Page 74 - 1957-06
P. 74
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 785
M ihaii Eminescu
•¦'O--'*» **»*;.
Se-m plinesc zilele acestea 65 un m are cetăţean, care a ma- j
de ani de la m oartea celui m ai nifestat o grijă atentă faţă de i
m are poet al nostru, M ihaii nevoile culturale şi sociale ale \
Em inescu. vrem ii. Sub în drum area sa di-
— Ce-ai făcut, V a sile! E P IG R A M E Geniul em inescian nu a fost rectă se dezvoltă m ăiestria
Vocea fusese a preşedintelui. Incăpăjînaiului ... o apariţie sin g u la r ă şi întîm - scriitoricească a lui S lavici, îl
M aria, care pînă atunci zîm -
NENEA GAVRILA bise doar, nu se răbdă şi tră- A ajuns în fruntea turmei p l ă t o a r e , n u ş i - a g ă s i t n a t u r a d e s c o p e r ă ş i -1 î n c u r a j e a z ă p e
gîn du -l de m înecă, îi s p u s e : Insă pîn-la urma urmei
Nimeni în prostii nu-i taie şi m anifestarea într-o lum e pur Creangă, luptă pentru o cuie-
— P ă i cum, nene G avrilă, şi Cînd o face prea de oaie.
ideală, ruptă de fenom enele so- gere şi păstrare nealterată a
m atale te ocupi de „p ro stii" ?
G a v r ilă s e u ită la ?a în c r u n claie, de frâm întârile vieţii, aşa creaţiilor folcloristice, publicînd
tat, m orm ăi ceva şi supărat se precum căuta să-l în făţişeze el în su şi, culegeri de poezii
aşeză pe scaun.
critica reacţionară a vremii. populare. A com bătut tendinţele
M eciul continua. O nouă
P R E Ş E D IN T E L E cursă sp ectacu loasă a lui Va- Opera emi- -.....••• - • • = -• ¦— retrograde şi L
? sile rid ică sp e c ta to rii în p icio a
re. D ar cînd să tragă, a rb itru l indiferentu lu i... sem nat conti m u tm ^ ^ s u p e r fic ia le din J
suflă sfh şitu l prim ei reprize.
Cît şedinţa e deschisă )) lit e r a t u r a t im - ^
enea G avrilă nu se Ţine gura tot închisă,
m ai putu răbda. Iz Ins-a fost şi remarcat nuarea celor pului, ţintulnd L
bucni ca o explozie: Cînd odată a... căscat. l a s t î i p u l i n f a m i e i p e s c r i b i i j>
i ce ziceţi, m ergem ? riţi nici voi. H ai, căraţi-vă că bucurat m ai a les atunci cîn d au m ai înaintate tradiţii ale cultu-
n-am bani pentru prostiile voa n um ărat banii. S e strîn seseră — Cum se p o a te ! Unui befiv
— Să m ergem mă stre ! m ai m u lt de 150 d e lei. rii noastre, a în sem n a t con to- vrem ii, în frunte cu reprezen- L
Cine l-a adu s şi pe cu dureri de măsele
Vasile... D ar dacă ne ăieţii nu s-au a ştep — Ei, acum avem şi m inge ăsta aici cu fluierul pirea pînă la un anum it grad, fanţii „Junimii". M ărturie stau 5
dă afară? ta t la o aşa înfrîn- lu i ?! Ii fr în g o a se le , î i . . . La dentist grăbit el vine, cu geniul şi creaţia populară,
I-a m ai tacă-ţi gura gere. A u ieşit din bi de fotbal, spuse en tu ziasm ai N oroc cu M aria. E a îi explică Cînd s-o scoată, nu mai vrea, p o e z iile s a l e : „ J u n ii c o r u p ţi" ,'4
mă. Ce, nea G avrilă roul preşedintelui ta Vasile. Ce ziceţi băieţi, ne fa preşedintelui cîte ceva despre Că de-o scoate, cum rămîne,
nu-i om ca şi ceilalţi ? re am ărîţi. N u le m al cem şi echipam ent ? regulile de jo c ale fotbalului, Să mai tragă la... măsea. din care şi-a tras seva întregii „Scrisoarea Ii-a", „Epigonii” , )
ardea de nim ic. Oare să-l m ai dom olească. P reşedin
— E ste, dar... cum putea fi preşedintele atît — M ai încape v o rb ă ! răs tele însă nu era de îm păcat. ION MARINESCU sale inspiraţii poetice, a însem - „Criticilor mei". A cîntat în 5
de n ep ă să to r la ru g ă m in ţile tor?
