Page 70 - 1957-06
P. 70
'D R U M U Z ’S 0 C I A Ü S M U t U i Nr. 7§4
Lipsuri în organizarea păşunatului Centrul şcolar agricol Tîrp Mureş In atenţia viticultorilor
1 şi recoltării ierbii din păduri
- .. - c o m u n i c ă , : --------- Stropitul de siguranţă la vii
după perioada de înflorire
In pădurile rărite, poieni şi pe nedoara, Brad)", pentru recolta şi a preveni sau a reprima pă- In anul şcolar 1957— 1958 vor producţie ca ajutoare directe ale
funcţiona următoarele tipuri de şco inginerilor şi medicilor veterinari.
suprafeţele neplantate din sec rea ierburilor din porţiunile de şuniatul abuziv.- li î cu limba de predare r~mînă şi Absolvenţii îşi pot continua studiile Pentru a preîntîmpina un a- cu soluţii arsenîcale sau cu ni-
torul silvic, cresc deobicei ier m ag h iară: în învăţămîntul superior. tac de mană la vii în perioada cotox. Aceste preparate se gă
buri, care în cea mai mare par păduri neadmise păşunatului In urma controlului făcut s-a de creştere a boabelor, viticul sesc la secţiile agricole şi la
te prezintă o bună hrană pen 7. Ş c o li p r o fe s io n a le In timpul şcolarizării elevii pri torii trebuie să execute stropitul centrele de stropit _ pomii. Se
tru vite, atît în stare verde cît pentru a fi uscate. Importante constatat în cantonul 22 Dosul mesc şcolarizare şi cămin gratuit, al treilea, care este si un stro va întrebuinţa soluţia de arse-
şi ca fîn. în sp ecia lită ţile: masă contra cost, costul transpor pit obligatoriu de siguranţă du niat 'de calciu în concentraţie
cantităti de ierburi sînt expuse Vadului (Oc. Hunedoara, pă tului în vacanţe şi practice, precum pă înflorit. de 0,5 la sută sau arseniat de
Valorificarea acestora prin — agricultură şi salariul de ajutor de maistru. plumb 0,4 la sută, sau nicotox
păşunat siau ca fîn, reprezintă astfel pierderii, ierburi, care în durar Aron Hăţeganu) o turmă — zootehnie Stropitul se va face la urmă tot 0,4 la sută.
— veterinară In aceste şcoli se primesc absol toarele d a te : în comunele rşi
o contribuţie esenţială, ce se perioade de secetă sau toamna, de oi păşunînd în păduri ne venţi al şcolilor profesionale, care satele unde a plouat în ziua rde Deoarece această apariţie s-a
poate da de silvicultură dezvol Durata de şcolarizare este de 3 au o vechime în producţie în ra 16 iunie, imediat, astfel ca pî 'acut acum 'cînd se 'aplică stro
tării creşterii vitelor. devin un mediu deosebit de in admise şi fără contract. Astfel ani. La terminarea şcolii absolven mura respectivă, de ce! puţin 2 ani. nă la 25 iunie să fie terminai, pitul ăl treilea contră magiei,
ţii primesc calificarea în specialita iar în comunele unde nu a se pot amesteca soluţiile de ar*
In general, păşunatul în pă flamabil şi creează un pericol de abuzuri s-au mai constatat te şi sînt angajaţi la unităţile so Absolvenţii a 3 clase a fostelor plouat, cînd floarea este căzută seniaţi cu zeama bordoleză,
duri cauzează importante pagu cialiste din agricultură. După un şcoli medii, seria 1955 vor fl pri stropindu-se odată.
