Page 73 - 1957-06

PR O LETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢf-VĂ f
C o lectivistele la lucru în g ră d in ă
u sete s-au înfipt m
pă m în tu t reavăn încă,
sapele colectivistelor
din P etre şti. Au so sit
fem eile colectiviste dis-
de dim ineaţă, m inate
de dorinţa de a term ina lucrările
de întreţinere a culturilor, înain­
tea ţăranilor in dividu ali din co­
mună.
Lucru era destul. P loile au
m ai contenit şi-acum trebuia
pră şit porum bul, trebuia în griji­
tă grădina. Cu astfel de gînduri,
om ul doarm e uneori m ai puţin.
In cele 3 hectare — cit m ăsura
grădina — aveau de săpat ar­
deii, roşiile, varza. N u vroiau
să piardă nici un m inut m ăcar
d in tim p u l fa v o ra b il lu cru lu i în aşteptau acum căderea nopţii
cim p. In ziu a aceea , a v e a u în
g in d să term ine m unca la g ră ­
dină, ca apoi să p o a tă m erg e la
prăşitu i porum bului.
C ină au ven it colectivistele
la g r ă d in a clin „ L u n c a d e J o s ”
cum. i se sp u n e teren u lu i din
partea locului, cu ele a so sit
şi veselia. Au început glu m ele şi
cîntecul. A şa m unca este m ai
spornică. Un şir în treg d e 19
fem ei, cinci au rid ica t sa p ele,
Stabilirea comisiilor şi a preşedinţilor pesiiru
exanenefe de maturitate de ia şcolile de cultură
generată, sesiunea iulie 1857, din regiunea
P rintr-un ordin al m inistrului In-
văţăm iniului şl C ulturii s-au stabilit
com isiile pentru exam enul de m aturi-
late de la şcolile de cultură generală
din sesiun ea iulie 1957 precum şi
preşedinţii acestor com isii.
Exam enul de m alu ritaie începe în
toată ţara in 2iua de 1 iulie 1957,
ora 8 dim ineaţa. P ublicăm m ai jos
şcolile din regiunea H unedoara, unde
vor funcţiona com isiile şi num ele pre­
şedinţilor com isiilor.
Şcoala medie nr. 1 Alba Iulia (co­
misia nr. I curs cu frecvenţă prof.
univ. Gheofghe Silaş — Tim işoara;
Şcoala medie nr. 2 Alba Iulia (comi­
sia nr. 2 curs cu frecvenţă şi fără
frecvenţă ) prof. univ. Cornel Badea —
Cluj; Şcoala medie Teiuş (comisia nr.
3 curs cu frecvenţă) lector univ.
Dumitru Roşea — Cluj; Şcoala me­
die Brad (comisia nr. 4 curs cu
frecvenţă şi fără frecvenţă) prof.
univ. Eugen Dobrescu — Petroşani;.
Şcoala medie Simeria (comisia nr. 5
curs cu frecvenţă) lector univ. Ion
Sălăgeanu — Petroşani; Şcoala me­
die Orăştie (comisia nr, 6 curs cu
frecvenţă şi fără frecvenţă) prof. univ.
L-aian Gîrda — Tim işoara: Şcoala
medie nr. I Petroşani (comisia nr. 7
curs cu frecvenţă şi fără frecvenţă.
Dau examen şi elevii de la şcoala me­
die Petrila—Lonea) conf. univ. Ion
Rezultatele concursului
de lucrări iHerare
şi de ziaristică
La concursul de lucrări lite­
rare şi de ziaristică organizat
de Uniunea Tineretului Munci­
tor şi Uniunea Scriitorilor în
cinstea ceiui de-al V!-1ea Festi­
val Mondial al Tineretului şi
Studenţilor de la Moscova au
fost trimise peste 300 de lucrări
pentru toate ramurile con­
cursului.
