Page 76 - 1957-06

Pa» 4
r- i |t»TL> - -..--Ţ rV*'/-'' ¦¦
Schimb de telegrame
in tre K.E. Voroşilov şi Nasser Impetrsra regimului franchis!
eu prilejul zilei independenţei Egiptului
MOSCOVA 21 '(Agerpres).
TASS anunţă: Au fost date
publicităţii telegramele schim­
bate între IOiment Voroşilov,
preşedintele Prezidiului Sovie­
tului Suprem al U.R.S.S.. şi
Gamal Abdel Nasser, preşedin­
tele Republicii Egipt, cu prile­
jul sărbătorii naţionale a E-
giptuîui — Ziua independentei
şi republicii.
Popoarele Uniunii Sovietice,
se spune în telegrama lui K. E.
Voroşilov, salută călduros po­
In Indonezia a fost înfiinţai
Consiliul Naţional
DJAKARTA 21 ’(Agerpres)’.
China Nouă anunţă : Preşedin­
tele Sukarno a declarat că Con­
siliu! Naţional creat pe baza
propunerii, sale reprezintă pri­
mul pas pe calea realizării „de­
mocraţiei orientale“ c demo­
craţie de tio Indonezian. El. a
arătat că înfiinţarea Consiliu­
lui constituie o mare experien­
S.U. A. şi Vietnamul de sud continuă P o litic a a m e r ic a n a u r m ă r e ş te
să încalce acordurile de la Geneva s c in d a r e a ţă rilo r a r a b e
HANOI 21 (Agerpres). —
Agenţia vietnameză de infor­
maţii anunţă că Ha Van Lau,
şeful misiunii de legătură a co­
mandamentului suprem al ar­
matei populare vietnameze, a
trimis comisiei . internaţionale
pentru supraveghere şi control
din Vietnam o scrisoare în ca­
re citează cazuri de violare gra­
vă a acordurilor de. la Geneva
cu privre la Indochina de că­
tre S.U.A’, şi autorităţile sud-
vietnameze.
In scrisoare se arată că in
primele 4 luni ale acestui an,
peste 30 de nave ale S.U.A. şi
ale altor ţări au ’transportat în
f'tete.amul 'de sud zeci de mii
rle tone de armament şl muni­
ţii. O încălcare gravă a acor-
'”r:'or de la Geneva o consti­
tuie prezenţa permanentă în
Vietnamul de sud a avioanelor
ap-arţinînd forţelor militare ae­
riene ale S.U.A.
S.U.A. transportă permanent
în_ Vietnamul de sud personal
militar _pentru întărirea diferi­
telor misiuni militare în care
lucrează peste 2.000 de Persoa­
ne. Anul acesta Saîgonul a fost
vizitat de numeroşi ofiţeri supe­
riori din S.U.A. pentru a ins­
pecta modul în care Vietnamul
de sud înfăptuieşte planurile
"•Uitare.
Neoçolonialismul american
Ce urmăresc monopolurile americane prin acordarea
de „ajutor“ ţărilor slab dezvoltate
Tarile slab dezvoltate au con­
stituit întotdeauna un punct
de atracţie pentru capitalul a-
merican. In perioada postbeli­
că, una din perioadele cele mai
importante din .pianul expan­
siunii colonialiste a S.U.A., în a-
ceste ţări l-a constituit aşa-nu-
raitul punct 4 al programului
Truman, oare a marcat începu­
tul exporturilor de fonduri pu­
blice pe soară largă în acea­
stă regiune. Conform acestui
program au fost socotite drept
ţări care ar avea nevoie de a-
jutor (ările din Asia, Africa şi
America Latină întocmai ca în
cazul planului Marshall pentru
ţările vest-europene şi punctul
4 al programului Truman a a-
vut drept ţel principal atît uşu­
rarea infiltrării capitalurilor
private în economia acestor
ţări, cît şi atragerea lor în di­
ferite blocuri şi organizaţii a-
gresive, Cum era şi de aşteptat,
efectul acestui program s-a con­
cretizat în uriaşe cheltuieli mi­
litare, creşterea scumpetei, do­
minaţia monopolurilor america­
ne şi pierderea independenţei
pentru tarile care au intrat în
raza tui de acţiune.