— „D ar", tu to td ea u n a g ă In p oartă s-au în tîln it cu M a- punseră ceilalţi. — E i şi ce dacă aşa-i regu Concurs i nat expresia cea mai desăvîrşi- c . •, , .4
s e ş ti c îte un „ d a r "... M e r g i şa u ria, secreta ra o rg a n iza ţiei d e Au trecu t de atunci m ai bine de triciclete
nu m erg i? b a ză U .T.M . la ! P arcă nu p u tea să fluiere > tă a caracterului si aspiraţiilor Vf rSur f “ 1* v i a l ,a f r.i e ţ
de dou ă luni. E chipa a rtistică ş i el ceva m a i tî r z i u ! D a -i cîi-
— M erg, cum să nu merg. — D a ce sîn teţi aşa de p lo a gospodăriei colective a dat n os la inim ă. A sta-i... naţionale. Opera sa, este tot- u l n , i n 'a a exp loatatu lu i in
sp ecta co le în fiecare dum inică.
D ar... uaţi, m ă ? în treb ă ea rîzînd. Ş i cu fiecare sp ecta co l nou, bă Tot tim pul cît a durat pauza, odată şi desăvîrşirea lim bii li- Poezia „Viata", dar şi lupta
Vasile o p rivi pe sub sprîncene ieţii aveau tot m ai m ulte bucu nenea G avrilă a sta t ca pe ace.
Tot g ru p u l izbu cn i în rîs. Cel şi nu-i răspunse. Nu răspunse rii. S -a r fi d u s el ta b ă ieţi să le terare a vremii, pe care a a- proletariatului care, într-o che-
cu „dar" Radu pe num e, un ră nici ceilalţi. M aria pricepu spună o vorbă bună, dar îi era
b ă ia t p irpiriu de vreo 14 ani, că e ceva g ra v şi-i luă cu bi- A venit sărbătoarea culesu ruşine. A bia după ce arbitru l dus-o la o perfecţiune şi o ar- mare înflăcărată, face un ascu-
lă să capu l în jo s ru şin at. G lu nişorul. Cu m are g re u ta te a a- lui. L a g o sp o d ă ria din S ă u leşti, fluieră începutul celei de a d o
m ele a scu ţite ale celorlalţi, că flat de ce băieţii sîn t aşa de a- care era fru n taşă pe raion, au ua reprize, preşedin tele se m ai m onie necunoscută pînă a- {!j- r e c h i z i t o r i u l a a d r e s a s o c i e -
zu ră p o to p pe capul lui. C înd bătuţi. so sit o a sp eţi m u lţi. P en tru e- lin işti. tu n el, n u m ită c h ia r ele el „un a(1 d
glu m a a început să se lungea ven im entul acesta, echipa a rtis
scă, Vasile, cel m ai răsărit din — Ş i acum ce vreţi să fa tică a p reg ă tit un spectacol sp e La reluare, jocul a fost m ult fagure de m iere'. , , . J/ .
tre ei, o curm ă s c u r t: cial. T ot cu o ca zia a cea sta a- m ai dispu tat. R even in du -şi, e-
ceţi ? în trebă ea. vea să se producă şi echipa de chipa celor din S ă u leşti a început E m inescu a fost prin exce- " “ ’f 1“ . '5 0 ef , a ?'
— A ju n ge m ă, term inaţi. fotbal. In taină, adică să nu a- să p reseze. A ta cu rile în faţa lentă un poet al sentim entului,
P ierdem tim pul. H a i! — Eu, zise Radu, eu n-am să fte p reşed in tele, V asile care era porţii m ălurenilor au început să Proletar , pentru care a folosi.