be sectorului silvic prin bătăto- deosebit pentru incendii. şi în cantonul pădurarilor Iosif stagiu de 2 ani în producţie, se miţi direct în anul II. de la toate soiurile (din 24 iu
rirea şi degradarea solului, îm pot înscrie în şcolile tehnice de In vederea asigurării unui e-
piedicarea regenerării naturale, Multe sfaturi populare, mai Răciianu (Hunedoara)', Ioan maiştri după terminarea cărora îşi Absolvenţii şcolilor profesionale nie pînă la 30' iunie)”. feot maxim în combaterea aces
distrugerea pliantaţiunilor şi se- pot continua studiile în învăţămîn-
ales în raioanele Hunedoara, I- Dobru (Simeria), Petru Ţifu tul superior. seria 1956 vor fi primiţi în anul 1 La stropit se va folosi o so tor boli, viticultorii trebuie să
mintişurilor, degradarea trepta stropească bine struguri, lăsta
tă ia larboretelor, reducerea creş lia şi Brad, tratează cu super (Dohna). In timpul şcolarizării elevii pri cu un singur an de practică în pro luţie de zeamă bordoleză care rii şi dosul frunzelor. Totodată
mesc hrană, cazare, articole de hi- ducţie. să execute şi celelalte lucrări
terii normale şi, ca o conse ficialitate problema păşunatului Unii pădurari comit abuzuri gienă, lingerie şi echipament gra va cuprinde : 750 grame piatră cerute de minimele viticole oa
cinţă, pierderea anuală a unei înscrierile se fac pînă la data de
importante cantităti de material în păduri. Nu se îngrijesc să a- şi dau un exemplu rău ţără tuit, precum şi transportul în va vînătă, 375 gr., var nestins şi legatul, copilitul şi prăşitul al
¦iemnps. Dezvoltarea vînatului canţe. 20 august. Examenele de admitere doilea.
este de asemenea împiedicată sigure un păşunat organizat în nimii muncitoare prin faptul că vor avea Ioc între 25— 31 august. 120 grame piatră acră la 100
prin practicarea păşunatului. Cu In aceste şcoli se primesc absol Staţiunea de avertizare
turme, cu păstori angajaţi în chiar ei calcă legile silvice. Ast Orice informaţii se pot cere zilnic litri apă.
. toate acestea, în scopul satisfa venţi a 7 clase elementare în vîrstă a manei
cerii intereselor generale ale e- vîrsfă de peste 18 ani, care să fel păşunează vitele sale sau la secretariatul şcolii din Tg. Mureş, S-a semnalat apariţia moliei
conomiei naţionale, pentru a de 14— 18 ani. înscrierile se fac str. Kosuth Lajos nr. 108 sau prin Ig h lu -A lb a
sprijini creşterea vitelor, în ba fie instruiţi de personalul silvic tolerează De ale rudeniilor, în strugurilor — forma Eudemis
za H.C.M. nr. 1104/1955 şi in pînă Ia 10 august Examenele de telefon nr. 2623.
strucţiunilor nr. 58900/1957 s-a in privinţa respectării tuturor păduri neadmise ia păşunaŢ — care de asemenea poete a-
admis şi în acest an practica admitere vor avea ioc între 15 şi' *
rea păşunatului în arboretele în regalelor impuse de legile în vi însă cînd găseşte pe ale altora 25 august. duce pagube însemnate, de a-
care pagubele produse sînt mi
nime, în perioada l.V.—31.VIII. goare. le dresează acte de dare în ju- ceea viticultorii în viile cărora
1957.
Organele agricole nu luptă în ' decută. Alţii admit să pătrun a apărut, trebuie să stropească
In urma constatărilor făcute
pe teren şi din> analiza făcută suficientă măsură pentru lărgi dă în pădure vite fără plata ta
de Direcţia silvică şi Direcţia
agricolă, privind această pro rea capacităţii de păşunat a xelor leg ale; nu se instruiesc
blemă s-au observat o serie de
lipsuri, care trebuie remediate păşunilor existente. Suprafeţe paznicii turmelor sau cirezilor
în cel mai' scurt timp.
