' referatul Comitetului
durile candidaţilor de partid.
                                                                           nalizarea activităţii de­ cu, de la şcoala me­ nelia Candrea din inspec. varăşului Ion Palareţ, acesta tice. Acestea au, bineînţeles, impor­                                    executiv al Sfatului popular din Sîn.

Aceştia vorbesc muncitorilor                lichidate                      puse şi stabilirea obiec­ die nr. 2, a fost reali­ ţoratul regional de ra­ m-a luat drept o persoană de la tanţa lor pe care n-o tăgăduim, dar                                  tămăria, expus în consfătuirea cu

despre politica partidului nos­        Cu toate rezultatele obţinute,      tivelor de viitor, iac ca zată emisiunea bilunară dioficare.                              Trustul 7 construcţii din Pe­ la ele nu se poate limita întreaga ac­
                                    trebuie arătat că organizaţia
tru, despre cinstea de a deveni                                            programele locale trans­     „Prietenii        condeiului",  Trebuie spus că în           troşani şi a început să mi se               tivitate ce trebuie să se desfăşoare      intelectualii comunei, unde, printre
membri ai partidului, despre                                               mise prin staţia de ra-                                                                   jeluiască. „Apa nu merge, to­               la un cămin cultural, dacă, bineîn­
lupta partidului pentru crearea de bază putea să facă şi mai               dipficare să fie din ce      în care sînt prezentate munca comitetului de re-             varăşe, instalaţia de la baie e             ţ•eles > căminul din Sîntămăria-Orlea     altele, se spunea: „Deşi în cadrul
                                                                           în ce mai apreciate de                                                                    prost lucrată"...                           nu face cumva o excepţie în această       comunei Sîntămaria-Oriea s-a inau­
unui trai îmbelşugat oamenilor t mult ducă îşi organiza mai bine           ascultători. Lucruri tot     diferite lucrări de crea­ dacţie a emisiunilor lo­                                                       privinţă.
                                                                           mai interesante şi mai                                                                       Cine se face vinovat are de
                                    munca.                                 noi se fac auzite la di­     ţie literară, aşa cum au cale Deva, s-au manifes­            o asemenea situaţie vă veţi                    In răspunsul trimis de Secţia în-      gurat o întovărăşire agricolă, cămi­
                                                                           fuzoarele abonaţilor.                                                                     întreba ? Cei care au executat              văţămînt şi cultură nu se pomeneşte
muncii etc.                                            >                   Programele variate, au       fost acelea ale elevilor tat şi unele lipsuri. Ca­           lucrarea — Trustul 7 construc­              nimic însă de faptul că conferinţele      nul cultural prea puţin a adus apor­
                                    Biroul organizaţiei de bază            fost cuprinse în emi­                                                                     ţii Petroşani.                              ţinute — 6 la număr — au avut
De pildă, comunistul Petru                                                 siuni c a : „prietenii con­  P. Ghişotu, D. Beiu şi litatea literară a mate­                                                          loc rjuma.i cu ocazia diferitelor eveni­
Fărcaş s-a ocupat de zidarul a îndrumat însă în prea mică                  deiului”, „vorbesc oame­                                                                     Le propunem .tovarăşilor de              mente sau aniversări c a : „Manifestul    tul său în această muncă". Prin a-
                                                                           nii ştiinţei“, „colţul fes­  altele.                                                      la Truştul 7 construcţii Petro­             F.D.P.“, „16 Februarie 1933”, „8 Mar­
                                                                           tivalului”, „radio-maga-                                     rialelor transmise, a lă­    şani şă se gîndească ce dove­               tie“ etc. şi că celelalte conferinţe
Damian Dîrlea, Viorel Moisescu măsură unele organizaţii de; ba-            zinul”, „să criticăm lip­                                                                 deşte o astfel de situaţie şi, da­          n-au fost adaptate situaţiei din Sîntă-   cel „prea puţin“, tovarăşii din Comi­
                                                                           surile", „emisiunea în       Deosebit de interesan­ sat uneori de dorit, aşa              că' pot, să răspundă locatarilor            măria, au fost lipsite de exemple lo­
s-a ocupat de mecanicul Ale­ ză de şantier, ca cele de la gru­             limba maghiară“, etc1.                                                                                                                cale. S-a trecut cu vederea, de alt­      tetul executiv au vrut desigur să fie
                                    pul de şantiere 1 şi 2, datorită                                    tă este şi emisiunea cum de altfel a lăsat de                de la blocul C.                             fel, şi aceea că unul din cele trei
xandru Marcu, Viorel Răceanu,       cărui fapt acestea desfăşoară o           In „Buletinul de şti­
de instalatorul Andrei Nazarie,f                                           ri“, se transmit prin sta­   „Vorbesc oamenii de dorit uneori şi felul în                                      CONSTANTIN SIMA                                                  totuşi generoşi faţă de adevărata sta­
                                                                           ţie realizări din diferite
Elisei Gîdea şi Ştefan Toadcr activitate cu totul necorespunr              sectoare de activitate,      ştiinţă”... Probleme ca : •care aceste materiale au                     şantierul 5 construcţii Dricani                                            re a lucrurilor.
                                                                           stimulîndu-se fruntaşii
de inginerul Mircea Ramba etc., zătoare. De asemenea, a existat            în producţie, inovatorii,    „originea vieţii“, „des­ fost expuse în faţa mi­                                                                                                   In legătură cu muncă culturală din
                                                                           întrecerile socialiste etc.
care au fost recent primiţi în o preocupare destul de slabă în                                          pre sistemul • solar”, „co­ crofonului ; ne gîndim                                                                                                 Sîntămăria s-ar mai putea spune
                                                                              Emisiunea în limba
rîndurile candidaţilor de partid. direcţia generalizării metpde-           maghiară, realizată cu       meta Româin-Rolland", la tonalitate, punctuaţie
                                                                           sprijinul învăţătoarei
Datorită preocupării organi­ ior bune şi a experienţei dobîn-              Hedviga Maksay, a fost       etc. au contribuit la îm­ şi în general la interpre­                                                                                               multe. S-ar putea spune, de pildă, si
                                                                           salutată cu căldură de
zaţiei de bază, de la alegerea dite de unele organizaţii de                locuitorii colpniei cean­    bogăţirea bagajului de          tare.                                                                                                              despre aceea că, Sfătui popular lo­

