Page 75 - 1957-06

N1, 785
Informaţii de partid
Intense pregătiri în vederea
închiderii mvăţâmfntuSui
de partid
Cabinetul de partid H u ne­
doara a luat din timp o serie
de m ăsuri în vederea închiderii
în bune conditiuni a învăţă-
m întului de partid.
Astfel, în că din ziua de 4 iu
nie a. c. a fost organ izată la
cabinetul de partid o consfă­
tuire cu secretarii organizaţiilor
de bază din oraşul şi raionul
Hunedoara, unde s-a analizat
felul cum s-a desfăşurat învă-
tămîntul de partid şi m ăsurile
ce trebuie luate în vederea
asigurării unor interesante
discuţii la sem inarii. Ţinînd
cont de cerinţele cursanţilor,
care au cerut secretarilor orga­
nizaţiilor de b ază o serie de
lămuriri asupra unor problem e
ce n-au fost însuşite în sufi­
cientă m ăsură. cabinetul de
partid a procedat la gruparea
acestor probleme, repartizînd
tovarăşi da specialitate care să
!e lă m u r e a sc ă .
Aşa, de pildă, în problem ele
de econom ie politică au dat
consultaţii în faţa propagandiş­
tilor şi c u r s a n ţilo r to v a r ă şii in
nineri luliu Vernichescu şi loar
Oobrin. în problem ele istoriei
P .C .U .S. au dat consultaţii tov.
nrof. C on stan tin Io rg o v a n şi
M ozes Geza, directorul cabine
tu lu i c!e p a r t id , ia r î n p r o b l e ­
m e le istoriei P .M .R au dat pî-
nă în prezent consultaţii tova­
răşii Lazăr Frenţoni, Nicolae
Preda şi alţii.
Pînă acum, cabinetul de par­
tid H unedoara a reuşit să or­
gan izeze un num ăr de 17 con ­
sultaţii colective, la care au
LA O CONVORBIRE
DE SFIRŞIT DE AN
Grija pe care a purtat-o or­
ganizaţia de bază de la P.T.T.R.
Alba Iulia, faţă de buna desfă­
şurare a învăţiămlntului de par­
tid, a fost răsplătită prin fap­
tul că toţi cursanţii au dovedit,
prin răspunsurile date, că nive
Iul lor politic şi ideologic r
crescut simţitor în acest--am -
La convorbirea recapitulativă
ce a avut loc în ziua de 19 iu
nie, cursanţii cercului de st::
diu al Istoriei P.M.R. au discu­
tat pe marginea materialului
predat în cursul anului de învă
ţămînt politic.
Răspunzînd la întrebarea
„Lupta P.C.R. pentru ieşirea din
criza economică”, tov. Silvia
Hristache a dovedit cunoaşterea
tezelor teoretice cu privire la a
ceasta temă. Răspunsurile ei au
fost clare, concrete, pe înţeleşii!
cursanţilor. O bună cunoaştere
a problemelor studiate au dove­
dit de asemenea tov. loan Fara
muncitor la masa de verificare
Parascbiva Rip, Florica Neamţu.
Maria Barabaş, Ana Popa şi
alţi' oare au dat răspunsuri la
întrebările despre „Lupta pentru
refacerea si dezvoltarea mişcării
C ă r ţ i îi oi
A . B a r g ă z a r i s i V. D o b tn d ă
TU RBO TRAN SM ISIILE H I­
D RAU LICE
Construcţia, calculul şi încerca­
rea lor
in lucrare sînt tratate turbo
transmisiile hidraulice şi turbo-
transformatoarele hidraulice în
circuit deschis.
Se descriu amănunţit o se­
rie de turbotransmisii' şi se
Trägeren s p e d a!a Loto Central
din 28 iunie 1957
I. S. I oteria, organizează în cu începere de azi sîmbătă D2
|urm.a cererii participanţilor la iunie.
!Loto Centrai, o nouă tragere Prospectul tragerii se distri-
!specială pentru ziua de 28 iu- buie gratuit de către toate u-
| nie. '
Biletele s-au pus în vînzare Loto Central.
participat peste 1.000 de
cursanţi şi propagandişti.
