Page 71 - 1957-06

Nr, 784
Consultarea largă a muncitorilor mineri — sarcină Dumitru e inginer miner I n i m i l e s ă r b ă t o r e s c I
actuală sie căpetenie a organizaţiilor sindicale
şi a comisiilor şi subcomisiilor de norme şi salarii
( U rm are din pag. l-a )
re şi normare a muncii, mine­
rii clin Lupeni au beneficiat de
un spor total de salarii de cea.
IhOOO.OOO lei lunar.
Sînt încă multe rezerve
de creştere a productivi­
tăţii muncii
Baza trainică a cîştigurilor
sporite realizate de masa mun­
citorilor mineri în urma intro­
ducerii experimentale a siste­
mului îmbunătăţit de salariza­
re, o constituie creşterea conti­
nuă a productivităţii muncii.
In această direcţie sînt încă
multe rezerve interne la mina
Lupeni din păcate neutilizate
pe deplin. Despre ele au vor­
bit cu mult interes minerii, teh­
nicienii şi inginerii participan­
ţi la discuţiile în jurul dării
de seamă. Vorbitorii au criticat
lipsurile dar au arătat şi ce
trebuie făcut, şi ce metode tre­
buie întrebuinţate. In linii mari,
ei au atacat următoarele pro­
bleme :
— necesitatea îmbunătăţirii
aprovizionării cu vagonete
goale şi m ateriale;
— măsurile ce trebuie
luate în vederea întreţinerii mai
bune a căilor de transport în
subteran ;
— cum trebuie luptat pen­
tru întărirea disciplinei în mun­
că ;
— posibilităţi de reducere a
posturilor neproductive.
Cu multă severitate a criti­
cat minerul şef de brigadă Du­
mitru Rotaru, conducerea mi­
nei şi a combinatului carbonifer
pentru tărăgănarea îndelungată
şi nejustificaţă a rezolvării a-
provizionării brigăzilor de mi­
neri cu vagonete goale.
Despre defecţiunile din trans­
port şi aprovizionarea ou vago­
nete goale şi materiale au vor­
bit şi minerii Simion Furnea
Eugen Bartha, Avram Doţiu,
inginer Gheorghe Giuclea şi
alţii.
întărirea disciplinei în mun­
că preocupă mult pe minerii
înaintaţi de la Lupeni.
— Trebuie făcut în aşa fel
— a spus minerul Ştefan De-
meter — ca să simtă cel ce
absentează nemotivat de la şut.
Minerul Avram Doţiu, seore-
fca.ru] organizaţiei de bază din
sectorul V sud, care are o în­
delungată experienţă în creşte­
rea şi educarea tinerilor mine­
ri, a arătat mai concret ce tre­
buie făcut pentru întărirea dis­
ciplinei :
— La noi în sector, nu prea
sint absente nemotivate. Asta
pentru că atunci cînd se întîm-
plă ca unii tineri să lipsească
totuşi, organizaţia de partid, co­
mitetul de secţie sindicală, or­
ganizaţia U.T.M. şi, conducerea
sectorului, stau de vorbă cu ei
arătîndu-le că nu fac bine ab-
kai Moor, intitulat „Sărmanii
bogaţi“.
Legenda Corvinilor
de la Hunedoara
a castelul de la Hu-
nedoara, în aripa lo-
ggiei lui Matia, pe
peretele interior al coridorului
înainte de a intra în „sala de
aur“, se află nişte fresce vechi,
vizibile şi astăzi, care cuprind
faimoasa legendă a Corvinilor.
