Page 72 - 1957-06
P. 72
4 DRUM UL SO CIALISM U LU I Nr. /84
?wza Jtrsu u-, „j - _ .
MANIFESTUL Oamenii muncii din Romînia
Partidului Muncii
şi conducătorii lor
din Guatemala
MONTEVIDEO 20 (Ager nutresc sentimente calde şi prieteneşti
pres) TASS a n u n ţă : Ziarul fată de Iugoslavia
— Raport prezentat de BLAJO IOVANOVICI
„El Popular“ a publicat mani în Scupşcina Populară Federativă a Iugoslaviei
festul Partidului Muncii din
Guatemala cu privire la situa
ţia din Guatemala. In manifest
se spune că guvernul lui Gas- BELGRAD 19 (Agerpres) — tele Prezidiului Marii Adunări
Taniug anunţă : Preşedintele
M embri ai B irouie Pentru înşelarea imediată tillo Armas, protejatul ameri- Scupşcinei Populare a Munte Naţionale dr. Petru Groza ca
oanilor, a fost impus poporului negrului Blajo Iovanovici, şe
Consiliului lonial il F ii ful delegaţiei parlamentare iu re, a spus Iovanovici, şi-a ex
guatemalez pentru a subordo goslave care a vizitat recent primat în cuvinte călduroase
Romînia, a prezentat marţi un admiraţia faţă de Iugoslavia so
a experienţelor ou arma nucleară na Guatemala politicii militare raport asupra acestei vizite în
a imperialismului, pentru ia in cadrul şedinţei Scupşcinei Popu cialistă şi dorinţa de întărire a
lare Federative a Jugoslaviei.
LONDRA 20 (Agerpres). — strângerea semnăturilor pe pe tensifica exploatarea bogăţiilor colaborării generale dintre cele
După cum relatează presa, un tiţiile oare cer să se pună ime naturale şi pentru transforma Iovanovici a declarat că de
COLOMBO 19 (Agerpres). Germană; Germania (Republica număr tot mai mare de englezi rea ţării într-o colonie. Se legaţia iugoslavă s-a convins două ţări. i
La sfârşitul sesiunii Consiliului Federală Germană) — dr. Franz de oale mai variate convingeri diat capăt experienţelor cu a r ştie, se subliniază în manifest, de faptul că oamenii muncii din
Mondial al Păcii au fost aleşi Paul Scimeider, profesor de e- politice participă activ la cam că din vina imperialismului a- Romînia şi conducătorii lor nu Arătând că delegaţia a vizitat
noi membri în organele de con concmie naţională de la Uni pania pentru încetarea imediată ma nucleară. Astfel, în curs de merioan în Guatemala dom tresc sentimente calde şi prie
ducere ale mişcării mondiale a versitatea din Wuarzburg; Willy •a experienţelor oli arma ato numai cîteva zile la Sheffield neşte în prezent regimul tră teneşti faţă de Iugoslavia. Ei un număr de oraşe, construcţii
partizanilor păcii : Rattay, secretar al comitetului mică şi cu hidrogen şi pentru şi Roterdam (Yorkshire) au dării naţionale oare a vîndut
german al luptătorilor pentru interzicerea ei, campanie' ce se fost strânse peste 4500 de sem suveranitatea naţională şi bo doresc ca colaborarea dintre industriale, gospodării agricole
Argentina — Alfredo Varela, pace din R.F. Germană; Argen desfăşoară în întreaga Anglie. Iugoslavia şi Romînia să se
scriitor, ziarist; Ceylon — D-na tina — dr. Edunrdo Aleman, nături. In total în Yorkshire în găţiile ţării şi a călcat în pi şi diferite instituţii sociale şi
Theja Gumawiairdene, scriitoare, jurist, preşedintele comitetului In cadrul acestei campanii ultimele zile petiţia comitetului cioare libertăţile democratice dezvolte şi să se intensifice în
ziaristă; Egipt — Abdel Rahman argentinian pentru apărarea pă în numeroase oraşe engleze englez pentru apărarea păcii ale poporului. toate domeniile vieţii politice, culturale, Iovanovici a declarat
el Şarkaui, scri’tor; Franţa — cii; dr. David J. Marengo, pro au fost create organizaţii ob cu privire la interzicerea expe culturale şi economice. că membrii delegaţiei au con
D-na Yves Farge, vicepreşedin fesor de fizică la universitatea şteşti speciale care lămuresc rienţelor nucleare a fost sem Partidul Muncii din Guate
tă a Consiliului National Fran din Buenos Aires, Oskar Pan,no, populaţia asupra primejdiilor nată de peste 20.000 de per mala cheamă pe muncitori, ţă Iovanovici a subliniat că în statat progrese considerabile în
cez al Păcii; Orientul mijlpciu campionul Argentinei la şah, pe oare le prezintă pentru ome soane. Petiţia a fost semnată rani, studenţi, intelectuali, toa cadrul convorbirilor avute în toate domeniile.