noului birou şi pînă în prezent, şantier, ca cele de la B.U.T. şi                                       cunoştinţe al multora              In ceea ce priveşte                                                                                             cal şi Comitetul comunal de parlid,
                                                                                                                                        transmisia materialelor
au fost primiţi 18 candidaţi şi grupul 4 şantiere, care au ob­                                          din ascultători.  (             la emisiunile locale, a
                                                                                                                                        existat — şi mai există
                                                                                                        Pentru combaterea u-            — o permanentă greu­                                                                                               nu au ţinut în mînă lucrurile, n-au
                                                                                                                                        tate, în sensul defec­
11 membri de partid, majorita­ ţinut rezultate bune. Era bine                                           nor lipsuri manifestate         tuoasei funcţionări a sta­   dosuri şi distracţii pentru taberele de vară                                          controlat îndeajuns pe cei ce răs­
tea acestora fiind muncitori care dacă s-ar fi organizat schim­                                                                         ţiei. Aşa zisele „motive
lucrează direct în producţie, teh­ buri de experienţe cu ocazia că­                                     în diferite sectoare de         tehnice“ au fost în a-                                                                                             pundeau de această muncă. In rezu­
                                                                                                                                        devăr.prea dese.
nicieni şi ingineri. Printre cei rora, metodele bune folosite de                                        activitate ale oraşului                                                 de prof. SEVER BIVOLARU                                                    mat însă, lucrurile se prezintă a ş a :