Juriul, format din scriitori şi
ziarişti, printre care Eusebiu
Camilar, Horia Liman, VI. Co­
lin, Aurel Mihalea, Mihai Găti­
tă şi alţii, au examinat lucră­
rile prezentate şi a distins cu
nremii şi menţiuni pe următo­
rii participanţi: Radu Tudor
(Craiova) ; Amariei Nicolae
(Bucureşti) ; Atanasie Toma
(Bucureşti) : Voican Vasilie
(Bacău) ; Elena şi Adrian
Nica (Bucureşti) ; Viorica Hu
ber (Bucureşti)’ ; Ion Miclea şi
fosif Viekman (Cluj) ; _ Miha
Calin (Timişoara) : Traian Du
mi treseu (Bucureşti) ; Virginia
Canter (Iaşi) ; Ştefan Pîrvu
(Bucureşfi) ; Teodor Negoită
(Bucureşti) : Barbu Ursescu
(Ploeştij ; Marioiara Rusu (Bu­
cureşti) ; Gbeorgbe Drăgan
(Bucureşti) ; Al. Solianu (Bu­
cureşti) ; Noe Smirnov (Bucii-
¦eşti).
(Agerpres)1.
a vea i im presia că se iau la lu p­
tă cu p ă m în tu l care a p rin s p o j­
g h iţă tare în urm a ploilor. Şi
se luptau din greu. Cădeau rit­
m a t g u r i ele s a p e , c a re m u ş c a u încurcătură, n eştiin d pe care din ­ gate. In primele 18 zile ale lunii iu­
buruinile la rădăcin ă făcîndu-le
să -şi ia răm as bun de la viaţă.
In scu rt tim p, păm în tu l şi-a
p ierd u t din culoarea verzu ie ce
a avu t-o şi a răm as cu culoare
neagră-gri, presărată cu pete
m ici de verdeaţă. Erau ardeii şi
varza, care acum se bucurau de
lum ină şi aer. Tim pul trecea pe
n esim ţite şi lucrul se apropia de
sfîrşit. P e la ora 6, cînd soare­
le prin dea să coboare spre cul­
cuşul său, grădin a era curăţită.
Firele de varză, roşii şi ardei
parcă bucuroase că au scăpat
de „m usafirii nepoftiţi — buru­
ienile — cu care trS u ia u să
îm partă, vrind-ncvrînd, hrana.
Cit. d e h a rn ic e au f o s t c o le c ­
tivistele ne-a spus-o tovarăşul
Sirnion D ressler, brigadieru l de
la g rădin ă.
— N u se poate să nu ai
un sim ţâm în t deosebit de bu­
curie, în fa ţa acesto r harnice
Ciobanu — Cluj; Şcoala medie Lu-
penj (comisia nr. 8 curs cu frecven-
(ă) Conf. univ. Octavian Vasilovsdii
— Gluj: Şcoala medie Sebeş (comisia
nr. 9 curs ctf frecvenţă) lector univ.
Emil Samberger — Cluj; Şcoala me­
die nr. 1 Deva (comisia nr. 10 curs
cu frecvenţă) conf.-univ. Teodor Oni-
şor — Gluj; Şcoala medie nr. 2 Deva
(comisia nr. 11 curs cu frecvenţă şi
fără frecvenţă) lector univ. Samson
Veza — Gluj; Şcoala medie maghiară
nr. 3 Deva (comisia nr. 12 curs cu
frecvenţă. Dau examen şi elevii de la
Şcoala Medie nr. 2 maghiară Petro­
şani) conf. univ. Andrei In c ze -C lu j;
Şcoala medie Hunedoara (comisia nr.
13 curs cu frecvenţă şi fără frecvenţă
conf. univ. Răzvan Givulcscu— Gluj.
C itiţi în n u m ăru l zia ru lu i n o s­
tru de m arţi 25 iunie 1957, com ­
ponenţa com isiilor din regiunea
noastră.
Răspuns la chemarea colectiviştilor
din Pricaz
Sîntem colectivişti
— tineri, dar hoîănţî
Studiind cu atenţie obiecti­ am şi restituit jumătate.
vele propuse de colectiviştii din De asemenea sîntem de acord
Pricaz, în chemarea la întrecere
socialistă, lansată către toate
gospodăriile colective din re­
giune, pentru titlul de „Cea
mai bogată gospodărie colecti­
vă“, colectiviştii noştri au a-
juns la concluzia că obiectivele
propuse se pot realiza şi în
gospodăria noastră, deşi ea
este cu mult mai tînără decît
cea din Pricaz.