(Liban, Siria, Iordania, irak, Fabian Lustan. arhitect; Dr. Ju- nire continuarea experienţelor te forţele democratice din ţară mai multe rînduri cu membrii
Arabia Saudită, Yemen') — Mu- lio Louis Peluffo, medic psihia de asemenea de toţi participan să intensifice lupta împotriva delegaţiei iugoslave, reprezen In încheiere, Blajo Iovanovici
stawa Amin, ju rist; Republica tru, Ferm in Ber-etervido, arhi tanţii Marii Adunări Naţionale
Sudan — Aii Adam, z iarist; tect. dr. Gregorio Bermann, ţii la mitingul de masă anual a Romîniel şi-au exprimat do a subliniat că din convorbirile!
Tunisia — dr. Ben Sliman. medic psihiatru, Louis F. Fiori, rinţa de a se stabili legături
lider sindical; Chile — senator strînse între deputaţii din cele avute cu reprezentanţii autori
Secretari ai Consiliului Mon Humberto Martones, d-na Anna două ţări, în scopul consolidă
dial al Păcii. Eugenia Worlde membră a rii şi extinderii relaţiilor reci tăţilor şi cu oamenii de rînd,
parlamentului, vicepreşedintă a proce. O deosebită satisfacţie a
China — , Cijen Şen Iu, zia partidului radical, Sergio Reca- produs convorbirea cu preşedin- membrii delegaţiei parlamenta
rist; Columbia — Jorge Zala- barren. fost ministru al Aface
mea Bord-a, scriitor, fost minis rilor Interne si al Finanţelor, re iugoslave s-au convins că
tru; Franţa — Fernand Vigne, fost membru al parlamentului,
secretar general al Consiliului fost delegat în Organizaţia Na poporul român este pătruns dé
Naţional Francez al Păcii; In ţiunii'-'- Unite; Columbia — dr.
dia — Pandit Cbatur Narain Jose Francisco Socarras. psi dorinţa de înţelegere şi apro
Malaviva, fost ministru al sfa hiatru; Ungaria — Jozsef Dar-
tului Bhopai, fost membru al vas scriitor, fost ministru, pre cu arma nucleară. Aceste or al minerilor din Yorkshire oare guvernului Armas şi a domina piere cu popoarele Iugoslaviei
parlamentului, secretar al Con
siliului Păcii din întreaga In şedintele Consiliului Păcii din ganizaţii ţin mitinguri de ma a avut loc recent. ţiei americane în Guatemala. Această dorinţă a poporului ro'-'
die; Republica Sudan — Ahmad să, difuzează manifeste şi bro
Mohamrned Heir, ziarist; URSS Ungaria: Peru — Godofredo mîn a spus Iovanovici, esté în
— Valentin Sorokin, economist;
Garda Rendon, jurist redacto şuri, adresează parlamentului temeiată nu numai de prietenia
Vicepreşedinţii Consiliului rul revistei de drept internaţio
Mondial al P ă c ii: Belgia — englez, membrilor guvernului tradiţională şi pe legăturile re
D-na Isabelle Blume, profesor nal; Republica Sudan — Aii A-
de istorie, fost deputat; Cana etc. petiţii cuprinzând cererea R @ beri T h o m p s o n , ciproce, ci şi pe eforturile" co
da — Dr. James Endieott, doc dam, ziarist. Suedia — Gunnar
tor în teologie, preşedintele Con de a se interzice arma atomică mune pentru construirea socia
gresului canadian pentru apăra Inge, renumit medic; U.R.S.S.
rea păcii; şi cu hidrogen. unul dm conducătorii Partidului Comunist din S.U.A. lismului.