primiţi se numără şi instalato­ unele organizaţii de şantier să                                         Deva, în cadrul „Radio-                                                                                  pentru a le face cît mai atrăgătoare      condiţii sînt, ar putea fi deci şl
                                                                                                                                                                                                                 şi pentru a stimula interesul copii­
rul fruntaş Vasilc Grigoru{, fie împărtăşite şi celor cu o ac­                                          magazinului“ sau „Să                                            Recent, în colecţia ,,Pentru acti­       lor. Aproape fiecare joc este însoţit     muncă culturală.
                                                                                                                                                                     vitatea pionierească” a Editurii Ti­        de schiţe, care ajută şi mai mult
mecanicul Aurel Bărbănţan, ute- tivitate mai slabă. In prea mică                                        criticăm lipsurile”, au                                      neretului a apărut o nouă lucrare           la înţelegerea conţinutului lor.
                                                                                                                                                                     foarte folositoare pentru organizarea
                                    măsură, sau aproape deloc, s-a                                      fost satirizate aspectele                                    vacanţei de vară a copiilor.                  Gartea se adresează profesorilor şi     Le-am scris toate acestea în sin­
                                    preocupat organizaţia de bază
mistul llian Grigore şi alţii,      de a îndruma colectivul de re­                                      negative sezisate de co­                                        Lucrarea este alcătuită dintr-o cu­                                                cera dorinţă de a îndemna pe cei
care îşi depăşesc lună de lună      dacţie al gazetei de perete, pen­
planul cu procente între 140-                                                                           respondenţi. S-au îndrep­ Comitetul de redacţie                                                                                                    vizaţi în coloanele presei de partid,
150 la sută. In prezent, organi­
                                                                                                        tat multe stări de lucruri al staţiei de radioficare                                                                                               să verifice mai temeinic sezisările, să

zaţia de bază are pregătite încă tru ca la gazetă de perete să                                          la T.A.P.L., O.C.L. Indus­ din oraşul Deva îşi pro-                                                                                                răspundă redacţiei în lumina adevă­

9 dosare, care urmează ca în apară articole pe diferite teme               găi. trial, 'O.C.L. Alimentara, 1!püne să realizeze noi legere de jocuri, sistematizate pe mai instructorilor punîndu-le la dispozi­

cel mai scurt timp să fie dis­ în legătură cu primirea în par­               Surpriza realizată de      P.T.T.R., l.G.O. şi alte u-     succese în activitatea de    multe capitole, după caracterul şi          ţie un bogat material pe care să-l        ratei stări a lucrurilor, aşa cum se
                                                                           tînărul L. Ferencz de        nităţi, în urma sezisărilor     viitor şi să înlăture lip­   scopul pe care-1 urmăresc. In toate         utilizeze pentru a asigura pionieri­
cutate.                             tid. Nu s-ar putea spune că nu         la T.R.C.L.H., prin înde­    transmise prin emisiunile       surile constatate.           jocurile, autorul a căutat să îmbine        lor o odihnă sănătoasă şi raţională       cuvine de altfel faţă de organul pre­
                                                                           plinirea planului de pro­    locale ale staţiei de ra­                                    elementele utile cu cele distractive.       în timpul şederii îri taberele de vară.
Rezultatele obţinute se dato- apar articole, chiar foarte bune,            ducţie pe întregul an,       dioficare.                                    P. JURCONI                                                                                           sei comuniste.            f; 4 1
                                                                                                                                                       corespondent
reşc în mare măsură metodelor însă pe această temă nu a apă­                                                                                                                                                                                                                 PETRE FARCAŞIO

june folosite de organizata de rut nici unul.