Conform legendei se poves­
teşte că, fiind la vînătoare prin
bogatele păduri ale Hunedoa­
rei, craiul Sigismund, regele
Ungariei, a ajuns într-o poiană
înflorită unde înţîlneşte pe fru­
moasa pădureancă din Cinciş,
Elisabeta Mărgineanu. Pegeie
îndrăgeşte pe frumoasa Elisa­
beta şi deoarece n o poate lua
în căsătorie, fiind căsătorit, îi
dăruieşte un inel ca semn de
recunoaştere al copilului regesc,
dar nelegitim, ce avea să se
nască... Cînd copilul'ajunge de
cîţiva anişori, mama pleacă cu
el către curtea regală de la Bu-
da ca să fie crescut de tatăl
său. La un popas ne cîrnpia de
lingă cetatea Devei, inelul cu
care se juca copilul este furat
de un corb Copilul, aratînd
aptitudini- de vitejie încă de
mic, ia arcul şi săgetează cor­
bul cu inelul în cioc. Regele se
minună de isteţimea lui Ioan,
îl primeşte ca oştean la curte
şi, îl face nobil, dîndu-î ca ste­
mă- corbul cu inelul în cioc, iar
pe Elisabeta o mărită cu Voicu.
Legenda, ca şi fresca, au fost
create în evul mediu pentru a
justifica pretenţiile la tron ale
lui Matei Corvinul.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
La poalele străvechii cetăţi Mondial al Tineretului de la
Intr-un sătuc îndepărtat, de student Dumitru a fost mereu devene, ziua de 16 iunie, ;a fost Moscova“.
’pe meleagurile craiovene, s-a printre primii. A obţinut şi bur­ parcă cu ceva mai deosebită- Au urmat apoi competiţiile
'născut dintr-o familie de oa­ să de merit. Cu cît se apropia decît altele de sărbătoare.
sportive pe terenurile Şcolii pe­
sentînd de la lucru, pentru că ceastia prezintă un mare interes meni nevoiaşi, Dumitru Plăvi- de sfîrşi tul studiilor, cu atît de­ Cu săptămîni în urmă aceas­ dagogice, Şcolii medii nr. 2,
în primul rînd absenţele se res- 1chean. A fost singurul băiat din venea mai sîrguincios şi mai tă zi de sărbătoare era aştep­ stadionul Progresul şi Flamura
frîng asupra cîştigurilor lor. pentru exploatare deoarece ea 'cei patru copii şi grijile gospo- interesat să afle tainele şi fru­ tată mult, de tineretul oraşului roşie. La concursul de ciclism
va duce la o creştere a produc­ ' dăreşti ale casei, tatăl său le museţea meseriei de miner. Nu Deva. Cu toţii se pregăteau de Victor Bucureşteanu a ocupat
Una din căile creşterii pro­ tivităţii muncii în frontale cu 1împărţea cu el. De era nevoie vroia să scape nimic din ceea marea lor sărbătoare : cel de-al locul I, Echipa Flamura roşie
ductivităţii pe mină, despre care cca. 15 la sută. >la munca cîmpului, tatăl îşi lua ce afla despre viaţa din mină. doilea festival orăşenesc al ti­ a învins la volei echipa Dina-
au vorbit mai mulţi participanţi neretului. mo ou 3-0.