Serghei Romanovski, preşedin
Membrii Consiliului Mondial La 19 iunie o astfel de or a fost pus în libertate Arhiepiscopul Makarios a prezentai an
al Păcii: Germania (Republica tele Comitetului organizaţilor ganizaţie obştească a fost crea dosar cu depoziţii despre atrocităţile
Democrată Germană) — dr. tă sub denumirea „Consiliul NEW YORK 20 (Agerpres). lor în procesele celor 5 condu
Peter Alfons Steiniger, — pro de tineret din U.R.S.S.; Mihail de luptă pentru interzicerea ex La 18 iunie judecătorul federal britanice în Cipru
fesor de drept internaţional, perienţelor cu arma nucleară“ Edmund Palmieri a dispus eli cători ai Partidului Comunist
preşedintele Ligii germane pen Kotov, ziarist, secretar respon în capitala Scoţiei, Edinburg. berarea pe cauţiune pînă la pro din statul California şi revizui ATENA 20 (Agerpres). Arhi După ce a dat citire celor 317
tru problemele O.N.U. In R. D. Iniţiatorii creării ei au fost nunţarea hotărârii Curţii Supre rea proceselor altor 9 comunişti episcopul Makarios a prezentat depoziţii scrise asupra rnaltra-;
sabil al comitetului sovietic fruntaşii vieţii publice din oraş, me a lui Robert Thompson, u- din acest stat. la Alena un dosar cuprinzând ţărilor, actelor de violenţă şi
precum şi numeroşi membrii ai nul din conducătorii Partidului 317 depoziţii cu privire la atro torturilor la care au fost supuşi
pentru apărarea păcii, I. E. clerului. Comunist din S.U.A. In legătură cu această hotă cităţile săvârşite de autorităţile autorii aceslor depoziţii, arhie
rîre a Curţii Supreme, Eugene britanice din Cipru. Acest do piscopul Makarios a declarat că
Gluscenko, membru activ al A- Cu succes se desfăşoară Thompson a fost condamat Dennis, secretarul Comitetului sar a fost de asemenea trans la ţoale acestea trebuie adău
in anu! 1949 în timpul proce Administrativ Naţional al Par mis „Consiliului european“ de gată existenta lagărelor de con
cademiei Unionale dc ştiinţe a- Cuviiitarea radiodifuzată sului de ia New York împotriva tidului Comunist din S.U.A., a la Strassbourg, şi va constitui centrare, pedepsele colective, in
rostită de Max Reiman dat publicităţii o declaraţie spe unul din documentele de bază terdicţiile de a părăsi domici
gricole „V. I. Lenin“. prim secretar al C. C. liderilor Partidului Comunist cială. In declaraţie se spune că ale recursului pe care Grecia
al P. C. din Germania din S.LLA. pe baza faimoasei această hotărîre „demască mi urmează să-l prezinte ia O.N.U. liile zile şi săptămâni întregi,
legi Smith sub acuzaţia de a tul care timp de 12 ani a con în problema Ciprului. pentru locuitorii unor sate şi
BERLIN 20 (Agerpres) fi „organizat un complot urmă stituit pretextul pentru războiul
ADN anunţă : Max Reiman, rind răsturnarea prin violenţă 1 oraşe.
prim secretar al Comitetului a guvernului S.U.A. şi a fost rece împotriva libertăţilor con
Central al Partidului Comunist condamnat la 3 ani închisoare. stituţionale ale tuturor ameri „JENMINJIBÂO“ despre sesiunea !