   Salarizarea îmbunătăţită ca­     zaţi cu 45 lei pe post. Deoarece       Probleme ale salarizării îm bunătăţite în Valea Jiului                                                                                lului de trai. Ei vin în aceste              Pentru a îmbunătăţi salariile
re se experimentează la toate       muncitorii de la întreţinere lu­
exploatările şi preparaţiile de     crează în regie, fapt pentru ca­       PROPUNERILE MUNCITORILOR —                                                                                                            zile cu propuneri şi mai nume­            muncitorilor mineri, partidul şi
cărbuni din Valea Jiului, Înce-     re' nu' au posibilitatea de a o îş\            factor activ pentru creşterea producţiei                                                                                      roase, mai concrete, contribuind          guvernul au făcut serioase efor­
                                    tig a \în raport cu nnţncâ de-'                                                                                                                                              astfel la creşterea producţiei.           turi financiare. Acestor eforturi
pînd din Luna aprilie, şi-a ară­    pusă, minerul Petru Crişân II          pentru depistarea şi înlăturarea               nu pot fi încadrate în lucrări             larizare îmbunătăţită arată că              Propunerile nou făcute trebuie            trebuie să li se răspundă prin
tat primele roade. Ca urmare a      a propus să li se acbrde o nor­        acestora s-a pus în experimen­                 mecanice de serie, arată în pro­           pentru ridicarea brigăzilor ră­             studiate cu deosebită atenţie,
muncii avîntiate, pe întreg         mă de lucru. Comisia a hotă-           tare salarizarea îmbunătăţită.                 punerea sa, muncitorul mecanic             mase sub plan este necesar ca               iar măsurile preconizate în ele           creşterea necontenită a produc­
bazinul s-a dat cea mai mare        rît că acolo unde se poate, lu­        S-a observat, în cadrul dezba­                 Lakatos Alexandru de la mina               popularizarea rezultatelor bune             să fie neînlîrziat traduse în             ţiei şi productivităţii muncii şi
producţie de la începutul anu­      crările de întreţinere să fie nor­                                                    Uricani.                                   obţinute de alte brigăzi să fie             viată. Conducerile sectoarelor            prin găsirea de noi resurse in­
lui. Atît întrecerea socialistă în  mate. Muncitorul Carol Szabo,          terilor sau în consfătuirile de                                                           făcută cît mai bine, mai suges­             trebuie să-şi intensifice activita­       terne pentru reducerea preţului
cinstea lui 1 Mai. cît şi sala­     din sectorul III, a propus, prin­      producţie, că salariile după re­                  Salariile noastre actuale, nu           tiv şi mai operativ. Trebuie                tea pentru ajutorarea efectivă a          de cost.
riile sporite, au fost promotorii   tre altele, ca la fixarea planu­       încadrare nu sint chiar stimula­               reprezintă un element stimula­             dusă mai cu amploare, munca                 brigăzilor, care, din diferite mo­
acestur frumos rezultat. Pe lin­    lui brigăzii să se tină cont şi        tive pentru două categorii de                  tiv. Desigur că, odată cu defi­            de lămurire individuală pentru              tive, în primele două decade ale             Invingînd toate greutăţile ce
gă creşterea producţiei globa­      de situaţia abatajului, dacă se        muncitori. Este vorba de artifi­               nitivarea salarizării îmbunătă­            a fi clar, fiecărui om, că rea­             lunii mai, au rămas sub plan,             le mai stau în cale, minerii
le, s-au înregistrat şi sporiri     află în atacare nouă 'sau în           cierii de mină şi de personalul                ţite. această $eficientă va fi             lizarea planului este în intere­            să poată recupera rămînerea în            Văii Jiului sînt hotărîti să răs­
considerabile ale productivităţii   •„plin”, iar tov. Ludovic Szolga,      atelierelor de reparaţii mecani­               rezolvată şi pentru atelierele             sul brigăzii. Dar pe lîngă a-               urmă pînă la finele lunii.                pundă cu cinste grijii pe care
muncii. Astfel, la mina Lonea,      de la sectorul IV A, a propus          ce.                                            mecanice de mină, îşi dă păre­             ceasta, fixarea unor planuri                                                          partidul şi guvernul le-o arată.
productivitatea a crescut cu        ca dulgherii de mină să fie                                                           rea bătrînul fierar Alexandru              juste şi crearea de condiţii op­               O sarcină deosebit de impor­