Preseminariile —
o metodă eficace
Elaborînd din timp tem ele
pentru convorbirile de sfîrşit de
an, cabinetul de partid a trecut
şi la organizarea de presem i-
narli cu propagandiştii în ved e­
rea asigurării unor cît m ai bu­
ne discuţii la seminarii,
Astfel de presem inarii au fost
organizate la Combinatul side­
rurgic H unedoara, la Ghelar,
Sim eria şi Călan.
Im portant în această direcţie,
este faptul că la presem ina­
riile ce au avut loc, frecvenţa
propagandiştilor a fost de sută
la sută.
Cabinetul de partid a avut
în atenţia sa şi form area unui
colectiv de 70 tovarăşi, care
vor participa la şedinţele de
închidere a anului şcolar, orga­
nizarea pe mai departe a con­
sultaţiilor colective şi indivi­
d u ale cu elevii şcolii se ra le e-
conom ice de partid, precum şi
presem inarii, acolo unde orga­
nizaţiile de partid vor solicita
acest lucru.
M ăsurile luate pînă in pre­
zent de cabinetul de partid Hu­
nedoara, faptul că în preajm a
închiderii anului şcolar din în-
văţăm întul de partid, s-au în ­
treprins o serie de acţiuni fru­
moase, dovedeşte o bună preo­
cupare din partea com itetelor
raional şi orăşenesc de partid,
faţă de în suşirea cît mai tem ei­
nică de către cursanţi a în vă­
ţăturii m arvist-leniniste.
muncitoreşti din Romîiniia“. des­
pre „Lupta P.C.R. împotriva fas­
cizării ţării şi pentru făurirea
frontului popular antifascist“
şi despre alte probleme puse în
discuţie de către propagandistul
Ilie Soit.
Rezultatele bune obţinute de
către cursanţii din cercul de
studiu al Istoriei P.M.R. se da-,
doresc în mare măsură grijii
manifestate de organizaţia de
bază pentru ridicarea, calităţii
învăţământului. In cîteva adunări
generale, organizaţia de bază a
analizat felul cum studiază mem­
brii de partid, de ce ajutor au
nevoie etc. In perioada de pregă­
tire a încheierii anului şcolar,
biroul organizaţiei de bază a
ajutat pe tov. Ilie Soit, propa­
gandistul cursului, să organize­
ze consultaţii individuale şi co­
lective pentru a-i ajuta pe curs­
anţi să fie lămuriţi asupra u-
nor probleme discutate. Acest
lucru i-a ajutat pe cursanţi să
se prezinte la examenele de sfîr­
şit de an bine pregătiţi, să dea
răspunsuri concrete, să nu cre­
eze confuzii pe marginea celor
studiate.
expune teoria fenomenelor fi
zice oare au loc în aceste trans
misii. Se indică metode de cal
oul şi de proiectare a turbo
transmisiilor hidraulice şi se re
zolvă complet în text cîteva e
xempie. Se tratează de aseme
nea probleme legate de exploa
tarea ca şi de execuţia trans
misiei hidraulice.
318 pag. lei 22
nităţiie de vînzare a biletelor
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Cred că această diferenţă G rajdul comunal din Hăp ria
de încadrare nu-i justificată e pe terminate
( U rm are din pag. l-a ) tuală astupare a orlftciuhii pe voie să vină şi maistrul de la Mai mulţi cetăţeni din comu­ voluntară acţiunea întreprinsă.