Conlimiînd politica preconi­
zată prin punctul 4 a! progra­
mului Truman, în momentul de
faţă notifica oficială a S.U.A.
faţă de cea mai mare parte a
R e d a c ţia şt a d m in is tr a ţia zia ru lu i s lr . 6 M a rtie nr. 9, T e le ţo n : 1 8 8 - 1 5 9 . T a x a p lă titf. în n u m era r c o n jo rm a p r o b ă r ii D ire c ţiu n ii G e n e ra le P .T .T .R . n r. 23 6 .3 2 0 d in 0 n o ie m b r ie 1949 — T ip a ru l în tr e p r in d e r e a P o li g r a f i c ă „1 M a r - D E V A .
porul egiptean care în zilele
grele ale luptei pentru indepen­
denţa naţională şi libertate a
apărat onoarea, demnitatea şi
drepturile suverane ale Egip­
tului.
In telegrama sa de răspuns,
preşedintele Nasser a mulţu­
mit lui K. E. Vo-oşilov pentru
felicitările transmise. El <-a u-
rat ..fericire şi multă sănătate,
iar popoarelor U.R.S.S. — glo­
rie şi înflorire".
ţă. Preşedintele a exprimat spe­
ranţa că locurile vacante din
Consiliu vor fi repartizate în
cursul acestei săptămâni îna­
inte ca Consiliul să depună iu-
•rămîntul. După cum se ştie,
Consiliul Naţional este alcătuit
din 44 de membri în frunte cu
preşedintele Republicii, Sukar-
no.
In prezent autorităţile ame­
ricane si sud-vietriameze brează
în partea de sud a Vietnamu­
lui baze militare ş: întăresc le­
găturile cu ţările membre ale
S.E.A.T.O.
Misiunea de legătură a' co­
mandamentului suprem al ar­
matei populare vietnameze cere
ca comisia internaţională să ia
măsuri eficiente şi hotârîri cu
scopul de a desfiinţa misiu­
nile militare americane, de a
le expulza din. Vietnamul de
sud şi a interzice aducerea de
armament şi personal militar.
20 de ani de la primul zbor fără escală
Moscova — S. U. A.
MOSCOVA 21 (Agerpres).—
TASS anunţă :
La 20 iunie la Casa Centrală
a aviaţiei „M. V. Frunze“ s-au
adunat aviatori clin aviaţia mi­
litară şi civilă, aviatori sportivi
şi activişti ai DOSAAF (Aso­
ciaţia voluntară pentru spriji­
nirea armatei, aviaţiei şi flo­
tei). Această reuniune a fost
consacrată celei de-a 20-a ani­
versări a primului zbor fără
escală Moscova—S.U.A. peste
Polul Nord, executat cu un a-
V I.
ţărilor slab dezvoltate este con­
cretizată prin doctrina Eisen­
hower. Nu încape îndoială că
ţările slab dezvoltate au ne­
voie de ajutor şi că în măsura
în care S.U.A. ar fi acordat un
ajutor intr-adevăr dezinteresat,
adecvat necesităţilor reale, ele ar ţiile americane în producţia in­
fi putut contribui în cea mai
largă măsură la ridicarea stan­
dardului de viată al acestor po­
poare. Un ajutor dezinteresat în
adevăratul înţeles al cuvîntului
ar fi dus însă şi la dobîndirea
independenţei economice a a-
cestor ţări, întrucît ar fi desigur deliberat, investiţiile sînt ast­
o naivitate să identificăm e-
manciparea politică dobîndită
după grele lupte de către unele
din fostele ţări coloniale cu in­
dependenţă economică. Acorda­
rea unui asemenea ajutor ar
contraveni însă intereselor mo-
nopoliştilor americani oare,
dimpotrivă, sînt interesaţi în
menţinerea unei dependenţe e-
conomice cît mai depline faţă
de S.U.A.