şi căpitanul echipei, a chem at, fie din ce în ce m a i d e se şi
T ot g ru p u l, în frunte cu V a m ai viu la lucru... Ce, crede n e la o întrecere am icală, echipa m ai periculoase. Cu toate aces Clinchete de clopoţel al frum useţii şi g in găşiei sufle- ca izvor de inspiraţie, lupta
sile, se p u se în m işcare. nea G avrilă că-şi poate bate de fotbal a gosp o d ă riei colec tea însă, prim u l pu n ct al celor S e r e v a r să pe a lei !... teşii. N atura este un elem ent C om unei din Paris,
joc de noi? O să va d ă el... tive din sa tu l vecin, M ălureni. din S ă u leşti a fo st m arcat a-
Tinerii aceştia, sîn t m em bri bia în m in u tu l 20 al celei d e a Şi cum vin pe triciclete n elipsit din poeziile sale. Nu- Trebuie să în ţelegem că ge
ai gospodăriei colective din Un a ltu l îi ţinu iso n u l: D upă term inarea spectacolu doua reprize. D intr-o pasă fru Concurenţii par rachete
S â u leştii de Deal. T oţi fac p ar lui artistic, M aria a ieşit pe sce m oasă, prim ită de pe aripa Vii, alunecînd în zbor, m ai pe fondul el, şi într-o ar- niul lui E m inescu în sea m n ă în-
te d in tr-o b rig a d ă d e cîm p frun — N ici eu n-o să m ai plec nă şi a anunţat : stin g ă a terenului, V asile a re Spre-nsoritul v iito r !
taşă. B a m ai m ult, V asile, are lu at în p la să cu un şu t p u ter m onie perfectă cu ea, se desfă- cununarea şi desăvîrşirea celor
cele m ai m ulte norm e îm plin ite pe cîm p. F acă borş... varăşi, acum pe te
din în treaga gospodărie. A ces C eilalţi nu răspunseră. renul gospodăriei, nic, im parabil. şoară sentim entele de iubire, m ai curate, m ai frum oase şi
tor tin eri le place tare m ult şi vo m a sista la un
m unca şi fotbalul. Au transfor — M ăi R adule ş i tu m ă, şi m eci am ical de fotbal, D in acest m om ent, to ţi spec Să nu-ncerce careva ji D a r E m i n e s c u a f o s t o p e r s o - mai înaintate aspiraţii ale po-
m a t un m a id a n în teren , i-au între echipa noastră tatorii p rezen ţi au început să-i Să le pună piedica 1 nalitate com plexă. El nu a fost
pus bare pentru porţi, l-au m ar toţi, nu v ă e ru şin e ? Z ise cu şi a colectiviştilor De-o aşa fărădelege j num ai un strălucit poet, ci şi porului nostru,
cat cu var, aşa cum s-au price asprim e M aria. P ăi, ce, vo i lu din M ălureni. S în teţi ru gaţi să încurajeze pe tinerii sportivi. Pulberea se va a le g e !
pu t, dar... (v o rb a tui R adu ) craţi pentru preşedin te sau lu p a rticip a ţi cu toţii". ¦sx. - < v ' a - - î . CAROL RABIMOVICI
n-au m inge, o m inge adevăra craţi pentru voi şi g o sp o d ă rie? N enea G avrilă a răm as trăz- D ar cel care strig a m ai m ult, N1C0LAE DONOVICI
tă. Ş i-a u făcu t ei m in g i d in cîr- D e ce să nu m ai v en iţi la lu nit cînd a auzit. „N u se poate" •UU.'»'.
pă, au jucat, dar acum nu se cru ? A şa cum a ţi ju d eca t voi, îşi zise el. „ D o a r nu le-am d a t era desigu r preşedintele colecti (Q enitatări
m ai m u lţu m esc cu asta. Vor o nici o leţcaie. Ce-au m ai pus E55 R O I C A u
m inge care să sară, nu să ră- num ai nişte copii pot judeca. la cale d ra c ii ă ştia ?" vei. N ici el nu-şi dădea seam a M ai ieri, aici era un loc pustiu
S -a du s to tu şi la teren. Nu Cu bolovani, cu şan ţuri şi ponoare Prima parte a triologiei „E-
rină o tăcere grea. de alta, dar era preşedinte, şi cum de a pu tu t fi p rin s aşa de Şi plin de bălării pe cît îl ştiu. roica“ de Laurentiu Fulga —
\poi V asile z i s e : nu se făcea ca tocm ai el să intitulată „Oameni fără glo
u şor în m rejele a c e ste i în treceri Pe-aici stăteau lihniţi dulăi flăm înzi, rie“, publicată de Editura Ti
-- A sta-i adevărat. Stăteau şom eri în zile le de vară neretului cu prilejul Decadei
cu balonul. Ca cerşetorii palizi şi plăpînzi. cărţii, oglindeşte marea trage
\’-a re n ic i un r o s t s ă die a poporului şi a armatei
nu ven im la lucru. — M âi, m ăi, repeta el într-una Nici urm ă n-a răm as din tristul loc, romîne, împinşi în criminalul
D ar cum facem to P e-ntinsul lui se-nşiră azi grădini război antisovietic de către
tu şi rost de m inge ? M ăriei şi celorlalţi din jur. Ce Şi bloc se-n a lţă m înd ru, lîn g ă bloc. clasele conducătoare de atunci.