la adunarea sindicală este re­ Mulţi mineri şi tehnicieni au flăcăul şi robotea de dimineaţă Cînd a făcut prima practică,
ducerea posturilor neproducti- făcut propuneri în ce priveşte încă de cum au început să La cinematograful de vară
ve. pînă la lăsarea amurgului. a dat dovadă de pricepere. La mijească zorii zilei, pe străzi­ s-au perindat pe scenă echipe­
mica mecanizare a locurilor de le frumos împodobite cu dra­ le artistice, care au participat
— In luna mai — a spus in­ muncă şi in special cu privire Dumitru a orescui. Odată cu început mai stîngaci, apoi cu pele roşii, tricolore, albe, cu pentru selecţia pe oraş. Au
ginerul Ion Pompiliu — numă­ la intensificarea iluminatului în i el au crescut şi grijile părinţilor, mai multă îndemînare. emblema festivalului, au înce­ fost pe drept cuvînt surprize
rul posturilor neproductive a abatajele frontale. Asemenea pentru viitorul lui şi al celor- Iată că veni şi vremea cînd put să apară tineri. La înce­ pentru spectatori, formaţiile ca­
fost redus la exploatarea noa­ propuneri au făcut tov. Cornel ' lalţi. Tatăl voia ca cei patru să-şi dea adevăratul „examen“, put mai puţini, apoi parcă ie­ re au prezentat programe a r­
stră numai cu 20. Aceasta de­ Boldor, Roman Jurca, Alexan­ copii ai lui să nu mai munceas- să conducă unul din sectoarele şeau din pămînt, pilcuri, pil­ tistice, oa de exemplu, Şcoala
notă că preocuparea pentru re­ dru Poboreni şi alţii. Din cele i că din greu cu ziua prin sat, minei Vulcan. Si a dovedit-o curi nesfîrşite. pedagogică, P.T.T.R., I.A.R.T.,
ducerea oosfurilor neproductive cîteva propuneri enumerate se cum a muncit el, ci să trăiască de la început că ştie să înţelea­ Căminul cultural „Petofi San-
este încă slabă. poate vedea contribuţia mare re , mai uşor, să nu aibă mereu gă oamenii, să le asculte păsu­ Bucurie, zîmbete
care o poate aduce colectivul grija zilei de mîine. Dar n-avea rile, să împartă cu ei bucuriile şi iarăşi bucurie dor“, brigada artistică de agi­
In adunare s-a arătat că e- de minei i şi tehnicieni la îmbo­ , putinţa să facă nimic. Cu bani’ şi durerile. Asculta întotdeauna taţie a B.R.P.R., solişti oa Io-
xistă posibilităţi mai mari de găţirea planului de măsuri teh­ ce-i agonisea, abia reuşea să de cuvîntul vîrstnicilor şi căuta In cîntece şi veselie, braţ la sif Ciampoi, Maria Ivan, Rodi-
reducerea numărului posturilor nico-organizatorice al conduce­ cumpere de-ale gurii. De cărţi, să înveţe de la ei. „Una i să în­ bnaţ, tineri şi tinere, au înce­ ca Grămadă şi alţii.
neproductive în special la su­ rii minei, la îmbunătăţirea pro­ taxe şi alte lucruri pentru şcoa- veţi din carte şi alta-i cînd put demonstraţia lor. Intr-un
prafaţa minei. cesului de producţie. ' Iă, pentru Dumitru, nici nu se munceşti colo jos, în pîntecele grup iată-i pe muncitorii frun­ In dosul copaoilor şi al stîl-
muntelui de cărbune“, îşi spu­ taşi Ioan Mateaş şi Gheorghe pilor de telegraf, au înoeput să
Principala rezervă de sporire Mai mulţi participanţi la a- mai putea vorbi. Bogdan. Fanfara oraşului into­ se întindă umbre lungi. Insera­
a productivităţii muncii la mina dunarea sindicală — exprimînd O rază de soare însă a lumi­ nea adesea inginerul Plăvi­ na imnuri înălţătoare. rea s-a lăsat apoi de-a bine-
Lupeni rămîne însă creşterea astfel părerea tuturor — au a- nat viaţa lui Dumitru oa şi ia chean. lea. Pe stadionul sportiv „Pro­
randamentelor în abataje pe ba­ rătat că numărul propunerilor 'altor tineri ca el : 23 August Azi aşa, mîine aşa, el deveni Ajunşi în curtea Şcolii peda­ gresul“ a înoeput carnavalul.
za măririi vitezelor de avan­ făcute în primele două luni de 1944. Visurile lui au început să cel mai apropiat prieten al mi­ gogice mixte toţi ascultau cu De la copii pînă la vîrstnici,
sare a fronturilor de lucru. Ran­ experimentare, atît în privinţa ' devină mai îndrăzneţe. A reuşit nerilor şi, in special, al celor interes, cuvîntarea rostită de cu toţii au ţinut să fie aici.