Sîntem de acord ca fondul
de bază al gospodăriei ^să se
dezvolte în aşa fel, îneît va­
loarea lui să crească în fieca­
re an cu cel puţin 40.000 lei
la fiecare sută hectare teren
agricol. Noi vom depăşi a-
ceastă sumă, chiar în cursul a-
nului 1957, deoarece, numai de
la începutul anului şi pînă la tlucţLa de porumb.
data de 18 iunie a.c., am cum­
părat 200 de oi, care au costat
52.000 lei, o moară cu ciocane,
în valoare de 10.000 lei, un e
levator, cu 2.000 lei şi un ca­
mion „Molotov" (,-al doilea de
la inaugurare), în valoare de
40.000 lei. Deci, în total, am
mărit fondul de bază, numai
în acest an, cu 104.000 lei. De
remarcat este faptul că n-gm
co lectiviste. V ezi cu ochii cum
în urm a lor, cîm p u l răm în e
curat. D e m u lte o ri te pu n în
tre ele să o apreciezi ca cea m ai 1
harnică. în trecerea la hărnicie
o în tîln eşti în fiecare z i de
m uncă. M a rg a reta Thut, R ozi-
na B ender, E caterina S ten tzel,
M argareta K ellinger, A gneta
Thut, A g n eta P robstdorfer, sîn t
la fel de harnice.
P înă acum , din grădin a n oas­
tră am valorificat ceapa şi ri­
dichile, realizîn d sum a de peste
3.000 lei.
N. CAZAN
IN BRIGADA
LUI PETER MOISE Minerii din Teliuc lucrează în contul
Se înserase. P este toi
locui se lăsase liniştea,
Şi în ţam ilia P eier se
sfirşise ziua de muncă.
Era vrem ea som nului. T a­
tăl îşi săruiă părinteşte
feciorul, la ale cărui gene
ven ise M oş Ene, şi se
du se şi el să se culce,
Lim bile ceasornicului
p a r c ă s tă te a u p e Loc, a şa
trecea de greu tim pul. Se tul cu încetul, treaba a ceşte, cu care-şi ajută to ­ a le a n u lu i 1957, cu 26 la su tă . şi e x c a v a fo r istu l F ilim o n Gher
întoarse cînd pe o parte
cînd pe cealaltă, doar,
doar va adorm i. D ar nu
p u te a în ch ide ochii. II fră-
m intă ceva. Nu ştia cum
să-şi convingă tovarăşii
din brigadă să prim ească
nou! abataj în figuri. Se
liotări ca a doua z i dis-
de dim ineaţă să vorbeas­
că m a i c o n v in g ă to r cu ei. 20— 30, apoi chiar şi de
Aşa a şi făcut,
I-a fo st în să greu la
început, m ai ales că de
acest abataj, unde m un­
ca e m ai dificilă, fugeau
ioaie celelalte brigăzi.
P înă la urm ă, însă, Pe-
ter M oise şi ortacii săi
intrară in noul abataj.
Aici, lucrase m ai de
m ult, brigada lui F rancisc
Ariz, şi producţia lor era
întotdeauna sub norm ă.
A uzind toate acestea,
—2KTIV;'-:
împrumutat de la bancă decît
suma de 40.000 lei pentru cum­
părarea .oilor, sumă din care
ca, anual să se valorifice cel
puţin 20 la sută din producţia
de grîu şi porumb, precum şi
cantităţi cît mai mari de alte
produse agricole. Pînă acum,
noi am contractat cu statul
10.000 kg. grîu, 1.000 kg floa-
rea-soarelui, întreaga recoltă
de pe 2 hectare cultivate cu
cartofi, recolta de pe 1 ha de
ceapă, 1 ha pătlăgele roşii,
0,50 ha ardei, 10.000 litri de
lapte, 200 kg lînă, precum şi
. întreaga cantitate de brînză ce
se va obţine de la oi. Pc lîngă
produsele vegetale şi animale,
noi am predat statului (pînă
în prezent), în baza contractu­
lui încheiat cu O.R.A.C.A., 8
perechi de boi. Urmează să
contractăm şi o parte din pro
Obiectivul oare prevede ca
îermele de animale să crească
IO SIF BÎRCEANU
preşedintele gospodăriei coleclivt-
„Ogorul nou“ Simeria-Veche
Anul IX. Nr. 785 Sîmbătfi 22 iunie 1957 4 pagini 20 bani
(Depti din (Da M U N C IT O R I