0,850 tone pe post, la mina Lu­     salarizaţi cu 45 lei pe post ca          Aşa de pildă, mai mulţi arti­                Fias de la'U ricani. '                     time pentru muncă, sînt de a-                tantă revine organizaţiilor                 Analizîndu-şi temeinic în con­
peni cu 0,500 tone pe post, iar     şi vagonetarii din abataje. Pes­       ficieri de la Petrila, Lupeni şi                                                          semenea factori hotărîtori pen­             U.TM. şi secţiilor sindicale în
la Uricani cu 0,200 tone pe         te 100 asemenea propuneri au           Uricani, au propus să fie sala­                   Rezolvarea acestor două pro­            tru ca toate brigăzile de mine­             antrenarea muncitorilor pentru            sfătuirile de producţie, posibi-
post.                               făcut numai minerii petrileni          rizaţi cu 60 lei pe post ca şi                 bleme, depăşeşte nivelul exploa­           ri să depăşească planul de pro­             dezbaterea cît mai largă şi sub           tătile pe care le au, ei şi-au luat
                                    Pe Combinatul carbonifer •al           minerii, în loc de 52 lei cît au               tărilor şi trebuie să fie soluţio­         ducţie. Realizarea unei concen­             toate aspectele a prevederilor
   Faptul că, prin prevederile      Văii Jiului, numărul propune­          în prezent. Intr-adevăr, un ar­                nată de către forurile ministe­            trări a producţiei este fără în­            salarizării îmbunătăţite. Să fie          noi angajamente sporite în
sistemului de salarizare, retri­    rilor, pînă la 1 Miai, se ridică la    tificier este un om cu o califi­               riale.                                     doială un element de bază, de               clar tuturor că, cu cît dezbate­          cinstea zilei de 23 August şi a
buţia muncii se face după to­       peste 400.                             care cel puţin egală cu a mine­                                                           care depinde buna aprovizio­                rea va fi mai largă şi propune­           Zilei minerului. Colectivul mi­
najul extras precum şi posibi­                                             rului, el fiind recrutat, dintre                  Din rezultatele obţinute în             nare cu viaigonele goale şi ma­             rile mai numeroase, cu atît sis­          nei Aninoasa a chemat la în­
litatea de a cîştjga mai bine,         O mane parte a acestor pro­         minerii cei mai buni. Dacă se                  producţie, în prima lună de                terial lemnos a brigăzilor de               temul de salarizare definitiv va
au făcut ca minerii să vină cu                                             are în vedere că artificierii lu­              experimentare, iese totuşi în e-           mineri. Pentru realizarea aces­             oglindi în el, retribuţia justă a         trecere socialistă toate colecti­
numeroase propuneri pe mar­         puneri se referă ia îmbunătăţi­        crează intr-un oarecare pericol                videntă faptul că multe brigăzi            tor obiective importante, au                                                          vele exploatărilor din Valea
ginea sistemului de salarizare      rea condiţiilor de lucru în sub­                                                      de mineri au rămas sub normă.              un cuvînt greu de spus ingine­              muncii depuse la diversele lo­            Jiului, angajîndu-se să dea.
îmbunătăţit. Acestea se referă      teran. Despre respectarea pos­         şi li se cere să cunoască în a-                Rămînerea în urmă se dato-                 rii şi tehnicienii noştri.                  curi de muncă miniere sau de              pînă la 23 August, 10.000 tone
atît la îmbunătăţiri propuse        turilor planificate, reducerea         mănunt tot complexul de lu­                    reşte fie condiţiilor defavorabile                                                     la preparaţii.                            de cărbune peste planul de 8
pentru plata muncii depuse cît      celor neproductive, precum şi          crări miniere, e drept că salari­              ale unor locuri de muncă, sla­                                 ik                                                                luni. Pînă acum, colectivele mi­
şi pentru crearea celor mai per­                                           zarea lor nu este stimulativă.                 ba aprovizionare cu vagonete                                                              Comitetele de partid şi orga­          nelor Petrila, Lupeni şi Vul­
fecte condiţii de lucru. Mica me­   unele măsuri tehnice pentru u-                                                        goale şi materiale, precum şi a-              Ne aflăm acum către sfîrşitu!            nizaţiile de bază au datoria de
canizare ocupă un loc impor­        şurarea eforturilor fizice, prin          La fel, rămînerea la vechea                 sistentei tehnice acordate brigă­          celei de a doua luni a experi­              a îndruma cu atenţie şi compe­            can au răspuns chemării la în­