întinse de jepi (juniperus virg.) de vite asupra regulelor ce au
Astfel, unele comisii raionale pot fi văzute în Retezat şi în de respectat şi în special asu
de repartizare a păşunatului, ca
cele din Haţeg şi Petroşani, nu munţii Sebeşului şi chiar şi pe pra prevenirii incendiilor de pă
au organizat păşunatul în pă
duri pe baza unei repartizări păşunile mai joase, care azi nu dure. Alţi pădurari îşi însuşesc
juste, pe comune, ţinînd seama
atît de numărul de vite avizate produc nimic. însă dacă ar fi spre folosinţă suprafeţe de po
la păşunat, în lipsa capacităţii curăţite aceste suprafeţe ar pu ieni mai mari decît ar avea
de păşunat pe terenurile agri
cole, cît şi de pădurile admise tea satisface mii sau poate dreptul (competinţă) pe care le
şi cu ierburi abundente pe so
lul acestora. Acest lucru duce zeci de mii de oi. cobesc, iar finul rezultat îl vînd.
la practicarea neorganizată a
năşunatului si la contractări în- Multe lipsuri în nroblema pă Asemenea abateri ale organe II. Şcoli tehnice de m aiştri o n o sp o rt
tîmplătoare fără a satisface cu şunatului în păduri se datoresc lor silvice fată de respectarea în specialităţile
precădere vitele din sectorul personalului silvic. Pe lîngă instrucţiunilor ministerului tre
socialist. Alte 'comisii raionale faptul că unii şefi de ocoale buie lichidate. Fiecare organ — zootehnie
de repartizare a păşunatului ca (ex. Petroşani, Baru Mare, Hu silvic trebuie să înţeleagă că — veterinară
cea din Sebeş, au repartizat la este dator să lupte cu hotărîre Durata de şcolarizare este de 3
nă.şunnt păduri admise, însă fă nedoara, Baia de Criş, Simeria) pentru respectarea normelor sil ani. După terminarea şcolii primesc
ră ierburi, punînd astfel vitele titlul de maistru fiind angajaţi în
în situaţia, de a, umbla toată nu au contribuit în suficientă vice, pentru lichidarea în cel
ziua în căutare de tirană, scă- mai scurt timp a păşunatului a-
zîndu-le astfel producţia de lap măsură la organizarea păşuna
te. lucru ce în majoritatea cazu
rilor duce la invadarea cu vite tului, prin comisiile raionale, buziv şi ilegal în păduri, pen Comentarii asupra m eciurilor din Programul
a planlaţiunilor tinere, neadmi-
se la păşunat. si deci la nagube majoritatea ocoalelor silvice — tru întărirea disciplinei în mun S-a reparat concursului Pronosport nr. 25 etapa din 23 iunie 193?
mari sectorului silvic. Majori şefi de ocoale, brigadieri şi pă că şi "dezvoltarea spiritului de
tatea comisiilor raionale nu au durari — nu asigură controlul răspundere personală fată de drumul Meciul I : R.P. Ungară A — R.P. primul loc în seria I, va înfrunta cît cel mult şansa unui meci egal.
luat măsuri pentru delimitarea pădurilor pentru a asigura res bunul poporului încredinţat Bulgaria A. Intîlnirea celor două pe teren propriu Energia (Recolta) Dinamoviştii din Bacău — care
suprafeţelor de păduri admise pectarea contractelor încheiate Drumul ce leagă Apoldu de format» în cadrul preliminărilor Tg. Mureş. „Calculul hîrtiei“ indică pînă acum nu s-au remarcat decît
si repaitizate la păşunat, prin spre gosp o d are. Jos de comuna Sîngătin, era campionatului mondial este aştep la acest meci un hotărît „ 1“ şi noi prin abundenţa scorurilor egale —
semne vizibile, folosind limitele mai mereu stricat. Cînd ploua tată cu vie nerăbdare de toţi iu ne declarăm întru totul de acord înlîlnesc o echipă destul de ca
naturale de pe teren. In/r. TRAIAN IACOB nici nu se mai putea umbla pe bitorii sportului cu balonul rotund, cu acest pronostic. Dinamoviştii din pricioasă : Energia 1 M ai Ploeşti.