..M a ria se g în d i o clipă, apoi rău îm i pare că nu-s şi eu tî
năr. Ce-aş m ai juca m am ă, In unul şade-un furna list vestit, Undeva, la cotul Donului, la
m am ă... Vecin cu el, un harnic oţelar, sfîrşitul lui noiembrie 1942. Ia
Aici. în blocuri, s-au îm prietenit. numai cîteva zile de la declan
e teren, întrecerea şarea ofensivei sovietice, o ar
se desfăşura mai Şi, n -aş putea să spun vreo seară-anum e. mată romînă de 80.000 dc oa
departe. Său leşten ii In care pe b alcon , să nu se-ntrebe, meni este prinsă într-un puter
puseseră stăpînire pe De m uncă, ori de cîte sînt prin lum e. nic cleşte de foc
ioc. M ălu ren ii se re
m înă plăcin tă atunci cînd cade tra seră cu to ţii în a- Şi-n timp ce ei vorbe sc, lîn gă o glastră, Orice încercare de spargere
părare. D ar superioritatea pre Un căpuşor, cu blonzi zulufi pe frunte a cercului este sortită eşecului.
g ă tirii fizice şi tehnice a celor Surîde ştren găreşte pr in fereastră. Continuarea luptei ^înseamnă
din S ă u le şti şi-a sp u s p în ă la prelungirea unei agonii şi, to
jos. S-au frăm in tat ei m ult tim p urm ă cu vîn tu l. L u ptîn d cu o v o E o nepoată poate, sau nepot, tuşi, în rîndurile ofiţerilor se
inţă extraordinară de a învin Şi-n ochii-i lum inoşi îţi vine a crede găsesc unii care, temîndn se
cum să rezolve problem a a- g e, în m in u tu l 40 d e joc, ei au Că îţi surîde viitorul tot. de cauza fărădelegilor cornişe
m ai m arcat un gol. pe teritoriul cotropit. încearcă
ceasta, şi pîn ă la urm ă au ho- D in m om entul acesta, strig ă V. DAN un nesăbuit complot pentru ză
tele de încurajare n-au m ai con dărnicirea semnării capitulării.
tâ rît să m ea rg ă la p reşed in tele ten it pîn ă la sfîrşitu l m eciului „Marea mută“, ostaşi' de rînd,
P reşedin tele era ca un c o p il: care, pînă atunci, executaseră
gospodăriei. Ce, parcă-i m are făcîndu-le cu ochiul, le s p u s e : lipsească. Ş i-apoi, erau şi o a s ÎN V A R Ă “ orbeşte ordinele, şi în care u;-a
— H ai b ă ieţii m ei, încă unul. mocnise ascuns, împiedică a-
lucru vreo su tă ş i ceva de lei? — V e n iţi m a i a p r o a p e . U ite , p e ţi d e la ra io n . C e -a r fi. z i s în c ă u n u l /... f) ceastă ultimă crimă a acelei
părţi din ofiterime, legată prea
Şi-apoi, ei sîn t dintre fruntaşii eu am o idee. O să vă ajutăm ei despre el ? C înd, in u ltim u l m in u t de La stînă s-alintă un fluier strîns de cercurile de afacerişti
gospodăriei... S e poate ca pre şi noi fetele... l a teren a p rim it unul din joc, acela şi V asile care a m ar In vale plopu’ e sihastru şi de oficialitate. Capitularea,
şedintele să nu le îm plinească cat şi prim ul gol. a prim it o Iar barza coboară în şuier este semnală.