damentele în abataie obţinute normării şi salarizării cît şi ia să-şi termine liceul industrial. tineri. Şi la bine şi la rău, in­ tov. Aurel Ciuceanu, prim se­
la mina Lupeni — deşi. mina măsurilor tehnico-organizatori­ ginerul era în mijlocul ortacilor cretar al Comitetului orăşenesc Sub luminile feerice ale be­
are cel mai înalt grad de me­ ce este mic dacă se ţine sea­ Dorea să devină inginer pe- săi. U.T.M. Deva : „Să stimăm a- curilor, sub ploaia de rachete,
canizare în abataje — sînt mai ma de entuziasmul şi avîntul cu ’trolist sau miner, să sfrerîe- ceastă zi aşa cum se cuvine totul părea un basm minunat
mici cu 0,5 pînă la 1 tonă pe care minerii din Lupeni au pri­ 1iească pămîntul ca să-i smulgă Să vă povestesc o întîmplare. căci este sărbătoarea noastră. şi totuşi era o realitate. ...Cîn­
nost decît la celelalte mine din mit măsurile de îmbunătăţire a cele mai de preţ comori, petro­ In abatajul unde lucrează bri­ Azi avem posibilitatea să dove­ tece, dansuri şi iarăşi cîntece,
Valea .fiului. sistemului de salarizare. Ei au lul şi cărbunele. A plecat în re- gada lui Ivăşcan se aglome­ dim partidului unitatea şi tă­ pînă la miezul nopţii. Apoi a-
arătat şi cauzele acestei stări 1giunea Ploeşti, unde s-a anga- raseră cărbunii. Puşcaseră mi­ devărata surpriză : tragerea la
Părerea muncitorilor de lucruri. Una din aceste cau­ 1jat ca sondor. A pătruns tainele nerii şi ei nu se aşteptau să se ria noastră. Azi ne manifestăm tombolă.
ze', principala cauză am putea ' extragerii şi prelucrării petro- prăvălească atîta cărbune. Lo­
un lucru esenţial spune. îşi are rădăcina în acti­ riului. Seara, cînd se întorcea comotiva care transporta vago- cu toată certitudinea ataşamen­ S-a sfîrşit apoi şi carnavalul
vitatea slabă din ultimul timp de la muncă asculta istorisirile netele se defectase. Minerii, jos şi animaţia de la stadion. Pe
Rolul hotărîtor în succesul a comisiei pe exploatare si sub­ petroliştilor mai bâtrîni. despre în abataj, nu pridideau să tul nostru faţă de participanţii străzi, către casă, a început să
experimentării sistemului îmbu­ comisiilor pe sectoare şi a co­ 1viaţa lor din trecut. Firul po- transporte singuri toată canti­ se scurgă lumea...
nătăţit de salarizare şi normare mitetului sindical, care nu s-au ’ vestirilor îl duceau adesea pe tatea de cărbuni. I.a propunerea la cel de-al Vl-lea Festival
a muncii îl are consultarea lar­ îngrijit să informeze oamenii • Dumitru şi printre minerii Văii inginerului Plăvichean, au ve­ PETRE JURCONI
gă a muncitorilor. La mina Lu­ muncii asupra felului în care ’Jiului, „Valea piîngerii“ cum îi nit în ajutorul tovarăşilor lor
pani, ca şi la celelalte -mine au fost rezolvate propunerile fă­ i spuneau sondorii. Istoriseau maiştrii, inginerii şi ceilalţi Entuziasmul tinerilor
cute de ei., De asemenea, aceste multe petroliştii, despre minerii muncitori. Au stat ore în şir a dat roade
din Valea Jiului, au fost înfiin­ organe nu s-au preocupat,de re­ »care luptaseră pentru aceeaşi pînă ce au transportat tot căr­
ţate, o comisie pe exploatare şi i cauză cu a lor, cu a întregului bunele şi în abataj s-a p itut ( Urm are din pag. l-a ) pina cu rezultate frumoase Fes­
zolvarea în termenul stabilit a , popor muncitor. lucra din nou. IngineniLPlăvi- tivalul mondial de la .Moscova.