unde our^e materia primă. furnal, pentru a evita reduce­ na Hăpria, raionul Alba au fă­ Şi s-au ţinut de cuvînt. In
tar dţe la furnalul 5, pentru rea mersului la furnal. cut propunerea de a se construi
încărcare, e suficientă o apă­ In timp ce aceste operaţiuni un nou grajd comunal. Propu­ primul rînd ei s-au organizat
sare pe buton ca materia pri­ se fac automatizat la furnalul Aş vrea să mai amintesc un nerea a fost analizată de către pe echipe, în cadrul circum­
mă să curgă în corfe. Mai mult, 5, la vagonul-aîntar de la fur­ lu cru : în luna ianuarie, mun­ sfatul popular, stalbilindu-se scripţiilor, pentru ca muncile a-
la viagonul-oîntar de la furna­ nalul 6 deschiderea orificiul ui citorul Marin Silvestru, de la oare sînt posibilităţile locale. gricole să nu sufere. Pe rînd
lul 5 există o tobă, oaire fiind pe unde curge materia primă, vagonul-oîntar unde lucrez şi cetăţenii ,au prestat muncă vo­
mecanizată, nu permite o even- se face ou mîna. Iar în aaz eu, a fost transferat pentru Pe la începutul lunii mai, s-a luntară, la căratul pietrişului
că orificiul este astupat, numai vreo 3 luni, la vagonul-cîntar convocat o adunare cetăţeneas­ din apele Mureşului, la trans­
ANUNI cu ranga se poate desfunda, la furnalul 5. El a lucrat în că. Aici s-a cerut părerea tutu­ portul .celor 13.000 buc. cără­
operaţiune care se face cheltu­ acest timp fără mare greutate, ror. S-a hotărît ca fondurile de mizi şi a altor materiale.
O.C.L. P roduse industriale ind multă energie fizică. necerîndu-i-se o calificare în autoimpuneri să fie folosite pen­
Interraionala Deva, aduce la tru construirea grajdului comu­ Un aport preţios la construi­
cunoştinţa cum părătorilor că a In timpul verii, dacă aceste plus. nal, necesar reproducătorilor. Cu rea grajdului l-a adus şi comi­
redeschis m agazinul de solduri lucrări par a fi mai uşoare, iar­ această ocazie, cetăţenii s-au sia de femei. Sub îndrumarea
din str. V, I. Lenin nr. 2 u n ­ na se schimbă situaţia. Eu ştiu Pentru motivele expuse, con­ angajat să sprijine prin muncă deputatei Popa Paraschiva, fe­
de se g ăsesc diferite articole de că în timpul iernii au fost ca­
produse industriale spre vînzare zuri cînd furnalul a trebuit să sider nejustă diferenţa de sa­ La bancul de lucru elevii şcolii meile din comună au contribuit
cu preţurile reduse convenabil. funcţioneze ou mers redus. A- profesionale din Gura Barza se
ceasta se datora faptului că larizare între mine şi dozato­ străduiesc să devină buni mese­ la prepararea mortarului nece­
De asem enea anunţă că a noi nu puteam satisface nevoile riaşi.
deschis în localităţile D eva, H u­ de producţie cu materia pri­ rul de la furnalul 5. sar pentru tencuială.
nedoara, Brad, Simeria, Orăş- mă necesară. Cauza, pentru IN C L IŞ E U : maistrul Ioachim
tie, Cugir, Sebeş şi Alba- De aceea, cer să se facă o Bănici controlează lucrarea exe­ S-au mai evidenţiat cetăţenii
lulia, m agazin e de confecţii cu oare nu puteam da materia cutată de un elev din anul I me­
plata în rate unde salariaţii în ­ primă necesară, era, că mate­ studiere mai amănunţită a am­ canică. Piamfil Labonţ, Ionel Lazăr şi
treprinderilor, instituţiilor, or­ ria îngheţa în orificiul de scur­
ganizaţiilor cooperatiste şi ob­ gere. Pentru desfundare, tre­ belor locuri de muncă şi să se alţii. In momentul de faţă graj­
şteşti pot cum păra în rate pînă buia să folosim ranga şi cu
în ziu a de 31 iu lie 1957, dife­ multe eforturi reuşeam să des­ tragă ooncluziile corespunză­ dul este ridicat în roşu, tencuit
rite confecţiunl pentru bărbaţi, tupăm orificiul. toare, neoesare.
femei şi copil. pe dinăuntru, rămînînd ea în
S-au întîmplat cazuri cînd,
Vizitaţi cu încredere m a g a ­ în ajutorul nostru a fost ne- cursul acestei săptămîni să fie
zinele noastre.