această dorinţă ? D upă ce M aria le sp u se ce locurile cele m ai bune. A lături p asă pe linia de centru şi a înspre zăvoi, din cer albastru.
gîn dea, băieţii se în veseliră din de el s-a a şeza t M aria, un to început să înainteze spre ca Urmează zile chinuitoare, zile
nou. varăş de la raion, oa sp eţi din reul de 16 m etri al echipei ad Se-m bie salcia în apă în care unii ofiţeri sînt sfîşiaţi
verse, p e teren se făcu linişte. V isează griul strî ns în snop de îndoieli pentru ce le va o-
[ atâ-i pe „fotbaliştii” — Ş i tu, m ă, cap d e broască, M ălureni şi ceilalţi. 0 lin işte ca în ain te de furtună. Şi p lîn ge piciul cî nd îşi scapă feri viitorul, intoxicaţi, încă, de
! n oştri în fa ţa birou M eciul a început. A rbitru l era T oţi urm ăreau pe V asile... Albitul flutur din colop. propaganda fascistă.
îi spu se V asile lui Radu. Ziceai In p ă su n at, p este-a ră tu r ă
lui preşedin telu i. Va să nu m ai venim la lucru. H a profesorul de educaţie fizică de Iată-l, a aju n s la linia de 16 Rujanele rup troscoţelul Omenia si tactul sovieticilor,
sile a ciocănit uşor lal tînăr... la şcoala elem en tară din sat. m etri, a trecut-o, a drib la t pe Iar una cheam ă-n m upitură contactul cu realitatea sovieti •
in uşă, d a r din năun- Tot el îi şi an tren ase pe băieţi. un m ălurean, apoi p e altul... Acasă i-a răm as viţelul. că. rup această reţea de preju
tru n-a' p rim it nici 'k D ar de ce nu trage ? Ş i cînd decăţi şi ofiţerii semnează a-
un răspuns. A îm pins uşor Ideea M ăriei era s im p lă : Să M ingea a fost pu rtată cîteva această în trebare chinuia pe toţi C u p r i n s u ’- n t r e g s e s c a l d ă - n s o a r e pelul lansai către trupele 1
uşa, şi a p riv it în cam eră. facă o echipă artistică, să dea m in u te p e cen tru l teren u lu i, a- cei de faţă, V asile făcu ultim ul mase pe front, apel ''niţia1 de
P re şe d in te le era acolo. F ăcu un cîteva spectacole cu in trare be poi jo cu l a d e ven it m ai viu ş i în pas, se p u se în p o ziţie d e şu t Şi-n caldul zării aburind un grup de ostaşi. D- VERDEŞ
sem n cu m îna, ca şi cum a r fi nevolă, să facă ro st de bani şi m in u tu l 8, cei din M ălureni au şi trase. P ortaru l echipei m ă
spu s „la atac" şi se furişă p ri să cum pere o m inge. Iar dacă m arcat prim u l gol. Radu, pir lurenilor n-a m ai p u tu t schiţa Pe o tarla vreo cinci tractoare
m ul în încăpere. C eila lţi făcură echipa a rtistică o să se întă piriul, care apăra poarta său- nici un g est. Ş u tu l a fost tras
la fel. S-au a şe za t cu to ţii pe o leştenilor, a început să p ro tes pu tern ic şi cu efect, iar m ingea Sînt în întrecere, arînd... IU L IA N IONAŞ
bancă şi au început să aştepte rească m ereu, atunci vor putea teze : s-a o p rit în p la să în co lţu l stin g
să-i vadă preşedintele. D ar pe să -şi cum pere şi echipam ent şi al porţii. 3-2 pentru Săuleşti. Festivalul filmului de la Ca o consecventă onestitate în o serie de studii, cronici şi
sem n e că preşedin tele era tare m inge de volei, m asă de tenis, — Nu se poate, golu l nu-i
cu fu n dat în lucru, p en tru că nu palete şi cîte altele. A ceastă F luierul de sfîrşitu l jocului nnes a adus consacrarea mon gîndirea sa. prezentări de cărţi. Poeziile
băgă nim ic de seam ă. A tunci. idee a M ăriei parcă dădu aripi valabil. Nu se poate... nu s-a m ai auzit. M ulţim ea de
V asile îşi lu ă in im a în d in ţi şi b ă ie ţilo r. A trebu it să in tervin ă Vasile oam eni năvăli pe teren şi ridică dială a unui film romînesc de sînt semnate de Cicerone
tuşi. P reşedin tele ridică brusc pe braţe în treaga echipă. N enea
capul şi văzîn d şirul tinerilor In seara aceleiaşi zile, s-au să-l m ai liniştească. G a v r ilă era în fru n te. II ţin e a desene animate „Scurtă is Revista „Tribuna“ (nr. 17) Theodorescu, Victor Tulbure.