subcomisii pe sectoare în pro­ propunerilor găsite ca bune. chean nu a lipsit nici el de Simeria, s-au deplasat la G.A.C. Astfel, numai la faza comunală
bleme de normare şi salarii — A trecut un an. Dumitru s-ia aici. A lucrat umăr la umăr cu Simeria unde au ajutat la pli- s-au_ prezentat numeroase for­
în sarcina cărora cade munca — Pentru a contribui la spri­ tovarăşii săi. In tot momentul, vitul legumelor şi zarzavaturi­ maţii ca: 49 de coruri, 61 echipe
de explicare a sistemului îm­ jinirea salarizării îmbunătăţite i hotărît să se pregătească pen­ inginerul Plăvichean este sufle­ lor.
prin succese în producţie — a tru a intra ia Institutul de tul tuturor acţiunilor. Iată pen­ de dansuri, 7 brigăzi de agita­
bunătăţit de salarizare şi de arătat minerul Dumitru Rotaru (mine din Petroşani. îşi alesese tru ce tovarăşii săi îl iubesc şi-l Pe tărîm cultural ţie, 4 orchestre şi fanfare. Din
înregistrare şi rezolvare a pro­ din secto-rul V sud — noi am drumul în viaţă. Voia să se fa- şi sportiv aceste echipe, pentru faza inter-
punerilor muncitorilor. Aceste nropus să se amenajeze un sui­ ccmunală, au fost selecţionate
comisii şi-au îndeplinit într-o tor de transport. Propunerea a- i că inginer miner. respectă. Echipele cultural-artistice din cele mai bune formaţii, care
cea.sta a fost considerată bună: cadrul raionului nostru, s-au s-au întrecut pentru a se pre­
oarecare măsură rolul, mai a- şi în nlanul 'de măsuri- tehnico.- A dat examenul de admi- Copilul necăjit, cu straiţă şi pregătit intens pentru a întîm-
les în prima lună de experi­ orpanizatorice al minei s-a sta­ i tere şi a reuşit. Peste cîţiva !{ari. sondorul de ieri, inginerul
mentare. Dovadă sînt cele a- bilit terminarea lucrării pînă la
proape 100 de propuneri privi­ 20. mai a.c. A trecut însă şi 20 ani, visul său, acela de a de- miner de astăzi e ureţuit şi a-
toare la salarizare şi- cu carac­ iunie si suitbriil nu este?’Lata.
ter tehnico-organizatorice făcu­ iar noî continuăm să- ne luptăm i veni inginer miner, s-a trans­ preciat pentru munba sa.
te de către muncitori,“ maiştri cu greutăţile în aprovizionarea E. CHIRAN
şi ingineri. Rezolvarea unora cu materiale. format în realitate. In viaţa de
din aceste propuneri a dus la
îmbunătăţirea procesului' de Critici asemănătoare au făcut zenta la festivalul raional ce a
producţie sub toate aspectele. şi alţi participanţi la adunare.
Aplicarea propunerii minerului <Ţ)itiă eistd?... Activitate rodnica avut Ioc în oraşul Simeria.