Minerii din Petrila, scos din adîncurile minei cu sute de Cresc salariile construc­ FRUNTAŞI
fruntaşi în producţia torilor de la Trustul 7
tone de cărbune mai mult dccît pre­
de cărbune vederile planului. De cînd şi Ia Trustul 7 Con­
Cele 1.415 tone de cărbune peste S l t C C 6 S 8 a l e m u n c i t o r i l o r strucţii din Petroşani, s-a introdus
plan pe care le-au dat în cursul lunii de la U. R. U. M. experimentarea salarizării îmbunătă­
mai, precum şi salariile mari pe care M uncitorii, tehnicienii şi inginerii ţite, salariile muncitorilor au crescut
le-au primit, au făcut ca minerii din U zin ei de reparat u tilaj m inier din foarle mult. Caloulhidu-se realizările
Petrila să_ continue, cu avînt sporit, P etroşani au obţinut anul acesta, lu­ unor echipe de zugravi, tcncuilori, be-
lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea nă de lună, succese to t m ai m ari în toniştl etc., s-a constatat că salariile
sarcinilor de plan. Roadele acestei producţie, dînd astfel un ajutor pre­ acestora, după sistemul îmbunătăţit,
munci susţinute sînt deosebit de bo­ ţios exploatărilor m iniere din Valea cresc simţitor. De pildă, echipa de
Jiului. N u m ai in luna m ai, produ cţia zugravi condusă de lăncii Dionisie,
nie, planul p e ' întreaga mină a fost g lo b a lă a fo st d ep ă şită cu 43,2 la su ­ care şi-a depăşit planul pe prima de­
realizat în proporţie de 100,4 la su­ lă, s-a dat m ai m ultă produ cţie m ar­ cadă a lunii iunie cu 1,16 la sută,
tă. Cele mai frumoase rezultate le-au jă cu 11,4 la su tă şt s-a redu s m ult a realizat o creştere a salariului ta­
obţinut minerii din sectorul I, care preţul de cost. Luna iunie a adu s noi rifar de 80 la sută, iar a cîştigului
au dat peste plan 235 de tone de şi im portan te realizări în producţie. loial de 129 la sută, faţă de salariul
cărbune şi au sporit productivitatea N um eroase brigăzi de turnători, m e­ tarifar după vechiul sistem de sala­
muncii cu 13,7 la sută, şi cei din canici, fierari clc., îşi d ep ă şesc cu rizare. De asemenea, brigada de ten-
sectorul IV , care au dat 390 de tone m ult norm ele. De pildă, în prim a ju ­ cuilorl mecanizată, a Iui Petre Gă­
de cărbune peste plan. Dintre bri­ m ătate a lunii iunie, s-au rem arcat, van, care şi-a depăşit planul cu 1,10
găzi, s-au remarcat cele conduse de in m od deosebit, brigăzile de iopiiori la sută, a realizat o creştere a sala­
Panait Bogoş, Peler Moise, Victor conduse de Ioan Panta, Gheorghe riului tarifar de 77 la sulă şi a cîş-
Costea, Adrian Damian, M ihai Cră- D am ian şi Ion Sălăjan, brigăzile de tigulul loial de 100 la sută, iar bri­
suc, Ion Tripón şi altele, care au form atori conduse de Ioan Şerban şi găzii de betonişti a Iui Victor Al-
G avrilă Rus, brigada da tineret de la descu, care a depăşit planul cu 1,25
secţia m ecanică condusă de Carol
NICOLAE DANAIDA
este şef de echipă la sectorul il
subteran, de la exploatarea mi­
K raszn ay şi cea de fierari a lui Ion la sută, i-a crescut salariul tarifar cu nieră din Teliuc. El conduce o
Bască. A ceste brigăzi şi-au depăşit 01 la sută. brigadă de tineret, a i care în
norm ele între 70 şi 150 la sută. luna mai a dat peste plan 555
E. USCAR
tone de siderită şi limonită. De
semestrului II Ia începutul lunii iunie, echipa sa
îşi depăşeşte cu regularitate nor- i
mele.