din Germania, a rostit o ouvîn- După ispăşirea pedepsei. în a-' canilor. După acest mit împru de la Colombo
tare radiodifuzată. M. Reiman nul 1953. Thompson a fost con
a subliniat că în liotărîrile Con damnat din nou la 4 ani închi mutai de la „Axa anticomunis
soare sub acuzaţia că ar fi în tă “, Partidul Comunist din A-
cercat să se eschiveze de la în
chisoare. merica ar fi agentul unui com
plot mondial, îndreptat spre
Curtea Supremă a S.U.A. a „răsturnarea prin_ violenţă. în
tr-un viitor aoropiat, a futurdr
hotărît deja anularea sentinţe guvernelor ţărilor capitaliste,
inclusiv guvernul S.U.A.".
Lucrările Congresului C. G. Ai.
if*--* din Franţa gresului P.C. din Germania, a Consiliului Mondial al Păcii |
care a avut loc recent, a fost „ fi
P E K IN 20 (A g erp res) — o altă sarcină im p o rta n tă :
expus un program clar de ac
Ziarul „Jenm injibao" publică lichidarea colonialism ului. Co
„Libertate Iui Paul Robeson“ţiune pentru clasa muncitoa
re germană. Cererile P.C. din tin a r tic o l d e fo n d c o n s a c r a t lo n ia lis r tlu l a d e v e n it o p ie -
PARIS 20 Corespondentul A Benoit Franchon a criticat cu Germania corespund interese
gc-rpres anunţă : In şedinţa din asprime pe cei care se dedau ’a lor naţionale şi sociale ale tu LONDRA 20 (Agerpres). O cunoscuţi, oameni de cultură şi incheierii lu crărilor sesiu n ii d ică serio a să in calea în tă n -
seara zilei de 18 iunie a con atacuri anticomuniste şi pretind turor oamenilor muncii. înde pinia publică engleză cere in artă. Comitetul a publicat o
gresului sindicatelor afiliate la că în cadrul C.G.M. ar „domi plinirea acestor cereri, deschide sistent să fie anulată hotărîrea broşură „Să cînte Robeson“, în C onsiliului M ondial al Păcii, rii păcii. P opoarele din A sia,
Confederaţia Generală a Mun na comuniştii“. Citind exemple calea spre reunificarea Germa Departamentului de Stat al care sînt însemnate textele me
cii au continuat discuţiile pe istorice concrete el a arătat că niei într-un stal democrat, cu S.U.A. cu privire la interzice sajelor adresate comitetului de Z iarul arată că cleclaraţia a- A frica şi A m erica L atină se
marginea raportului prezentat lupta împotriva comuniştilor în orînduire socială progresistă. rea eliberării paşaportului de numeroşi scriitori, compozitori,
de Benoit Franchón, secretar ge mişcarea sindicală constituie un plecare în străinătate a eminen artişti şi oameni de ştiinţă din dop ta tă în cadrul sesiu n ii prin pronunţă cu hotărîre îm potri-
neral al Confederaţiei Genera mijloc de scindare a acestei M. Reiman a arătat că în Anglia. Aceştia condamnă cu
le a Muncii. După comută mişcări. „Cum s-ar putea ajun prezent cea mai importantă tului artist american Paul Ro hoiărire măsura arbitrară a au care se cere încetarea im ediată va colonialism ului nou şi ve-
rile rostite de E. Riny, repre ge la unitate în Franţa fără sarcină a membrilor P.C. din beson. In Anglia 'a fost creat torităţilor americane faţă de
zentant al Federaţiei Naţionale comunişti “? a spus el. Germania este popularizarea „Comitetul naţional pentru a- marele cîntăreţ negru al liber a experien ţelor cu arm a nu- chi ş i lu p tă eroic p en tru in-
a sindicatului muncitorilor din hotărârilor congresului în irîn- părarea lui Paul Robeson“ oa tăţii.