Ion Popa de a se monta un k Prin munca voluntară au fost
craţer în preabatajul din stra­
tul 18 a avut ca rezultat mări­ Adunarea sindicală de la mi­ .„conducerea fabricii de blă­ Despre activitatea comisiei buna gospodărire a căminului amenajate în satele şi comunele
rea vitezei de avansare cu 20 na Lupeni a arătat că munca nuri „Vidra" din Orăştie va to­ de femei din comuna Baru-Ma- cultural şi sfatului popular. raionului nostru, 16 Baze spor­
m.l. în cursul lunii mai fată de de antrenare a minerilor, tehni­ lera mecanicului şef Sava Mu- re, raionul Haţeg, se pot spu­ Iuliana Cincora a luat cu re­ tive simple.
luna aprilie. Preocupată de re­ cienilor şi inginerilor la dezba­ sulbas, să-şi bată joc de mun­ ne multe lucruri frumoase. gularitate parte la îndrumarea
ducerea posturilor indirect pro­ terea largă a măsurilor privind citori, cum a făcut cu strunga­ ţăranilor muncitori din Baru In perioada pregătirii pentru
ductive, conducerea sectorului îmbunătăţirea sistemului de sa­ rul Ioan Buzatu şi electricianul Peste tot unde este ceva de Mare în vederea pregătirii cam­ festivalurile raional şi regional
I B. a nropus. montarea unei larizare şi normare, trebuie con­ Valentin Madăr, pe care i-a făcut, mima harnică a gospodi­ paniei de primăvară, a întreţi­ au fost organizate o serie de
conducte de apă industrială de tinuată cu mai multă insistenţă. „transferat", deoarece au în­ nelor nu lipseşte. Pe membrele nerii culturilor şi încheierii de competiţii sportive. Astfel, la
la puţul Ştefan la stratul 15. A- drăznit să-I critice. comisiei de femei le-iai putut contractări de cereale cu coo­ Simeria, pînă-n prezent peste.
Lucrul cel mai important în ca­ întîlni la curăţenia generală a perativa. 800 de tineri iau trecut cîte 3
ceastă măsură în curs de reali­ VICTOR ARAMA şcolii de 7 ani din Petros, la
zare va duce la eliberarea pen­ drul acestei acţiuni este înre­ norme la complexul G.M.A. şi
tru muncă productivă a 8 oa­ corespondent F.G.M.A.
meni de la şistificare. gistrarea cu atentie a fiecărei
? ştergerea geamurilor, la freca- După cît se vede comisia de Numeroşi tineri au fost an­
Inginerul Ghioancă Victor a propuneri, urmărirea ei şi adu­ tul podelelor, la amenajarea femei din Baru Mare are o ac­ trenaţi la concursul „Iubiţi car­
propus scurtarea lungimii fron­ ...va continua conducerea ofi­ grădiniţei de copii. Tovarăşe tivitate rodnică. tea“ ca de pildă, la Călan pes­
turilor a două abataie frontale cerea la cunoştinţă a rezultate­ ciului P.T.T.R. Sebeş să tără­ ca Cornelia Lupşac, Marcela te 80, iar la Ghelar 50.
din sectorul III. Propunerea a- găneze repararea telefoanelor, Agg, Olga Barcoti, Lenuţa P. FARCAŞIU
lor — indiferent dacă propune pentru ca şi cetăţenii din co­ Stoica şi altele s-au îngrijit de DOINA ARDIiLEANU Toate aceste acţiuni au dus
muna Roşia de Secaş, să poa­ ia o mai bună mobilizare a ti­
rea este acceptată sau nu. tă folosi acest mijloc pentru di­ orespondenţi nerilor utemişti la acţiunile în­
ferite comunicări urgente la ra­ Şcoala profesională de ucenici construcţii nr. Í treprinse de organizaţiile de
ion ? Cluj anunţă partid, la întărirea muncii de
organizaţie, la activizarea tutu­
Stema cu corbul care ţine un de tradiţie în legătură cu denu­ IU LIA N IONAŞ Centrul pentru lichidarea e- vor ridica tema proiectului per­ ror membrilor U.T.M. în înde­
xamenelor de absolvire a elevi­ sonal de la şcoală. plinirea angajamentelor luate
inel în cioc se poate vedea în mirea Săcărimbului, important corespondent lor fostelor şcoli medii tehnice în cinstea festivalului şi a zi­
se va ţine la Şcoala profesio­ Tema proiectului de diplomă lei de 23 August.