aici. care aşteaptă de la jucătorii ma Oraşul Stalin vor întîlni „acasă" Victoria pe care au înregistrat-o du
De aceste lipsuri se fac vino ÎNSEMNĂRI : ghiari o revenire de formă (anun Energia Ploeşti, echipă, pare-se, minică ploeştenii (2— 0 cu Ştiinţa
vate în primul rînd sfaturile Ce-i de făcut ?. s-au întrebat ţată după cît se pare şi de acel în revenire de formă. Acesta este iaşi) îi recomandă şi pentru meciul
populare raionale, secţiile agri Goana după lemne membrii comisiei permanente de de altfel şi motivul care ne face de la Bacău deşi un rezultat de
cole şi ocoalele silvice. construcţii din comuna Apoldu 0 — 0 cu Suedia la Stockholm) iar ca alături de „X “ să pronosticăm egalitate pare mai uşor de realizat.'
P en tru lo cu ito rii d in B aia să le recep ţio n eze cei de la de Jos. Au hotărît să pună cu din partea celor bulgari o nouă mai curînd victoria oaspeţilor de Locomotiva Arad, care a înregistrat
Ţărănimea muncitoare nu es tetii umărul şi să paveze dru confirmare a creşterii valorice pe duminică prima victorie în Cupa
te îndrumată în suficientă mă d e C riş, raion u l B rad, c u to iţ^ C o m b u s tilu l” şi a p o i să le mul. Şi chiar de a doua zi au care o înregistrează în ultimul timp. cît pe cea a gazdelor. Un meci în Primăverii are puţine şanse de a
sură de către unele sfaturi pornit la treabă. Unii au cărat Bazîndu-ne pe tehnica lor superioa care avantajul gazdelor apare evi înregistra o a doua, deoarece ad
populare, organe agricole şi părarea de lem ne pentru fo W lfyp a rtizeze cetăţenilor. A ceas- piatră, alţii au nivelat şoseaua. ră şi pe avantajul terenului, noi dent — atît prin tradiţie cît şi prin versara de ia 23 iunie Energia Lu-
acordăm prima şansă gazdelor. In forma slabă arătată de oaspeţi — penl se află într-o formă bună şi
silvice (raioanele Orăştie, Hu este o p ro b lem ă . Ş i a cea sta tă trea b ă trebu ie fă cu tă d e In trei săptămîni lucrarea de întîlnirea dintre formaţiile secunde este cel dintre Energia Petroşani şi nu... vrea deloc să cedeze primul
pavare a drumului, ne o distan ale celor ,două; ţări pronosticul nos Fl. roşie Arad. După cum vedem, ioc al seriei a IlI-a . Deci „2“. Pe
nu p en tru că nu a r fi lem ne, tov. Isaicu sa u R usu de la tă de 100 m a fost terminată. O tru le indică învingătoare tot pe din nou „ 1“ solist în perspectivă, nultimul meci al concursului opu
contribuţie deosebită aü adus-o gazde, care sînt; de data aceasta ju spre deosebire de meciul următor ne feroviarilor constănfeni o echi
ci d a to rită birocratism ului de „C om bu stibilu l”. N um ai că tovarăşii Moise Popa, Dumitru cătorii bulgari. Bazăm acest pronos (Progresul Oradea — Energia St. pă care ne-a surprins adeseori prin
Ro-"--’ s! Ilie Stanciu. tic în special pe faptul că bulgarii roşu Or. Stalin) în care proaspăta comportarea-1 inconstantă: Dlnamo
care dau d o va d ă unii fu n cţio treaba este lă sa tă de la o zi joacă foarte tare acasă şi în mai promovată în prima categorie va 6 Bucureşti. Cum meciul se dis
Hotăriri mică măsură pe acel — deloc con încerca să treacă peste dezavanta pută la Constanţa, credem că Lo
nari de la „C om bu stibilu l" . la alta. cludent — 2— 2 înregistrat la Buda jul jocului în deplasare, continuîn- comotiva are cele mai mari şanse