tant.                               introducerea de trolii pentru          salarizare, a unei părţi din                   zilor de către unii tehnicieni şi          mentării. Minerii, odată cu pri­            tentă modul cum se desfăşoară             trecere, luîndu-şi angajamentul
                                    manevră, rpaoaze şi prelungiri         muncitorii atelierelor mecanice                ingineri. Situaţia aceasta se !pre­                                                    antrenarea muncitorilor la dis­           să dea patriei pe această pe­
   La mina Petrila, de exemplu,     de linie ferată etc., au făcut         de mină, a provocat discuţii vii.              zintă mai ales la mina Urica­              mirea salariilor sporite, au vă­            cuţii şi felul cum sînt rezolva­          rioadă între 3.000—10.000 tone
6-iau făcut numeroase propu­        propuneri m inerii: loan Blagu,        Lucrările pe care le execută                   ni, unde, şi în luna mai. sînt             zut odată mai mult, „pe viu”, ce                                                      mai mult cărbune.
neri din partea muncitorilor şi     Ladis-lnu Haidu, tehnicianul           aceste ateliere sînt în marea                  încă multe brigăzi sub normă.              foloase aduce salarizarea îmbu­             te sau cum se răspunde propu­
tehnicienilor în legătură cu în­    Fraiicisc Boyte şi mulţi alţii de      majoritate lucrări de reparaţii                                                           nătăţită pentru ridicarea nive­             nerilor înscrise. Trebuie criti­             Avîntul cu care s-a pornit Ia
cadrările. Muncitorii Iosif Ca-     la mina Petrila ca şi cei de la        rapide a utilajelor miniere, deci                 Experienţa primei luni de sa-                                                       caţi cu toată asprimea acei               înfăptuirea acestor angajamen­
dar şi Adalbert Kiss, din sec­      Lupeni, Uricani. Aninoasa, etc.                                                                                                                                              membri ai comisiilor de consul­           te, arată că propunerile oame­
torul III, au propus ca cei care                                                                                                                                                                                 tare, care, din subaprecierea ro­
lucrează la diguri să fie salari­      Dar, sistemul de salarizare îm­                                                                                                                                           iului lor, dau răspunsuri for­            nilor muncii aduc un • serios
                                                                                                                                                                                                                 male sau pur şi simplu nu răs­            aport la îndeplinirea sarcinii
                                    bunătăţit are şi lipsuri. Tocmai                                                                                                                                             pund la orice propunere venită
                                                                                                                                                                                                                 de la muncitori                           principale care stă în fata mi­
                                                                                                                                                                                                                                                           nerilor din Valea Jiului : creş-

                                                                                                                                                                                                                                                           lerca producţiei şi productivită­

                                                                                                                                                                                                                                                           ţii muncii şi reducerea neînce-i

                                                                                                                                                                                                                                                           tată a preţului de cost.          i

                                                                                                                                                                                                                                                           ing. GR. DUAUTRESCU
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12