chiar după ce îşi înec- varăş adevărat. D in ceea M inerii din Teliuc au îndepli­ liuc a trim is furnaliştilor de la
pură m unca în abataj, cei ce ştie el, îm părtăşeşte şi nit pianul de producţie pe pri­ H unedoara şi Calau cu 7.200
din brigada tui P eier tot celor din jur. El i-a îtivă mul sem estru al anului la data lon e m ai m ult m inereu de fier,
m ai şovăiau. U nii din- ţa t m eserie pe 15 vagone de 15 iu nie a. c. D e la aceastii decît în perioada corespunzătoa­
tre ei, chiar, au vru t să tari care au d even it aju dată şi pînă la 18 iunie in clu ­ re a anului trecut.
părăsească abatajul, m un- tori de m ineri. In briga siv, ei au extras, p este planul
ca de m iner. V oinţa şi da sa, m ai toţi au insig se m e str u lu i !, 2.831 to n e m in e ­ Cele m ai mari realizări în
perseverenţa în m uncă a na de m iner fruntaş, de reu de fier. producţie le-au obţinut minerii
lui P eier M oise, i-a m iş- cîte două şi chiar trei din echipele conduse de lon-
ori. P en tru hărnicia şi P rod uctivitatea m uncii Ia a- c h i m M o d î l c ă d in s e c t o r u l I,
cat pe c e i. care vroiau răbdarcu cu care m un­ ceastă exploatare m inieră a Florincaş G aşpar din sectorul
crescut, în prim ele cinci luni II, Ioan M a teş din sectorul III
să-l părăsească. Şi, înce­
început să m eargă m ai varăşii, io ţi îl respectă De la începutul anului şi pînă mau.
şi-l iubesc. la 18 iunie, coiectivul m inei Te­
bine iar şovăiala să dis* A. Z.
P e m inerul v estit P eier
Pa ra . M oise îl cunosc m ulţi. El Munsa de prevederi sociale în raionul Sebeş
A u trecut zilele. P ro­ a fo st decorat cu O rdinul
M uncii clasa IlI-a şi a . Iri raionul Sebeş cresc premiile comuna Cîlnic, satul Deal, şi Ana llc-a ALEXANDRU MANY
ducţia de cărbune în aba­ prim it de şase ori insigna unice, cresc sumele acordate oţiilor din oraşul Sebeş. mecanic - precizie, ia cooperativa
taj creştea m ereu. Au în­ de m iner fruntaş. Cum să de m ilitari în termen şi celor care
ceput băieţii să aibă o nu ie m îndreşii cu un le sînt necesari ochelari sau proteze. Soţiilor de militari în termen li se „Munca nouă" din Aiba-Iulia
depăşire, m ai întîi de asem enea şef de brigadă? acordă ajutor retroactiv de la data
Cu tovarăşi ca Gheorghe Numai, pe trimestrul 1 al anului încorporării soţului. ...„.jspy
45—50 ta sută. Ş i in te­ Nichiev, Ion Păsărică, acesta şi începutul edui de-al doilea
resul pentru m uncă a fost C ornel Alexe sau comu- s-a acordat suma de 61.145 lei unui Şi pentru căminul de bătrîni din mm
număr de 531 beneficiari. S-au Sebeş sc observă o grijă deosebită a
altul. Ara s-a făcut că n istu l G h. N isto rea r AC dat nenumărate premii unice pentru secţiei de prevederi sociale, a Sfa­
stratu l 12 — cel codaş O brigadă ca aceasta m e­ cel de-al zecelea copil. Printre ma­ tului popular raional.
rită să-şi trim ită d eleg a t’ mele care au primit suma de 1.000
— a deven it fruntaş pe !a F e s tiv a lu l d é la M o s- Ici, se numără Anastasia Grcruş din In prezent se repară şi sc reînnoieş­
m ina P cirila. P ăstrarea
uneltelor în cele m ai cova un astfel de tova­ te mobilierul căminului.
răş ca P eier M oise, care
bune condiţiuni, m etoda UN NOU PROGRAM
predării schim bului la va reprezenta cu ' cinste
faţa locului, organizarea Ansamblului de estradă din Deva
locului de m uncă, stu die­ m inerii Văii Jiului, la
rea problem elor m ineritu­ sărbătoarea iin ereţii şi Astă seară, are loc în Deva şovia, iar alături de ol, alţi ta­
lui, i-a făcut pc ortacii lui prieteniei. S ă-i urăm drum premiera spectacolului muzical lentaţi cîntăreti ca Dr. Olaru
P eier să pătrundă tem ei­ bun şi iot m ai m ulte „O glumă pe note“. Libretul şi Cornel, Ştefan Hialmagy, Tama-
nic tainele m eseriei. succese în aciiviiaiea sa. regia aparţine lui B. Iulian, iar
conducerea muzicală lui W. ra Calancea, M. Cocan, M. Do-
P eier nu-i num ai un E. CHIRAN Fleîsch'er. novici, M. Şiko şi alţii.