ale cetăţenilor pesta de R.P.U. (B ) în întîlnirea cu du-şi — în ciuda multor pronosticuri de a obţine victoria dînd dreptate
Iată cum se procedează ai Ş i după o zi de alergătură, Suedia (B ). Formaţiile de tineret îşi — drumul spre primul loc în clasa celor care vor trece „ 1“ pe bule
/Intr-o adunare populară, ce vor disputa întîietatea la Budapes mentul seriei secunde, tine. Ultim a clasată în seria a (U -a
ci cu cum părarea de lem ne. te a le g i cu obo sea lă şi... fără tăţenii din comuna Secăşel au ta. Rezervele de jucători tineri ta Energia Cîmpina va înfrunta Ştiin
propus şi votat, ca în comună lentaţi de care beneficiază fotbalul Intîlnirile din cadrul categoriei ţa Iaşi, care după un start puter
Te p re zin ţi m a i în tîi la lem ne. A doua z i totu l trebuie ; să se construiască prin auto- maghiar ne dau... curajul de a vă secunde a „Cupei Prim ăverii“ îşi nic a început să dea semne de...
impunere 4 fîntîni şi să se re sfătui să indicaţi „1“ deşi nu ne fac... debutul în acest program cu oboseală. Oricît de inconstantă am
!; „ C o m b u s tib ilu l" d in B ra d , a l luat de la capăt. D acă ai no pare vălaele pentru vite. îndoim nici o clipă că şi R. P. un veritabil derbi al primei s e rii: considera însă echipa studenţească,
Bulgaria va prezenta un „11“ redu Progresul Sibiu — Energia Hune nu putem crede totuşi că Energia
cărui respon sabil este tov. roc poate reu şeşti să cum peri Hotărîrea lor a prins viată. tabil. doara. Formaţia sibiană porneşte fa va avea ocazia să înregistreze o pîi-
Nu dc mult au terminat cele vorită nu numai prin prisma avan mă victorie în Cupa Primăverii. In
Rusu. D upă ce faci cîteva lem nele. N um ai vezi că toate patru fîntîni şi au reconstruit Iată-ne acum în faţa a 9 me tajului terenului, ci şl a formei concluzie, 2 şi, pentru orice even
vălaele de pe păşunea comu ciuri din patria noastră (4 din pri bune de care a dat dovadă în ul tualitate, „X“.
ore de an ticam eră reu şeşti să aceste drum uri costă oboseală nală. ma categorie). Ştiinţa Timişoara, timele etape.In această situaţie
cea mai îndreptăţită pretendentă ia oaspeţilor nu le putem acorda de
intri la tov. respon sabil. Da- şi dou ă zile lip să de la se rv i In această acţiune s-au evi-
V-nţiaL deputatul loan Rinca,
\ că ai fericirea s ă nu fii p ri ciu. A şa că cele 1.800 kg. loan Lupea şi Achim Ungu-
reanu.
m it cu frecven tu l m o tiv „nu lem ne în loc să te co ste 180
m a i a vem bon iere" e şti cel lei, te co stă m a i m u lt, da că
mai fericit om, căci începi să pui la socoteală zilele pier
; speri că vei p rim i lem ne. dute, ch eltu ielile cu tren u l şi... ţ
In to ta l aju n g i cam la 290— *
„ B in evoitori” , cei de aici iţi
fac bon u l ş i te trim it la 300 lei.
l.F.E.T. B aia de C riş. B ucu
ros, te urci în tren şi nu le D espre a cest lucru nu ţin j
opreşti d ecît la B aia d e Criş. însă seam a cei de la „Corn- j
b u stib ilu l”. P e ei p ro b a b il riu-i z
D ar aici începe chinul cel in teresea ză a cest lucru. Pe noi j
m are. l.F .E .T .-ui nu reparti insă ne in teresează cînd vor |
ze a ză lem ne d e c ît în s tiv e de lich ida cu b iro cra tism u l ?