Problema problemelor ţări­
lor slab dezvoltate este, după
cum bine se ştie, crearea unei
industrii grele autohtone. In lu­
na septembrie 1958 organizaţia
de cercetări ştiinţifice a econo­
miştilor progresişti americani,
„Labour Research Association"
(LRA), a dai publicităţii un
raport alcătuit ne baza datelor
'DRUMUL SO C IA LISM U LU I ’
! ------- - t-'- ' ;•**»_r'--nu*U'te--'« „¦ ¦ 'f.'TCC.Ufl-Tr. jy
si Spania creşte nemulţumirea
NEW YORK 20 (Agerpres)'. tări, chiar în rîndurile unor
Intr-un articol referitor la si­ foşti sprijinitori ai regimului
tuaţia din Spania franchistă,
revista americană „Time“ se o- franchist. Mulţi dintre cei care
cupă de poziţia şubredă a dic­ l-au susţinut pe Franco în tre­
tatorului Franco. cut îşi dau acum scama de ne­
mulţumirea crescîndă a mase­
După ce afirmă că Franco lor şi încearcă prin opoziţia şi
s-a menţinut la putere, în ciu­ agitaţia lor să-l determine pe
Franco să ia măsuri menite să
da opoziţiei poporului şi a ne­ oprească declanşarea unei re­
mulţumirilor cauzate ele bruta­ volte populare de mare amploa­
litatea unui regim dictatorial re şl să accepte b evoluţie trep­
corupt, din cauza stării de obo­ tată spre democratizarea regi­
seală şi apatie care a urmat mului. Opoziţia din rîndurile
sîngerosului război civil spa­ falangei se teme în special de
niol, soldat cu un milion de vic­ ce va urma după moartea lui
Franco. Dar, după cum subli­
time omeneşti, revista „Time“ niază revista „Time“ în conclu­
subliniază că noua generaţie zia articolului său, acum se vor­
„a început să lupte cu înverşu­ beşte tot mai insistent în Spa­
nare, prin agitaţii şi greve îm­ nia „că dacă Franco nu va ce­
potriva dictatorului“. da cel puţin o parte din autori­
tatea sa, s-ar putea să nu se
Acest lucru, scrie în conti­ mai menţină la putere pînă la
nuare „Time“, îngrijorează 'atît moarte“.
de mult pe Franco îneît ultime­
le două saptămîni poliţia sa se­
cretă a operat numeroase ares­
— inferviui mi nistrului de Externe al S iriei
DAMASC (Agerpres). — ţii arabe, care reprezintă toto­
Ziarul „Ar Rai al Amin“ pu­ dată factorul eliberării de im­
blică interviul acordat de mi­ perialism. Lupta poporului si­
nistrul Afacerilor Externe al Si­ rian pentru independenţă, a
riei, Salah Bitar, reprezentanţi­ spus Salah Biter, nu poale fi
lor societăţii americane de ra­ despărţită de lupta poporului
diodifuziune „Columbia Broad- iordanian şi al altor ţări arabe
oasting System“. Referindu-se pentru independenţa lor. Pute­
rile occidentale însă, printre
la relaţiile dintre Siria, pe de oare şi S.U.A1., acţionează îm­
o parte, şi Iordania, Irak şi potriva năzuinţei popoarelor
Anâbia Saudită, pe de altă par­ arabe spre unitate. Cauza ivirii
te, Salah Bitar a declarat că fenomenelor de criză în rela­
aceste relaţii trebuie privite din ţiile. siriano-iordaniene se află
punct de vedere al ideii unită- în primul rînd în Iordania. A-
ceastă situaţie nu va duna
mult, deoarece nu este în in­
teresul Iordaniei să continue
înrăutăţirea relaţiilor cu Si­
ria.
Referindu se la politica S.U.A. de la sosirea primului
Bitar a declarat: „Scopul
principal al politicii americane
este scindarea ţărilor arabe şi
nimicirea naţionalismului arab.
In preznt S.U.A. conduc şi
dirijează politica occidentală.
Politica S.U.A. este o politică
negativă fată de arabi“.
viori „ANT 25“ de V. P. Cika-
lov, G. F. Baidukov şi A. V.
Veliakov.
Generalul locotenent de avia­
ţie A. V. Veliakov, Erou al U-
niunii Sovietice, a vorbit despre
acest zbor istoric.
Generalul locotenent de avia­
ţie Baidukov, Erou al Uniunii
Sovietice, şi-a împărtăşit de ase­
menea amintirile despre acest
zbor.
In încheiere a rulat filmul
„Polul Nord“.
lurile americane industriei ex­
tractive a acestor ţări, cărora
li se rezervă rolul de surse de
materii prime importante din
punct de vedere strategic şi de
pieţe de desfacere pentru arti
cote produse de industria ame­
ricană.