mai multe locuri din castelul centru aurifer în orînduirea *1 nală de ucenici construcţii nr. se va prezenta şcolii pînă la
1 din Cluj, str. Kossuth L nr. data de 20 august a. c., înso­ PETRU CRAINIC
Hunedoara. Ea a fost şi stema feudală, ai cărui mineri au .par­ ...au de gînd cei care răspund 9, în intervalul 1—7 septembrie ţită de certificatul de absolvire secretar al Comitetului raional
de aprovizionarea magazinelor
comitatului Hunedoarei. ticipat la răscoala din 1874, care desfac materialele sportir a. c., iar tema proiectului de sau copta foii matricole privind P.M.R, — Hunedoara
ve, să-i facă pe jucătorii ele te­ 4 (patru) ani de şcoală medie.
De la legenda cu corbul îşi condusă de Floria. Se spune că nis de masă din raionul Petro­
şani, să tot aştepte să sosească
trag descendenţii lui Ioan de un ţăran din Nojag, descope şi în magazinele de desfacere a
materialelor sportive lin raio­
Hunedoara, numele de Corvini. rind în codrii seculari piatra de diplomă se va trimite de şcoală
Privitor la salul Cinciş, exis­ aur în 1746, a îndemnat pe cei­ nul lor mingi de Hnis ? acasă candidaţilor înscrişi la
secretariat pînă la 20 iunie
tă legenda bazată pe o explica­ lalţi locuitori să meargă să ia S. BALOI Tragerea specială Loto Central
ţie etimologică a denumirii lo­ din această piatră care conţi­ corespondent a. c., iar candidaţii neînscrişi, d!n 28 iunie 1957
calităţii. că a fost întemeiat de nea metalul preţios, cu cuvin­ Un hotel vestit
5 strămoşi de ai Iui Ioan de tele : „hai î să cărăm“, de unde
Hunedoara, de unde numele
„cinci inşi“. a rămas numele acelui loc Să-
căirîmb.
Fîtitîna castelului Mai avem „Peştera fecioru­ Prin oraşul P etroşani trec cerea întreprinderii de g o sp o ­
de la Hunedoara lui“ (intre Cib şi Zlatna) un­ ziln ic m u lţi d e le g a ţi, cu d ife ­ dărire orăşenească P etroşani ?
de se zice că se ascundeau fe­ rite treburi. D upă o z i de m un­
că aceştia se duc să se odih­ N. MUNTEANU
ciorii pe vremea cînd erau ur­ n ea scă n o a p tea în h otelu l din corespondent
localitate. A ici, o cam eră de
I n curtea castelului, ală­ măriţi cu arcanul pentru a fi dorm it se obţine cu m are greu ­ Incepînd de Ia 29 iunie
turi de capela zidită de luaţi la oaste, de zbirii regimu­
Ioan de Hunedoara, se rilor trecute; de asemenea ta te . D a r cu u n e le ,.in s is te n ţe " revisfa „F L A C Ă R A "
află o fîntînă, săpată în stîn„cCăo, lţul haiducilor“ (între Hol- apare săptămînal
de vreo 28 m. adînoime. Legen­ dea şi Lăpugiu) : aci se adă­ o ca p eţi to tu şi. S a tisfă c u t te în fiecare sîmbătă
da spune că nişte turci, făcuţi posteau cei care din cauza ne­ duci să te odihneşti. D ar se
prizonieri înlr-unul din nume­ dreptăţilor, erau siliţi să adop­ poate num i oare aceasta odih­ Revista va publica cu regularitate:
roasele războaie purtate împo­ te o formă a luptei de clasă — nă ? C am erele acestui hotel
triva otomanilor de Ioan de Hu­ haiducia.