100 m. steri, pe care trebuie C. CON STAN TIN {
Poate că un iobag o fi scor cetatea Devei, un zidar, cu nu supma strămoşilor noştri năpă au fost atît de lungi cît să a-
mele Komiives Kelemen, la diseră cete de tătari. Localnicii jungă pînă la locul unde era el
LEGENDE HUNEDORENE nit povestea cetăţii zidite da prins i-iau pocnit lanţurile de
trei fete de uriaşi, trei zîne fel oa Meşterul Manole de la s-au luptat cu ei vitejeşte şi pe trup şi el a putut să alerge
cu părul de aur, care s-au luat acasă, în braţele iubitoare ale
mănăstirea Argeşului, şi-a jert i-au alungat din hotarele lor, ei“.
la întrecere să înfăptuiască fie fit propria soţie pentru edifica dar vai, mulţi dintre ei au că Legenda tunelului între
Hunedoara şi Deva
intre producţiile irna- gen da, foarte răspîndită că, pe care cîte o operă măreaţă. Ast rea cetăţii, deoarece ceea ce se zut prinşi şi au fost duşi în
J J gintaţiei populare, a- cînd uriaşii trăiau prin ţara noas fel au luat fiinţă, într-o zi de O poveste, care-şi are o-
®BSaiBE^ dică dintre diferitele P r o f. TRASAM B Ă L A N tră, acest minunat pisc a fost cu vară pî-nă-n seară : cetatea De ridioa ziua, se dărîma noap robie. Intre aceştia a fost şi s riginea fot în evul
genuri ale folclorului, prin a- vîrf, oa celelalte piscuri. Unu! vei, cetatea Uroiului şi ceta mediu, este aceea a
tracţia de care se bucură în hatului (4000—1800 î.e.n.) Po din uriaşi, trăind în duşmănie tea Colţ. Aceste cetăţi erau le tea... iubitul Ilenei'. El a fost prins aşa-zisului tunel care ar^ lega,
popor, prin însăşi puterea lor porul spune că acolo au trăit cu alţi uriaşi vecini de ai săi, gate între ele cu poduri de pe sub pămînt, din timpuri stră
imaginativă, precum şi prin lar „uriaşii*“ care foloseau vase a aruncat odată cu mînie un fier aur şi stăpînele lor, cele trei Legendelor, noi le opunem în focul luptei şi răpit de tătari vechi, castelul de la Hunedoara
ga lor răspî-ndire în societatea enorme pentru mîncare. de plug după unul din ei şi zîne, se înţelegeau oa nişte su de cetatea Devei. Tunelul se
omenească, de bună seamă că fierul lovindu-se de munte i-a rori dulci pînă cînd, într-o bu adevărul ştiinţific al istoriei, şi nimeni nu ştia unde se află. zice că ar fi fost făcut cu sco
legendele ocupă un loc de frun Tot uriaşi se spune că trăiau nă zi, zîna Uroiului, devenind pul ca stăpînii celor două ce
te. şi în alte locuri pe apa cea lină retezat vîrful. invidioasă, apucă o mistrie studiat şi cercetat pe bază de Ileana, care se topea de dorul tăţi să poată circula în mod
Legendele îşi au farmecul lor a Mureşului : între satele Că- Aşa a devenit — spune le uriaşă şi o aruncă să distrugă clandestin de la una la alta si
atîtia timp cît rămîn ceea ce pud şi Zăreş, la 2 km. de gara cetatea Colţ. Nimeri însă în obiecte şi monumente, cărţi şi lui, şedea adeseori pe zidul ce să pună la cale cine ştie ce
sînt — frumoase poveşti — şi Teiuş. Pe un deal aşezat la genda — Retezatul cu vîrful muntele opus cetăţii, căruia, fapte misterioase.