m eseriaş bun, ci şi un to-
Inmănunchinj un însemnat In program sînt cuprinse cî-
La o b ib lio te c ă număr de cîntece de muzică u- teva compoziţii originale ale
raională şoară, de operetă şi populară, unor compozitori locali.
spectacolul este întreţinut cu o
Biblioteca raională din Sebeş serie de scheciuri originale, Spectacolul de astă seară es­
găzduieşte în fiecare zi tot mai te nu numai un spectacol armo­
nios închegat, ci şi interesant
mulţi cititori. Ea este îndrăgită concepute cn un fin umor. prin compoziţia sa, prin noile
de muncitorii, funcţionarii şi e- achiziţii. El ne întăreşte încă-
levii din oraşul Sebeş. Numai Meritul organizatorilor constă
de la 11 mai s-au dat cititori­ în faptul că au reuşit să atragă odată convingerea că atît în IOAN BARBARA
lor 2.309 cărţi, iar numărul ce­ în acest spectacol talente noi, Deva, cît şi în celelalte centre cizmar la cooperativa „Moţul" din
lor care frecventează biblioteca din rîndul artiştilor amatori, a- muncitoreşti ale regiunii, există
s-a mărit cu 163. Printre cei lături de unii actori care au atît talente de perspectivă, cît Baia de Criş
mai activi cititori este demn de mai apărut pe scena ..Teatrului si mari nosihilitati de lărgire a
remarcat numele Anei An- de estradă“ din Deva. activităţii artistice.
drioiu, elevei Maria Sandu de
la Şcoala nr. 3 şi Huttcr Adolf Poate, şi trebuie, să fie rele­ T. P.
vat faptul că, la acest specta­
oare singur a citit 41 de cărţi. col, participă cu un bogat pro­ Despre experimentarea sistemului de salarizare
gram de cîntece populare din
îm bunătăţit
regiune, Felician Fărcaşu, lau­
reat al Festivalului de la Var­
Cred că această diferenţă
de încadrare nu-i justificată
JLa m i ea m iii de zi
Lucrez la furnalul 6 din în categoria a X-a de salari­
Combinatul siderurgic Hune­ zare şi eu în a iX-a ?
doara, ca dozator la vagonul- Desigur se va da răspunsjl
cîntar. încă de la începerea ex­ că La vagonul-cîntar de la fur­
perimentării sistemului de sa­ nalul 5 munca este mai meca­
larizare îmbunătăţit eu m-am nizată, cerînd, în acelaşi timp,
convins că acesta este destinai o calificare superioară' şi o
ridicării nivelului de trai şi în muncă mai atentă.
consecinţă am depus eforturi
mai mari pentru a da un Dar acest răspuns nu rezol­
randament cît mai înalt. vă totul, deoarece şi la vago-
nul-cînlar de la furnalul 6 se
In ce mă priveşte, sînt totuş: cere o calificare destul de mare
nemulţumit din cauza diferen­ şi se cere aceeaşi atenţie la
ţei categoriei de salarizare din­ manipularea sa. Iar făptui că
tre mine şi dozatorul de la munca nu este tot aşa de me­
vagonul cîntar al furnalului 5. canizată — consider eu — este
:n detrimentul meu. Şi voi mo-
Nu desconsider munca unui >va aceasta. La vagonul-cîn-
dozator de la furnalul 5, dar
îmi voi exprima părerea că ION DIACONU
munca lui este mai uşoară de­
cît a mea sau cel puţin munca dozator la vagonul-cîntar du la
mea este egală cu a sa.
furnalul Combinatul siderurgic
Hunedoara
, E ora de joc. Păpuşi, maşinuţe, cuburi, ţoale jucăriile au devenii ^
| prietenii copiilor de la căminul, de zi din Brad.
De oe atunci el este încadrat ( Continuare în pag. 3-a)