edituri şi Leon Aguzaud, mem In încheierea cuvîntării sale durile maselor largi de oameni cleară, şi dezarm area, cores- d epen den ţa lor naţională,
bru al comisiei administrative Benoit Franchon a cerut tuturor ai muncii, în sindicate, în lan re a desfăşurat o vastă cam A
durile membrilor Partidului So panie sub lozinca : „Libertate punde întrutotul aspiraţiilor S esiu n ea de ta C olom bo a
a C.G.M.. a luat cuvîntul Be delegaţilor la congres să voteze cial Democrat. lui Paul Robeson“. PRAGA 20 (Agerpres). CE-
noit Franchón. pentru programul de acţiune TEKA anunţă : Mai multe per p o poarelor din în trea g a lu- C on siliu lu i M on dial al P ăcii
propus de Birou1 C.G.M. şi pen Comitetul este sprijinit de ce sonalităţi culturale din Ceho
Referindu-se la cuvântarea lui tru proiectul unui apel către le mai largi pături ale popu slovacia printre care F. Burinn me. P opoarele din în treaga a cerut de asem enea să se
membrii altor Uniuni sindicale, laţiei din Anglia, printre, care ,V. Dobris. J. Mukarovski. V.
Lebrun, secretar al C. G. M., proiect care corespunde năzuin lum e s-au convins că politica pună capăt p o liticii de crea-
ţelor clasei muncitoare din
Franchón a arătat că faimoasa Franţa spre unitatea de acţiune. dc lărgire a înarm ărilor alo- re a blocurilor, convocarea
„libertate a tendinţelor „în m ice reprezin tă cea m ai m are unei conferinţe a m arilor pu-
mişcarea sindicală, propusă de
p rim ejdie pentru pacea gen e- teri, restabilirea locului ce i
el, nu corespunde intereselor
rală. E le cer în cetarea cu rsei se cu vin e d e d rep t R .P . Chi-
clasei muncitoare.
in a rm ă rilo r a to m ice, în cetarea n eze in O .N .U ., retra g erea din
im ediată a exploziilor expe- Europa a trupelor străine,
O p i n i a p u b lic ă d in S. U, A , pro teste ază Nezv.al, M. Pujmanova, Z. Sle- rim en tale ale arm ei nucleare, crearea unui sistem unic de
panek si M. Svabinski au pro
A cea stă declaraţie, scrie zia- secu rita te colectivă în Europa,
îm potriva reţinerii de către autorităţile testat împotriva refuzului euto- rul, va duce la un nou a vîn t S esiu n ea de la C olom bo,
americane a copiilor soţilor Kozmin rităţilor americane de a elibera
un naşannrt lui Paul Robeson. a l m işcării pentru încetarea scrie în încheiere „Jenm inji-
im edialâ a exploziilor experi- bao" este prim a sesiune a
NEW YORK 20 (Agerpres) multor oameni religioşi“. Ir- „O astfel de procedură — se m entale cu arm a nucleară şi C onsiliului M ondial al P ăcii
Opiniia publică din S.U.A. smme în arest protest — con
wind Tannebaum din Chicago stituie o derogare flagrantă de pentru dezarm are. con vocată în A sia. Ea expri
protestează împotriva acţiuni scrie: „... este trist că tribuna la numeroasele proclamaţii fă
lor revoltătoare ale autorităţi lele noastre pun în mişcare în cute cu privire la drepturile şi In vederea întăririi pacit. m ă voin ţa popoarelor iubitoa-
lor americane oare au împiedi treaga putere de stat pentru a libertăţile democratice ale ce
cat pe copiii soţilor Kozmin răpi 4 copii de la părinţii lor...“. tăţenilor americani. a ra tă în con tin u are zia ru l, po- re d e pace. A c e sta e ste g la su l
să se înapoieze cu părinţii lor
O delegaţie sindicală ungară a vizitat în Uniunea Sovietică. A. Leabo scrie : „Cine şi-a In interesul răspândirii valori poarele din toate ţările au şi epocii noastre.