a şeza ţi pe bancă. întrebă m i adunat cu to ţii şi s-au sfătuit. D intre to ţi săuleştenii, num ai de braţ pe V asile şi strig a ceva
rat : Au fo st de acord şi felele. Au tare, en tu ziasm at. torie“ realizat de Ion Popescu- aduce în traducerea lui Teodor Doina Sălăjan.
form at o echipă de cor, una de nenea G a vrilă era n ep ă să to r la
— C e-i cu voi aici, m ă ? Ce dansuri populare, una de teatru ce se în tîm plă pe teren. Gopo şi colaboratorii 'săi. A- Bosca, 10 din sonetele lui Sha- Tk
şi-au p orn it la treabă. P este
v r e ţi ?! vreo două săptăm îni, pe stră —- L a s ă s ă s e în v e ţe m in te cest fapt, este astfel consem kespeare. De valoare inegală, Sub titlul „Scrieri din tre
zile S ău leştiu lu i au apărut cî — zise el. N u le-am sp u s eu că
„H ait, ne-am du s pe copcă", teva afişe care anunţau prim ul nat în „Lettres françaises" : traducerea reuşeşte totuşi să cut în literatură“, Mihaii Ra-
îş i z i s e în g î n d V a sile . N -o să- spectacol al echipei artistice a pot trăi şi fără fo tb a l?
facem nici o brînză. D ar, pen gospodăriei colective. Curînd, m ălurenii m ai mar- „filmul lui Popescu-Gopo acu redea frumuseţea versurilor lea publică o serie din artico
tru că se aflau acolo, nu făcea
să nu-i spună preşedintelui p ă N enea G avrilă, preşedintele, cară un gol. D e data aceasta, mulează în 10 minute imagini „marelui WilT-, Ne-iau plăcut lele şi studiile de critică lite
su l lor. A şa că-i dădu drum ul. văzu şi el afişul. nenea G avrilă nu m ai era atît
Fie ce-o fi. de nepăsător. începu să -l rîcăie poetice, într-o povestire umo îndeosebi aceste versuri din rară scrise în perioada 1920—
— H m , ce-o m ai fi şi asta? ceva la inim ă, D oar echipa era
— N ene G avrilă, tovarăşe a gospodăriei, iar el era preşe ristică plină de ritm şi imagi sonetul X III: 1940. Autorul a ales subiecte
D e unde avem noi echipă ar dintele. Ş i fără să-şi dea sea
p re şe d in te ... tistică ? C înd s-a făcut ? m a zise cu g la s ta re: naţie... Acest film mic, a fost „De n-ar fi trupul carne grea, şi teme care prezintă şi azi
~ M ai scurt m ă şi m ai re La toate aceste întrebări el — Ce dracu fac ai noştri ? ! la Cannes o descoperire care ci gînd, interes, adăugind o serie de
pede că n-am vrem e de voi a- nu şi-a pu tu t răspunde.
cum ! Parcâ-s m ăm ăligi... merita să fie semnalată prin Zadarnic depărtarea s-ar aţine, note de călătorie din Egipt.
— M i-au copt-o dracii, îşi M aria se uită la el şi zîm bi.
— N ene G avrilă, continuă strălucirea marelui premiu“. Căci hăuri fără margini Olanda, Anglia şi Spania.
zise el din nou şi zîm b i ca un „Aha, g în d i ea. N u-ţi convine". ?