cît timp nu se substituie ade stînga rîului, se pot vedea două ciuntit, cum îl vedem azi. documente. Cetatea Devei a tăţii şiprivea., privea înduio
vărului istoric. ridic.ături naturale de pămînt Povestea cu tunelul ă fost
Deoarece regiunea noastră pe care poporul le denumeşte fost construită prin truda a şată în depărtare, doară-! va născocită de cineva care a vrut
este foarte bogată în monu „masa lui Alexă“ şi „scaunul mii de ţărani iobagi, în seco zări venind acasă. Odată, şe- să dea un aer de mister caste
mente istorice, este firesc ca lul al XITI-lea, pe la anul zî-nd ea astfel pe zid şi privind lului şi stăpînilor Iui. De. fapt
legendele să aibă aici o circu lui Alexă“. Se povesteşte că 1250 din ordinul regelui Un la cele văi, care îi păreau pus s-a putut constata de'atîfa timp
laţie mai mare decît oriunde. acoio stătea şi mîncu Alexă, gariei Bela al IV-lea. Tot o ce tii şi cernite de jale; o cuprinse de cînd dăinuieşte bătrînul cas
ultimul supravieţuitor dintre tate feudală este şi cea de la un somn uşor şi adormi. In somn tel că nu există nici un tunel
Poveşti cu uriaşi uriaşii care trăiau pe dealurile Jde altfel, cu mijloacele tehnice
învecinate. El nu făcea decît Comorile !ui Decebal retezîndu-i vîrful, i-a rămas nu Colţ, oa şi cea oare a fost pe i s-a arătat iubitul şi i-a spus, de pe timpul acela, tunelul ar
un pas, peste deal, pînă la Mu mele de Retezat... dealul Uroiului, preoum şi cas că atunci, va scăpa de robie, fi fost imposibil de realizat,
reş, de unde bea apă cu un telul de la Hunedoara. cînd ea va aduna atîta, aur,
Xn legătură cu rîul Strein Pe aceeaşi temă, variantele cît să ajungă pînă acolo, unde căci dacă ar exista, noi l-am
s-au creat o mulţime sînt numeroase. Una dintre ele Doar baia de la Călan, cu e ţinut el prizonier.
de legende care susţin spune că cele trei fete au clă prinsă şi ea în legende, este putea Folosi că metropolitan L I.
că Decebal, văzînd înfrîngedrieta: una, cetatea Devei, alta mai veche : ea a fost tăiată în Iubitul ei j s a arătat şi a Legendele mai spun că ar fi
dacilor şi înainte de a-şi da cea de pe dealul Uroi, iar a stîncă în timpul stăpînirii ro doua şi a treia oară în vis. Şi avut un tunel pe sub pămînt, la
sfîrşitu! de erou, şi-ar fi as treia, baia din stî-nca de cal mane în Dacia. atunci Ileana se hotărî să lucre unul din castelele sale din Zam
cuns comorile sale imense sub car de la Călan de pe valea Legenda cetăţii Colţului mult, ziua şi noaptea, ca să sau Săcel ş! vestitul nobil Nop-
cîştige aurul trebuincios.