de mamă C( acoperit cu ţiglă.
r
Informaţie
„‘D ra g o ste
Atelierul de rotărie şi ca­
roserie auto din cadrul în ­
treprinderii de industrie lo­
cală J Mai'Y D eva, str. Mi-
hai Viteazul nr. 1 : 1
execută
tot felul de lucrări
de rotărie,
P e ecranul cin em atograţu - de, Intr-o p ivn iţă , d esch id e un precum şi caroserii
lu i „ F ilim o n S îr b u " d in D e v a , fe l d e s p ă lă to r ie ş i b o ia n g e rie. de lemn >
ru le a ză p în ă la 2 5 iu n ie a. c., A ici lu crea ză cu o ra ră ener- pentru autocamioane |
film u l „ D ra g o ste de m am ă" gie, reu şin d să asigu re condi-
producţie a studiourilor de ţii cît m ai bune de creştere
film e din A ustria. copiilor săi.
R olu l prin cipal este inter- Cu fiecare an ce trece, co-
preta t de P aula W essely, care piii cresc, diferen ţiin du -şi tot-
reuşeşte să p rezin te em oţio- odată caracterele şi tem pera-
nanta şi zbu ciu m ata via ţă a m entele. G rijulie, m am a lor JCUM B
unei fem ei cu se străduieşte (U rm are din pag. l-a ) ,.,h ?i*
calităţi excep­ să facă fiecă­
înoît să se ajungă la sfârşitul
ţionale. A cţiunea ruia via ţa cît lanului viitor la cel puţin 20 ca­ în aşa fel, înoît, în următorii 2 rii resurselor locale, consider
m ai uşoară şi pete vite mari, la fiecare 100 ani, să ajungă la 50 pomi pe că e bine ca şi alte gospodării
film ului ne re­ caută să n ive­ ha teren agricol, dintre _ care colective din apropierea oraşe­
d ă o m a m ă i- leze obstacolele cel puţin 10 oapete să fie vaci cap de familie. lor, să transporte ghiaţă în tim­
de producţie, consider că este Cu legume şi zarzavaturi pul iernii. Propun aceasta, de­
deală — K äthe mobilizator. De aceea îl accep­ oarece noi am realizat nu­
tăm întrutotul. In momentul de cultivăm deocamdată numai 8 mai în decurs de Îl zile — un
Z eller, a l că rei sin g u r sco p în ce le s ta u în faţă. fiaţă noi avem 13 cai, 4 mînji, ha, dar vom căuta ca într-un venit net de 26.000 lei pentru
6 boi, 9 vaci şi 6 viţei. Pînă la timp scurt să mărim grădina ghiiaţa tăiată şi transportată
via tă este creşterea copiilor M uncind cu greu, zi şi noap- sfîrşitul anului, viitor vom mă­ de legume, înoît să ooupe IO
săi, pen iru care este capabilă te, !(ăthe reu şeşte să-şi m ă- ri ferma de vaci la 15—16 ca­ la sută din suprafaţa gos­ la Simeria.