Deşi „Magazine of Wall
Street“ nu doreşte să insiste a-
supra importanţei profilurilor
realizate în aceste ţări, datele
oficiale americane dovedesc că
profiturile cele mai mari rezul­
tă tocmai din industria extrac­
tivă, unde rentabilitatea este
deosebit de ridicată. In ultimii
oficiale ale Ministerului Comer­ ani, atenfia principală a mono­
ţului al S.U.A. cu privire la polurilor americane s-a îndrep­
tat spre bogatele zăcăminte de
investiţiile de capiteluri ameri­ petrol din Orientul Mijlociu,
cane peste hotare. Este simpto­ regiune care a fost inclusă în
matic faptul menţionai în ra­ raza de acţiune a doctrinei Ei­
port că 65 la sută din investi­ senhower. In mesajul său con­
sacrat Orientului Mijlociu, pre­
dustrială „sînt concentrate în şedintele Eisenhower a carac­
Regatul Uriit şi dominioanele terizat această regiune drept
sale. Investiţiile în industrie, „o poartă dintre Eurasia şi A-
constată LRA, sînt concentrate fricia“ unde „se află aproxima­
nu acolo unde ele sini nece­ tiv două treimi din zăcăminte­
sare dezvoltării, ci pentru a
concura cu alt capital în re­ le petrolifere ale lumii cunos­
giuni deja dezvoltate“. In mod cute în prezent“. Bogăţia deo­
sebită a zăcămintelor "din a-
fel dirijate ca să nu contribuie oeasta regiune asociată cu ex­
cumva La dezvoltarea industria­ ploatarea nemiloasă a forţei rle
lă a ţărilor slab dezvoltate, lu­ muncă locale 'a asigurai mono­
cru cerut în special "de marile polurilor americane supraprofi-
uniuni monopoliste. Iată de turî uriaşe. Tn 1955, 29,8 la
pildă cum se prezentau, potri­
vit datelor oficiale, ale Minis­ sută din capitalurile investite
de societăţile americane fn stră­
terului Comerţului al S, U. A., inătate se găseau în industria
investiţiile directe de capitaluri extractivă şi 32,4 la sută în
americane în ţările Americii La­
tine în anul 1955. Aceste in­ industria prelucrătoare. Totuşi,
vestiţii, care se cifrau la 6 256 din profiturile realizate 43,6 la
milioane "de dolari, erau distri­ sută au revenit industriei ex­
tractive şi numai 28.8 la sută
buite în felul următor; 2.69] industriei prelucrătoare. Intre
milioane dolari în industria pe­ timp. din 1955 şi DÎnă în 1956
troliferă şi minieră 2.317 mili­
oane dolari în agricultură, co­
merţ. întreprinderi de utilitate
publică, iar 1.248 milioane do­
lari în industria prelucrătoare.
Aceste date atesta clar atenţia
ce se acordă de către monopo­
Congresul XV-leaUn alt nazist criminal
de război în post
de conducere al armatei aS FecEerafiei T in e re fy lu i C@m y si is?
vest-germane
BONN 21 (Agerpres). — La
Ministerul, Apărării de la Bonn
s-a anunţat că fostul feidma-
reşal al aerului Erhard Milch,
prieten intim al lui,Coning, ur­
mează să fie numit la dorinţa
specială a autorităţilor america­
ne într-un post de consilier la
organizarea noilor forţe aeriene
ale Germaniei occidentale. Feld-
mareşalul Milch, care a fost
condamnat de Tribunalul de la
Nürnberg drept criminal de
război, a condus intervenţia a-
viaţiei germane în războiul ci­
vil din Spania.
!l!ii!!!!!'!!!!!!!!liill!!l!íji
S i l f ÉSPPB IipÉifl P.C.U.S. şi a Congresului al
lEpfîÉ li Colombo' mişcării de tineret din Italia,
CAIRO 21 (Agerpres). —
Comentînd lucrările recentei se­
siuni a Consiliului Mondial al
Păcii de la Colombo, ziarul „As
Saab“ subliniază uriaşa impor­
tanţă pe care hotărîrile adop­
tate Ia sesiune o prezintă pen­
tru cauza păcii. D upa.ce arată
că crearea bazelor străine pe
teritoriile altor ţări duce ia în­ liste împotriva popoarelor ara­
răutăţirea relaţiilor dintre ţări, be — scrie ziarul — dovedesc
la agravarea situaţiei interna­
ţionale şi crează _o primejdie
pentru pace în Întreaga lume.
ziarul salută apelul Consiliului
Mondial al păcii' cu privire, la
evacuarea trupelor şi lichida­
rea bazelor militare de pe teri­
toriile unor ţări străine. Ziarul
constată că acest apel cores­
punde Intereselor tuturor po­
poarelor lumii şl acluce <5 mare
contribuţie la cauza asigurării
păcii în întreagă lume.