acă urmărim ii. is ciubăr gigantic. albia rîului, oa să nu cadă în Streiului. O altă variantă sus cea Laszloţ numit şi „Fafă nea
mîinilo cuceritorilor' lui Traian. ţine că una din cele trei Fete I n hotarul comunei Rîu Şi s-a apucat Ileana de tors. gră“. Despre el se spune că a-
de Mori se află o stîncă Şi torcea, torcea cu mare sîrgu-
toriei aflăm că po Originea poveştilor cu u- Legenda se bazează pe des de uriaşi a zidit castelul de la vea o personalitate 'dublă : ziua,
(un colţ)' de pe vîrful înţă, ziua şi noaptea. Şi din ce
porul prin legende a riaşi trebuie căutată în faptul coperirea pe valea Streiului, a Hunedoara. căreia avem o frumoasă priviese sporea torsul, dintr-aia se prefect al comitatului Hune
explicat traiul populaţiilor care
au vieţuit pe meleagurile noas că poporul nu cunoaşte înce unor tezaure de monede dacice Alte poveşti atribuie cons doarei, iar noaptea, brigand,
tre din cele mai vechi timpuri, truirea cetăţii Devei unor pi
cu mii de ani înaintea erei puturile şi dezvoltarea socie sau romane (galbeni de aur tici foarte harnici. (Fantezia lişte asupra văii Haţegului. Pe simţea îndemnată mai mult îa pu’rtînd o mască neagră, de 1a
noastre. populară a născocit şi .legende această stîncă se ridică ruinele lucru. Odată, într-o noapte în
tăţii omeneşti pe teritoriul pa ¦sau bani de argint) şi din e- cu pitici). Piticii, după ce au cetăţii Colţului, tot o cetate stelată, luminată de razele a r care i s-a tras porecla. Persoana
Astfel, la aşezarea neolitică construit-o prin muncă titanică, feudală .
de la Turdaş, pe ţărmul Mu triei noastre şi, neştiind cui xislenţa învecinată a cetăţi gintii aje lunii, şezînd în foişo- lui a făcut obiectul unui ro-i
reşului, ies la iveală mereu o vizitau la intervale regulate O legendă din bătrîni po ruj cetăţii atîrnat pe marginea
fragmente ceramice, greutăţi să atribuie urmele materiale lor dacice din munţii Orăştiei. Observînd ei că în cetate s-a vesteşte următoarea întîmplare siîncii, toarse, pînă ce trecu de maţi ăl scrii torului maghiar do< '
pentru plasa de pescuit şi pen adăpostit un balaur, au cerut legendară legată de trecutul ce miezul nopţii. Şi minune, tor
tru războiul de ţesut sau chir iăsate de oamenii care au trăit Legendele cetăţii Devei ajutorul eroului legendar Ior tăţii Colţului. Pentru frumuse tul ce l-a tors duoă_ miez de
pici de la bordeie aparţină cu mii de ani pe aceste plaiuri, govan. Acesta ucide balaurul, ţea ei, redăm legenda în între noapte era din fire "de aur şi
toare unei populaţii care se o- din sîngele veninos al căruia gime, în grai popular: dacă torcea oricînd dună miezul
trebuia să născocească expli y P 8 ulteie, frumoasele s-ar fi născut musca colum- nopţii, se făcea tot fir de aur.
caţii fantastice, poveşti, legen şi cunoscutele le „Odinioară, aşa se spune,
stăpîna cetăţuii Colţului, era Aşa torcea ea noapte de noapte
de, basme. gende ale cetăţii Ileana Cîndea, o fată fecioară, cînd odată înspre cîntăfori. ci-
frumoasă ca zînele din poveşti. ne-î prinde fusul re sfîr.ăia în
Prin uriaşi explică poporul şi Devei, au luat naştere în tre Enau atunci vremuri g rele; ia*
foişor ? Era iubitul Ilenei, care
unele monumente minunate aL cutul îndepărtat de exploatare
în momentul cînd fifdîg "de aur
naturii a căror formă deosebită feudală cînd poporul, ţinut în
cupa cu agricultura, cu domes nu ştia să o explice pe bază întuneric, nu cunoştea adevă bacă...
ticirea animalelor şi oare trăia de fenomene naturale. Astfel, rul istoric şi căuta explicaţiile In sfîrşit, o ultimă legendă
în plinp dezvoltare a matriar- privitor, la Retezatul există oar;e-i plăceau mai mult, spune că. pe cînd se construia