R . D . Germană pierdut minţile? soţii Kozmin lor culturale, în interesul apără
Ziarul „Chioago Daily News“ care vor să se înapoieze în Ru rii drepturilor umane, respin MAGAZIN
BERLIN 20 (Agerpres). — vorbă cu muncitori, au discu scrie în articolul său redacţio sia împreună cu copiii lor, sau gem o astfel de comportare şi
După cum transmite agenţia tat cu membrii secretariatului nal : „Dacă situaţia ar fi fost reprezentanţii puterii din S.U.A., sperăm că autorităţile america SIM B A TA 22 IU N IE 1957
ADN, răspunzând conducerii conducerii principale a Uniunii inversă şi ruşii nu ar fi per care reţin cu forţa pe copiii a- ne vor ţine seama de protestele
principale a Uniunii sindicate sindicatelor libere germane ce mis plecarea din ţară a copii cestora...“. opiniei publice mondiale“. SPECTACOLE CIN EM ATO G RAFICE
lor libere germane, R. D., Ger le mai importante probleme in lor unei familii americane care DF.VA : Dragoste de mamă ; cinema N E A : Garnizoana nemuritoare; O-
mană a fost vizitată între 10 ternaţionale şi au făcut un „Grădina de vară“ : Brigada de fan- R A Ş T IE : Garnizoana nemuritoare;
şi 18 iunie de o delegaţie sin schimb de păreri privind sarci se repalriiază, America ar fi ch işti; A L B A -IU L IA : Misterul celor PE TR O Ş A N I: Frumoasele nopţii;
dicală ungară. nile sindicatelor în construirea două oceane. A PO LD U DE S U S : /Mu SEBEŞ ; Don Juan ; S1MER1A ; Don
socialismului, în îmbunătăţirea urlat de furie“. Ziarul menţio Ziarele egiptene critică politica S.U.A. zică cu bucluc; B A R U -M A R E : Zvă Juan; T E IU Ş : Intr-un magazin uni
Delegaţii au vizitat cîteva colaborării între sindicatele din nează că măsurile adoptate de în Orientul apropiat şi mijlociu păiata ; B R A D : Campionatele de la versal ; Z L A T N A : Inim i de oţel f
întreprinderi ale Republicii De Ungaria şi R. D. Germană. ambasada sovietică pentru or Berna; HAŢEG: Unde nu zboară vultu H U N E D O A R A : Libelula.
mocrate Germane au stat de ganizarea înapoierii soţilor rii; IL IA : Dansează, mică doamnă; LO-
Kozmin în Uniunea Sovietică
oglindesc grija normală faţă CAIRO 20 (Agerpres). Zia Statele Unite caută „să ocupe S E L E C Ţ I U N I D IN P R O G R A M U L D E RADIO
de cetăţeni. rele egiptene critică politica locui imperialismului englez în
Un succes al luptei împotriva S.U.A. în Orientul apropiat şi Orientul apropiat şi mijlociu. Programul I. 5,35 Muzică uşoară; dii de muzică uşoară; 15,30 Program
reînvierii nazismului Ziarul nu-şi ascunde indig Demascînd amestecul american 6,15 Melodii populare romîneşti; 7,30 pentru iubitorii muzicii populare ro-
narea în legătură cu faptul că mijlociu „Egyplean Gazette“ în treburile Iordaniei, ziarul Coficert de dimineaţă; 9,00 Muzică mîneşti; 16,20 Lucrări simfonice de
BERLIN 20 (Agerpres)*. Pu cunoscut că el a fost silit să a- în momentul cî-nd soţii Koz scrie că politica americană vrea scrie că S.U.A. caută să izo de. cameră de Ovidiu Varga; 9,30 Dnmit-u Capoianu; 16,45 Program de
ternicele proteste ale sindicate dopte această hotărâre în ur min urmau să se îmbarce în să impună ţărilor din această leze Iordania de Egipt şi cele „Cutezătorii“; 10,31 Afuzică popula-'ă muzică populară; 19,00 înregistrări