Vasile. avem nevoie de ceva ta tă căruia copiii i-au făcut o străbătînd,
bani. Te ru găm frum os... su rp riză plăcu tă. Bine că n-au e teren, jocu l deven i
m ai pom en it de fotbal... se din ce in ce m ai Adunate într-un singur vo Eu aşi veni, din orice loc, Un poem frumos, intitulat
— Ce, bani / disuptat. M ingea era
— D a, bani, nene G avrilă. Şi enea G avrilă nu-i om p u rta tă de la o poar lum, au apărut „Versurile“ lui la tine. „Omul cu ochi răi“, semnează
rău. E un m uncitor tă la alta, dar nici
nu m ulţi. Vreo su tă şi ceva. bun şi gospodar, pri- unii nici a lţii nu Camil Petrescu, scrise cu 30 de Nu mi-ar păsa că nesfîrşite Ion Oarcasu în ultimul numaT
reuşeau să m ai m archeze vreun
-— O s u tă ş i c e v a ?!... | ceput. D e-aia l-au şi gol. Ia tă însă, că, într-un tirziu, ani în urmă, unele în plachete zări al revistei „Tribuna“.
!a le s p re şe d in te . D a r V asile prim i o p asă şi se în
— D a, nene G avrilă, pentru dreptă de unul singur spre de negăsit, altele răsoîndite Pun între noi pustiuri şi 4r
pen tru el, fotbalu l şi poarta celor din M ălureni.
o m inge d e fotbal... alte sporturi, sîn t „p ro s Cursa era spectaculoasă. Va prin revistele timpului. Poeme hotare, Mort în plină tinereţe, Geor-
tii" pentru care nu m erită să sile driblă d o i ţu cători din a-
— C e-ai spus, fotbal? Fotbal dai un ban. M ai ales cînd ba bia cînd larm a se le din acest volum aduc o Căci gîndul sprinten sare ge Mihaii Zamfirescu a lăsat
p ă ra re a a d v e r s ă , p ă tr u n s e in
m ă ?! Ce, nu m a i în că p eţi în m ai potoli, nenea nouă mărturie a complexităţii ţări şi mări, Determinată, o interesantă o-
piele ? Vă arde de fotbal acum! careul de 16 m etri şi trase pu
G avrilă îşi adu se a- talentului scriitorului de curînd Şi-ntr-o clipită, unde vrea peră literară, a cărei retipă
m inte cum se cur dispărut. apare...“. rire este în curs. Astfel, au a-
ta s e c ¦: flă c ă ii, cu "k părut, într-un singur volum
c îte v a lu n i în urm ă. Sub titlul „Scrieri alese“ au In numărul 4 din „Viaţa intitulat „Teatru“, operele sale
1 se făcu ruşine. A pucîndu-l pe fost selecţionate de L. Voita b romînească“, semnalăm din dramatice, dintre care „Don
I-a lăsaţi-m ă în pace! nul e a l colectivei. Cu echipa ternic. M in gea trecu în să pe V asile d e m înă, îl trase m ai mică parte din lucrările regre sumar, cele două fragmente nişoara Naslasia“, s-a bucurat,
— N ene G avrilă, îndrăzni a rtistică însă e de acord. Cînd lin gă bară. la o p a rte şi-i spu se : tatului critic Pompiliu Cons din Richard al ITI-lea, în echi în ultimii ani, de o apreciere
a in tra t la spectacol a dat „be — M âi. voi să nu fiţi su pă fantînf'seii Prezent în viaţa li valenţe romîneşti de Ion Băr călduroasă pe multe din sce
nevolul" cel m ai mare.
din nou Vasile. Din rîn du rile sp ecta to rilo r iz raţi pe m ine. Zău, n-am ştiu t terară dintre cele două răz bii, cronică limbii, semnată de nelp teatrelor din ţara noe
D eşi a avu t m ulte neaiunsuri, bucni larm ă mare. Pe deasupra
— N ici un „nene". Am spus. spectacolu l tinerei echipe a rtis tuturor se au zi o voce pu ter că fotbalul ăsta e aşa de dră boaie. Pomniliu Constantinescu Prof. Al. Graur, schiţa Iui Geo stra. Dr. M IH A IL DORU
tice a avut succes. B ăieţii s-au nică :
Ce, eu cînd am fost ca voi am cos... prin articolele sale. dovedeşte Bogza : „Moţotoc şi Atomul“ si
ju cat fotbal ? N -am jucat! Şi-am
m u rit? N -am m urit! N -o să m u GH. PAVEL