pete şi vom aumpăra încă 10
să facă orice sacrificii. rească atelieru l şi, poate, pî- perechi de viţei pentru a-i creş­ podăriei. Vom depune şi noi toate e-
te. Vom creşte anual cel pu­ In oeea ce priveşte valorifi­ forturile în vederea reducerii
C el de-al d oilea răzb o i m on- nă la capăt, să desch idă o ţin 25 capete porcine la 100 cheltuielilor de producţie, înoît
ha teren arabil, din oare 6—6 carea resurselor locale, noi nu ele să reprezinte cel mult 20
d ia l se term in ase de curînd. boian gerie m odernă. Tot cîş- să fie scroafe de prăşilă. Acum avem posibilitate să ardem la sută din venitul global al
avem 10 scroafe de prăsilă şi var, dar vom face cărămidă. gospodăriei. Pentru aceasta,
ln m ica g o sp o d ă rie de la ţa - tig u l ce-l rea lizea ză îl folo- sperăm să mărim numărul lor. Numai în acest an vom face vom folosi la efectuarea lucră­
Pînă la primăvara viitoare 200.000 buc. cărămidă, din ca­ rilor toate mijloacele mecani­
ră, fam ilia Z eller tră ieşte sa- seşte pen tru copii. C ei patru vom mări şi ferma de oi (acum re 100.000 buc. le vom vinde zate de care dispunem, vom
avem 200 oapete). şi 75.000 buc. le vom repartiza produce toate seminţele de
tis f ă c ă to r p e c ît s e p a r e pe c o p ii,a În să , d a t o r i t ă c a r a c te - colectiviştilor la zile-muncă. care avem nevoie anul viitor
De pe cele 9 ha cultivate cu In planul de producţie pe acest vom schimba vacile slab pro­
bucata de pă m în t ce o au. M ă- rutui propriu fiecăruia, creea- pomi fructiferi, gospodăria an, s-a prevăzut oa pentru o ductive, vom mări silozul la 2
noastră a scos anul trecut pes­ zi-muncă să se repartizeze 5 vagoane şi vom aplica pe sca­
rea b u cu rie a fa m ilie i o coh- z ă m a m e i "tor to t felu l d e te 15.000 lei din vînzarea ţui­ ră largă regulile agrotehnice
cii, pe lîngă faptul că a re­ buc, cărămidă. înaintate.
stitu ie copiii. greutăţi. La un m om ent dat, partizat colectiviştilor, pentru
munca depusă, 3.000 litri de Acum nu avem decît atelier
C apul fam iliei, Iosif Zeller, ea este n evo ită să ia hotârîri ţuică, plus o cantitate însem­ de fierărie, dar sîntem în curs
nată de prune. Noi ne-am con­
este stă p în it intr-una de do- m ari. P lin ă de dra g o ste, dar vins de veniturile mari care se
pot obţine din livada de pomi.
rin ţa de a m ări p o sib ilită ţile ferm ă în acţiu n i, ea procedea- De aceea, vom mai planta cu
pomi încă o suprafaţă de 3
de trai ale fam iliei şi, de a- ză cu ta ct şi dă fiecărui co- ha.
ceea, cau tă in tr-u n a teren u ri pU o orien tare în viaţă, Ca urmare, nu numai că sîn-
tern de acord ou propunerea fă-
de cum părat. D in n eglijen ţă, Pe W atter îl sileşte să se oută, dar propunem ca fiecare
gospodărie să planteze pomi,
calcă pe cîm p pe o m ină de descurce singur, pentru ca să
răzb o i n ed etecta tă încă, care p o a tă d even i un a d evă ra t om.
explodează. In urm a acestei Pe Felix îl o bligă să se căsă-
nenorociri, Iosif este g ra v ră- to rea scă cu una d in a n gaja- de a înfiinţa un atelier de In încheiere, fiac propunerea
rotărie, precum şi o echipă de ca fiecare gospodărie colectivă
nit şi m oare. tete spălătoriei, cu care el a zidari, formată din 8 oameni. să ia exemplu de la noi, re-
piantizînd colectiviştilor «avan­
D upă m oartea soţului, K ă- convieţuit şi care aştepta a- Atunci cînd nu sînt de efec­ suri băneşti în fieoare lună
cum un copil. Cu F ranziska tuat transporturi în oadrul gos­ (am dat pînă acum cîte 5 lei
the, ră m a să sin gu ră cu copiii, podăriei, cele două camioane la zi-muncă în fieoare lună).