nedoara, în calitatea lui de vo­ sea m ă n ă m a i m u lt cu n işte hru­
be. P ereţii sîn t afum aţi, m ur­
ievod al Ardealului şi guverna­ dari. iar p e alocuri crăpaţi. — reportaje literare
A tunci cînd eşti obosit parcă
tor al Ungariei, au fost puşi să egendele sînt povesti­ — fotoreportaje şi foto-informaţii Noi premii în obiecte se vor distribui în afara premiilor o-
prea puţin contează estetica. din ţară şi de peste hotare
sape în stîncă pînă vor da de te la şezători, la di­ Te culci. D ar du pă cîteva bişnuite în bar.i la tragerea ?pe cială Loto Central din 28 iu-
apă şi apoi li se va dărui liber­ ferite olăci, în jurul ore. de odihnă, so m n u l Iţi sa re — corespondenţe speciale din nie. Pe lista celor patru catego rii de premii suplimentare alb
de parcă n-ai fi fost obosit. acestei trageri figurează :
tatea. După 15 ani de trudă, focurilor înjghebate de ciobani principalele ţări ale lumii
cei trei prizonieri turci găsind la munte sau la păscutul vite­ Prin saltea, pe aştern u t şi p er­ — motociclete
izvorul care să alimenteze fîn- lor, la şes. De obicei, un moş­ nă au venit m usafiri n e p o ftiţi: — cronici şi foto cronici politi­ L
tîna şi-au pretins libertatea pro­ neag sfătos sau un alt poves­ şoarecii. Ş i aşa îţi petreci o — ceasornice de aur 'şi ni chel
titor îsi lua sarcina de a le noapte in vestitu l hotel din Pe­ ce, literare, artistice, ştiinţifice şi — servicii de masă din co bait (60 de piese)
tro şa n i. sportive — servicii de masă „Rcsen thal“ (56 de piese)'1
— covoare orientale lucra te de mînă
misă. Stăpînii castelului au re­ transmite, ca'o moştenire cultu­ N um ai vezi că oam enii plă ­ — schiţe, nuvele, poezii — maşini de cusut
tesc bani pentru a se odihni
fuzat să-i elibereze. Pentru a- rală,. de la o generaţie la alta. — povestiri ştiinţifico-fantastice
şi nici decum pentru a face
ceastă nedreptate, robii au scris La fel cu celelalte manifes­ — sport, şah, modă, cuvinte în ­ — a r a g a z u r i c u tre i o c h iu rî şî Butelie
o ..n oapte albă" in c a m era ho­ crucişate, umor — televizoare
în limba turcă pe peretele exte­ tări culturale ale poporului, le­
telului. Ce are de spu s condu- — actualităţi teatrale şi cinema­ — aparate de radio
rior al capelei: „Apă aveţi, dar gendele, pe lîngă- explicaţiile tografice din întreaga lume
— ăcordeoane cu 80 de. Ba şi &
suflet n-aveţi“. Inscripţia se fantastice care se dădeau unor
— pamflete, foiletoane, foto-fol- — haine_şi oantaloni de piele pentru motooÎoTişti
lucruri reale, constituiau şi b
vede şi azi. letoane ¦ — ştofe de damă şi barbă teşti
Din alte legende privitoare evadare din asuprirea în oare — reproduceri de artă în culori — Biciclete etc., etc. -• U'-." srf-v -
la numiri de locuri — Bazate trăia poporul în feudalitate şi Reînnoiţi-vă din timp abonamen­ Biletele se pun în vînzare mîine sîmBătă 22 iunîe.
Cereţi prospectul gratuit la toate unităţile de vînzare a bi-
tot pe o etimologie populară — capitalism, în lumea dreptăţii tele la „ F L A C Ă R A " . Ielelor Loto Central.
mai amintim legenda transmisă şi adevărului.