„As Saab“ scrie că popoarele
vor întîmpîna cu mare satisfac­
ţie chemarea Consiliului Mon­
dial al Păcii adresată tuturor
guvernelor de a pune capăt î*
mediat experienţelor nucleare.
3 5 7 de ani
vas cu emigranţi
englezi în America
WASHINGTON 21 (Agerpres)
După cum anunţă presa, în
Statele Unite au început ser­
bări cu prilejul împlinirii a 357
de ani de la sosirea primului
vas cu emigranţi englezi în lu­
mea nouă. In legătură cu a-
ceasta, în largul portului Nor­
folk din Statul Virginia a avut
loc o paradă navală la care,an
participat nave de război din
18 tari străine. De asemenea
în portul Provincentdwn din
Statul Massach'uşett's a sosit
după 53 de zile de navigaţie,
corabia engleză „Mayflower"
care poartă numele corăbiei
care în urmă cu 357 de ani a
dus în America pe. primii „pe­
lerini“ englezi.
profiturile au crescut de ase­
menea în măsură foarte mare.
Astfel, de pildă, două mari so­
cietăţi petrolifere americane in­
teresate în exploatarea petrolu­
lui în Orientul Mijlociu „Stan­
dard Oii of California" şi „Gutf
Oii" au anunţat că in anu! ce
a trecut beneficiile lor au fost
cu mult superioare celor reali­
zate în anul precedent. „Stan­
dard Oii“ a realizat în 1956 un
beneficiu net de aproximativ
268 milioane de dolari faţă de
23! milioane dolari în 1955;
„Gulf Oii" a obţinut un bene­
ficiu net de 282.6 milioane do­
lari fafă de 218 milioane do­
lari în 1955. Tn faţa acestor ci­
fre orice argumente de ordin
umanitar trec desigur pe pla­
nul al doilea şi discrepanta în­
tre vorbă şi faptă în privinţa
ajutorului pentru străinătate
poate fi mai uşor de înţeles.
In afară de Industria extrac­
tivă unde s-au învestit îndeo­
sebi capitalurile private, fondu­
rile publice americane s-au in­
vestit în ultimii ani şi în con­
strucţia de şosele şi căi ferate
în ţările slab dezvoltate. Este
neîndoielnic că o reţea de co­
municaţii mai bună contribuie şi
la bunăstarea economică a re­
giunii respective. La o analiză
mai atentă reiese însă că aces­
te construcţii au în genere un
caracter strategic. Cu prilejul
vizitei lui James Richards, re­
prezentantul preşedintelui Eisen­
hower, în Liban, în luna martie,
s-a vorbit, de pildă, foarie mult
de „ajutorul“ acordat "de S.U A.
acestei ţări pentru refacerea re­
ţelei rutiere. Tn momentul în
care ştirile s-au precizat, s-a
afta? că SILA. ar acorda Ti
Nr 78 5
al
Italian
La 20 iunie s-a deschis la Bo- delegaţie a Partidului Comu­
logna Congresul al XV-lea al nist Italian condusă de Pal-
Federaţiei Tineretului Comu­ miro Togliatti, secretarul gene­
nist Italian. La Congres parti­
cipă 750 delegaţi aleşi la cele ral al Partidului.