se d e v o te a ză creşterii lor. Cer- ştie să se poarte ca o m am ă pe oare le avem le vom folosi Cît priveşte obţinerea titlului
cetînd situ aţia m aterială m oş­ iubitoare şi ca o fem eie înţe­ la diferite transporturi, pe care de „Cea mai bogată gospodă­
ten ită d e la sof, îş i d ă seam a legătoare. le au de executat şantierele rie colectivă“, cum este şi nor­
sau întreprinderile din apro­
cu părere de rău că soţu l său Dar, dintre to ţi copiii, P aul
nu a ad m in istra t prea stră lu ­ este cel m ai nenorocit, deoa­
cit gospodăria, pe care ea pî­ rece, d a to rită firii lui cu teză­
nă la urm ă o pierde. toare, şi-a p ierd u t vederea. piere, cu scopul de a realiza mal pînă la urmă îl va deţine
R ă m a s ă fă r ă c a s ă ş i fă r ă ^ en} ru e b m a m a s a fa c e cel venituri băneşti. De fapt, acest gospodăria care va depune mai
„ „, . „ m ai m are sacrificiu, dâruin-
p a m in t, ea n u m a i are ce cau- du . t unu[ d in Qchu sprg lucru noi l-am făcut şi pînă mult interes. In orice caz, ne
ta la ţară şi, îm preună cu co- a-i reda copilului său lum ină aoum. Din transporturile efec­ rezervăm şi noi dreptul de a-l
piii, se retra g e la Viena un- ş i în crederea în viaţă.
tuate cu camionul, am realizat obţine — şi încă, ou şanse des«
un venit de peste 70.000 lei. tul de mari. Sîntem colectivişti
Legat de problema valorifică- tineri — dar ho tărîţi!
Recunoaşterea culturilor pen­ în d rum ari t e h n ice rile de orz de toamnă, secară
de toamnă, grîu de toamnă,
tru sămînţă se face în scopul RecunnaşferBaculturilor pofti sărâfă etc., fapt ce reclamă o muncă
identificării celor mai valoroase conştiincioasă şi continuă din
culturi, din care să se asigure tură şi care s-au dovedit a fi partea inginerilor şi tehnicieni'
un fond de sămînţă de soi. Se foarte productive şi de calitate. lor aprobatori, in ceea ce pri­
ştie că, printre mijloacele a- Aşa este de pildă, soiul de veşte recoltarea şi analiza
grotehnice cu roi hotărîtor în floarea-soarelui Wnimk, care snopului de probă.
obţinerea de producţii superioa­ conţine pînă la 41 la sută ulei
re, un loc de seamă îl ocupă în miez, fată de soiurile vechi cara şi orzul din culturile de turii de bază depăşeşte 1 la su­ In acţiunea de recunoaştere á
sămînţă. Rezultatele obţinute care conţin abia 28 la sută ulei. grîu, orzul şi grîul din culturile tă, sau numărul buruienilor greu culturilor de sămînţă, se vor
de gospodăriile agricole de stat. Recunoaşterea în cîmp a euitu de secară, grîul şi ovăzui din separatele depăşeşte 2 la sută, obţine rezultate pozitive numai
gospodăriile colective şi întovă­ rilor pentru sămînţă cuprinde culturile de orz, orzul din cui cultura se respinge. în cazul cînd, după efectuarea
răşirile agricole din regiunea două faze distincte: faza oreli turile de ovăz, mazărea furajeră recunoaşterii^ în cîmp a culturi­
noastră, dovedesc în mod con­ din culturile de mazăre etc. Odată cu identificarea lanului lor, inginerii şi tehnicienii a--
vingător că, folosind sămînţă minară recunoaşterii, care con­ pentru recunoaştere şi contro­ probatori vor lua măsuri pentru
de soi, se obţine un spor de stă în identificarea şi pregăti­ Intrucît acum sîntem în peri­ lul aplicării lucrărilor de între­ înlăturarea amestecurilor între
producţie de 15—20 la sută, fa rea lanurilor pentru recunoaş­ oada executării operaţiunii de ţinere, inginerul sau tehnicianul
ţă de seminţele comune. Pot f: tere şi acţiunea propriu zisă dc desecărjt şi dezorzit, este indi­ aprobator delimitează lanul şi seminţele diferitelor soiuri. In
date ca exemplu în acest sens cat ca fiecare gospodărie colec­ verifică actele privind proveni­ acest scop, se vor lua măsuri
gospodăria agricolă de stat din recunoaştere în cîmp, care con­ tivă, întovărăşire agricolă, gos­ enţa seminţei ( soiul, înmulţirea ca pentru culturile recunoscute,
Apoidu de Sus şi gospodăria stă în recoltarea şi analiza podărie de stat sau gospodărie şi puritatea biologică), iar, în recoltarea şi treierişul precum
colectivă din Sebeş, care anul snopului de probă, precum şi în anexă, să depună toate efortu­ plus, la plantele alogame (cu
trecut, au recoltat în jur Ic eliberarea actelor de recunoaş rile şi interesul pentru plivirea polenizare străină), verifică şi şi depozitarea seminţei să_?e
6.000 kg poiumb dc pe supra­ tere. secării şi a orzului din grîu, a spaţiul de izolare. Multă grijă facă separat de cea a culturilor
faţa cultivată cu sămînţă de orzului din ovăz, a griului şi va trebui acordată anul acesta obişnuite.