lor vest-germane împotriva pro ma demonstraţiei de masă din tren, li s-a smuls din braţe un regiune' „doctrina Eisenliower“ lalte ţări arabe prietene pentru romînească ; 11,03 Afuzică uşoară : de muzică populară, primite din par
iectatului congres al „Uniunii Urach la care au participat cir copil de 9 luni. Ziarul relevă pentru a le „subordona total po a „umple aşa zisul vid care s-a 13,05 Concert de prînz; 13,50 Anun tea Radiodifuziunii iugoslave; 19,30
sociale germane“ fasciste iau ca 10 mii de muncitori din o- că în S.U.A. viaţa nu ar fi fost liticii şi strategiei' americane“. creat în Iordania, după ce s-a ţuri şi muzică; 15,05 Program muzi Muzică de dans; 20,03 Concert ghi
fost încununate de succes. După naşele învecinate oare şi-au ex uşoară pentru soţii Kozmin. Ziarul arată că odată cu procla pus capăt ocupaţiei engleze şi cal alcătuit la sugestia elevilor şi citoare: Din tezaurul muzicii de ca
primat protestul împotriva' re marea „doctrinei Eisenhower“ din această ţară a fost alungat studenţilor; 17,30 „Inşiră-te m ărgări meră; 21,15 Radiomagazin; 22,00 Afa
cum anunţă agenţia A.D.N., învierii nazismului. Totuşi, Sta După publicarea acestui ar situaţia în Orientul apropiat şi generalul englez John Glubb“. te“ : Ion Pop Reteganul povestind co zică de dans; 22,30 La sfîrşit de săp-
sser nu a renunţat la ideea de a ticol redacţional ziarul „Chioa mijlociu s-n înrăutăţit conside Tn Iordania, scrie ziarul, a fost piilor: „Povestea lui Pahon“; 19,10 tămînă cîntec, joc şi voie bună; 23,15
Otto Stasser, fost colaborator a organiza un congres fascist în go Daily News“ a primit scri rabil. Unul din scopurile prin trimis ca ataşat militar ameri M ari interpreţi ai operelor-lui Verdi; Ciclul „Lucrări concertante în inter
alt oraş al Germaniei occiden sori ai căror autori sprijină cipale ale Siatelor Unite, este can colonelul Sunny, pentru a 19,55 „Noapte bună, copii“ — „Opai pretarea violoncelistului Pablo Casais“;
lui Hitler, a anunţat revocarea tale. .poziţia^ adoptată de ziar. Preo izolarea Egiptului de celelalte lua locul lui Glubb şi a exercita 23,5.3 Afazică de dans.
tul R. M. Hergol din'Chicago state arabe, deoarece Dolitica de ţul lui lbrahim“ — poveste tătăreas
mitingului care trebuie să aibă scrie : „Tabloul respingător al •neutralitate pozitivă dusă de E- controlul asupra politicii ţării. BULETINE DE Ş T IR I:
loc la Urach (Wurtenberg) cu smulgerii- copiilor soţilor Koz gipt este diametral opusă pla că ; 20,30 Muzică de dans; 21,15 Afu- 5.00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
nurilor americane de a subor Colonelul Sunny a elaborat şi 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (p rogramul
prilejul congresului proiectat în min din' braţele părinţilor lor, dona această regiune influenţei zică de dans; 22,30 Afuzică de dans.- I), 14.00; 16,00; 18,00; 20,00; 21,00;
sale. . a organizat de fapt complotul 23,00 (programul II) .
această localitate. Stasser a re- provoacă nelinişte în rândurile Programul II. 14,03 Cu cîntecul şi
Ziarul „As Saab“ scrie că 'mnotriva fostului guvern al
jocul pe întinsul patriei; 15,00 Afelo-
Iordaniei“. "
R ed a cţia şi a d m in istra ţia ziaru lu i str. 6 M artie nr. 9, T eleţo n : 188— 189. T axa p lă tită in nu m erar c o n jo rm a p ro b ă rii D irecţiu n ii G en erate P .T J .R . nr. 23b.320 din 0 n o iem b rie 1949 — T iparu l În trep rin d erea P o lig r a fic ă „1 M a i' — D E V A .