100 conferinţe orăşeneşti şi După o scurtă cuvîntare de
provinciale ale F.T.C.I. care au
deschidere rostită de Piero Pie-
avut loc în perioada .februarie— rallî, membru al secretariatului
mai, precum şi reprezentanţi F.T.C.I., Congresul a aprobat
ai Federaţiei Mondiale a Tine­ următoarea ordine de zi : 1.
retului Democrat, Uniunii In­ Despre unitatea tineretului în
ternaţionale a Studenţilor şi ai lupta pentru o italie democra­
tică şi socialistă ; 2. Despre
organizaţiilor de tineret fră­ modificări în statutul F.T.C.I. ;
ţeşti din U.R.S.S., R. P. Chi­ 3. Alegerea C.C. al F.T.C.I.
neză, Franţa, Austria, Bulga­
ria, Ungaria. Romînia, Ceho­ Raportul asupna primului punct
slovacia şi Iugoslavia. La lu­
crările Congresului participă o de pe ordinea de zi a fost pre-
zenfat de secretarul general al
C.C. al F.T.C.I., _Trivelli. _ Ra­
portorul a subliniat importante
Congresului al XX-lea al
VIII tea al Partidului Comu­
nist Italian pentru dezvoUaraa
arăfînd că cei care sperau în
dezbinarea tineretului munci­
tor din Italia din cauza eveni­
Menţinerea păcii şi asigura­ mentelor din Ungaria şl a al­
rea securităţii generale este tor 'acţiuni, provocatoare între­
deosebit de necesară popoare­ prinse de imperialişti împotriva'
lor din Orientul mijlociu şi a- lagărului socialist, au dat greş'.
propiat, care îşi apără liberta­
.„Sintem cu foţii convins! *
tea şi independenţa naţională. a spus él — că din punct de
„Evenimentele din Iordania şi
Liban şi comploturile imperia­ vedere isteric Uniunea Sovie­
tică a fnsfp si rămîne baza si
forte principala a lagărului sd-
că ţările occidentale. în frunte Cjpîî
cu S.U.A., continuă să se ames­
tece în treburile interne ale ţă ­ Trecînd Ia -analizarea situaţiei
rilor ’din aceasta regiune, peri­ Interne din ţară, raportorul a
ei itînd pacea şi securitatea atît sublimat ca Italia contempora­
în Orientul mijlociu cît şi în în­ nă este ja_ tară _ a _ capitalului
treaga lume“. mdnnn'oiîsţ. _ :
JAducerea la îndeplinire a lîo-
fafîriîof sesiunii Consiliului Federaţia Tinerelului, Comu­
Mondial al Păcii do la Colom­ nist Ttalten. a spus' Trivelli. a-
bo, „subliniază ziarul, via .asigu­ corda principala atenţie luptei
pentru realizarea drenfuluî _ Ia’
ra Instaurarea unei păci trai­ muncă şi drepîufuj !a_ învă La­
nice şi va permite printre al­ tură, „care _ deseori „ figurează’
tele să se înlăture primejdia li­ numai ne hîrtte_
nul ^nou .conflict armat în O-
rienful mijlociu. F.T.C.b considera ca princi­
pala cmditîë pentru. atingerea
iebilin său este unitatea' tirfe-
ret ului.
D IV A - magazin
D U M IN IC A 23 IU N IE 1957
SPE C TA C O LE CINEM ATO G RAFICE
Dragoste de marnă; cinema IL IA i Dansează mică doamnă; LO-
„Grădina de vară” : Brigada de tan- NEA: Garnizoana nemuritoare; (PRAŞ­
chişii; A L B A -IU L IA : Misterul celor T IE : Garnizoana nemuritoare; PE-
două oceane; A P O I.D U L DE SUS: TR O ŞA NI: Frumoasele nopţii; SEBEŞ:
M l-e sete; BARU M A R E; Zvăpăiata; Don Juan; S1MERIA: Don .îuan;
BRAD.: Campionatele de la Berna; TE IU Ş : Intr-un magazin universal ;
H AŢEG : Unde nu zboară v u ltu rii: ZLA TN A : Inim i de oţel; H U N E D O A ­
RA; cinema „Blum lng’-: Libelula.