soi. Pentru ca Ia recunoaşterea orzului din secară, etc. La grîu identificării tuturor loturilor
propriu zisă să fie admise su­ şi orz, plivitul plantelor nelipice pentru producerea de sămînţă Pentru buna desfăşurare a
Se supun recunoaşterii cultu­ prafeţe cit mai mari, va trebui soiului culturii se face în două hibridă de porumb în gospodă­
rile de pe loturile semincere şi acordată o mare atenţie cultu etape: după înspicare, cînd se riile colective, cît şi suprafeţe- acţiunii _de récünoastéré a cul­
din cultura mare, care provin îndepărtează plantele $î se deo­ lor însămînţate cu sămînţă hi­ turilor _din regiunea noastră,
din soiuri ameliorate de la sta­ rilor în tot timpul vegetaţiei sebesc prin forma spicului sau bridă, generaţia I-a din import
ţiunile experimentale I.C.A.R., absenţa arislelor, şi la începu­ U.22 la gospodăriile agricole săptamîna trecută s-a" ţinut un
cît si populaţiile locale valoroa­ Lanurile trebuie purificate de a- tul coacerii în pîrgă, cînd se de stat. instructaj cu toţi inginerii _ şi
se. O atenţie deosebită trebuie îndepărtează plantele, care di­
acordată identificării şi recu mestecul altor plante de cultu­ feră de soiul cultivat, după cu­ In aceste zile, trebuie de­ tehnicienii agronomi aprobatori
noaşterii populaţiilor locale va pusă o munca conştiincioasă la dé seminfé, 'café sînt autorizaţi
'ornase, care, datorită unui pro ră greu separatele, de plantele loarea spicului şi arisfelor. recunoaşterea' culturilor de car­ pentru efectuarea acestei munci
"cs îndelungai de selecţie na- tofi de sămînţă (prima recu­
'orală, şi-au consolidat anumit? netipice soiului ce se găsesc în Plivitul culturilor dc Buruieni noaştere!, deoarece ei sînt în pretenţioase şi de mare valoare
şi de plante netipice soiului -- floare. Aceasta, cu scopul de a în ridicarea producţiei agricole.
reractere. De asemenea trebuie cultură, de buruienile ale căror supuse recunoaşterii, trebuie să recunoaşte toate soiurile de car-
teii rezistente la rîia neagră şi Dat fiind importanta acestei lu­
recunoscute şi soiurile străine seminţe se separă greu sau de­ se facă cu multă atenţie, cu- care dau producţii mari. Peste crări. sfaturile populare comu­
puţin timp vor ajung? în sta­ nale sînt obligate s_ă acorde tot
introduse în ultimii ani în cul­ loc de seminţele culturii de ba noscînd că, dacă în lanul de diu! de coacere în pîrgă cultu- ’oncursul tehnicienilor şi ingi­
nerilor agronomi. apreciind
ză. Astfel, trebuie plivite urmă grîu, orz sau ovăz numărul munca ce se depune pentru a-
sigurarea janui fond de seminţe
toatele plante de cultură : se­ plantelor de cultură străine cul­ recunoscute.
Ing. S. BLADA