SELECŢI UNI DIN p r o g r a m u l df. r a d i o
Programul I; G,40 Voioşi cîntăm dio Ţepeluş; 8,20 Muzică uşoară; 8.40
tinerefea; 7,10 Muzică uşoară romî- Cîntă Victoria Baciu, Niţă Vădeanu
nească; 8,20 Teatru la microfon pen­ şi Tudor Pană; 9,50 Muzică uşoară
tru copii; Ocolul pămîntului în 80 romînească; 10,20 Din muzica popoa­
de zile” — după Jules Verne; 10,00 relor; 13,00 Conceit de est-adă; 14,15
De toate pentru toţi; 13,15— 14,30 Muzică populară din diferite regiuni
Cîntă orchestra de studi- radio; 14,30 ale ţă r ii: 14,45 Muzică uşoară ; 15,45
Radiomagazin; 15,15 Din cele mal Muzică distractivă; 17,30 In vîrtejul
frumo ;se melodii populara romîneşti; jocului; 19,00 Pagini de satiră ş! u-
16.30 Jurnalul satelor; 17,30 M u zi­ mor; 19,15 Viaţa muzicală; 20,05 C în ­
că uşoară ronjînească; 18,00 Muzică; tă corul Palatului Cultural şi orches­
19.30 Drumeţii veseli; 20,00 Muzică tra „Doina Argeşului” din Piteşti; 21,35
uşoară; 20,15 Teatru la microfon „O- Muzică de -hans.
mul care aduce ploaie” de Richard BULETINE DE ŞTIRI
Nash; '?<.,15 Emisiune sportivă; 22,30
Romanţe de compozitori romîni; 23,00 6,30; 13.00; 10,00; 22 ; 23,52 (pro­
Muzică de dans. Prog¦anini II; 7,00 gramul I), 7,50; 14,00; 20,00, 23,00
Muzică, populară romînească 3.00 Ra- (program ul II).
banului în decurs de patru ani te decît Egiptul şi a avut drept
scop exercitarea de presiuni
50 milioane dolari pentru şosele chiar asupra altor ţări care duc
o notifică de neutralitate.
strategice, reconsteuctia portu­
Toate tranzacţiile privind
rilor şi aerodroametor. In schimb programele de ajutorare a stră­
S.U.A. au obţinut constmţămîn- inătăţii se fac, după cum s-a
arătat ne bază bilaterală. Din
tul Libanului ca trupe ameri­ punct de vedere formal, acor­
durile se încheie între state e-
cane să folosească porturile şi gale în drepturi care îşi acor­
dă raciproc anumite concesii. A'
aerodroamote libaneze. Ziarul vorbi însă de „egalitate în
drepturi“ şi de „condiţii grele“
sirian „Ai-Feiha“ scrie fot în atunci cînd se încheie un a-;
cord bilateral între S.U.A şi
luna martie că comisia economi­ Uruguay, de pildă, este de-a
dreptul b ipocrizie. Nu poate
că a pactului de la Bagdad a provoca decît zîmbet ideea e*
galitătii în drepturi şl a posi­
şi elaborat planul folosirii unei bilităţilor egale de oare s-ar bu->
cura capitalurile din Uruguay
părţi însemnate a fondului de ca să concureze capitalul ame­
ric a n în S.U.A.
200 milioane de dolari aiocat
Orîcît ar caută cercurile îrrî-
în chip de „ajutor“ ţărilor O- nerîaliste americane să prezin­
te negrul drept alb, ele nu pot
rientului Mijlociu prin doctrina convinge nopoarele care plătesc
din greu ainforuî_primIt şi care
Eisenhower. Destinaţia dată a- îşj dau foarte bine seama de
adevăratul Iul caracter. Sub
cestnr sume este iarăşi semni­ presiunea acestor mase popiij
Tare care se lămuresc, pe zi ce
ficativă. Ar fi vorba de cons­ trece asupra adevăraţilor bene­
ficiari ă! programelor de aîii-
truirea autostrăzii strategice tbr. cercurile^ guvernante din
ţăfite respective niî fost nevoile
Tsfanbi.il Caraci, lungă de 3.000 să adonte o atitudine mai con­
formă intereselor reale ale ţă­
de mile. care va lega patru
rilor Tor. Tn unele cazuri se ma­
sfnfr> membre, ale pactului de
nifestă, prin luări de poziţie
la Bagdad—Iran, Turcia, Irak şi
deschise ale oficialităţilor, fri
Pakistan. Evident că asemenea
alte cazuri prin campanii de
proiecte de dezvoltare nu au
presă,_ noja comună însă este
nimic _comun cu îmbunătăţirea acea trezire Ta realitate care
condiţiilor de trai ale popu­ cauzează din ce în ce mal mid­
laţiei'. Dimpotrivă, atunci cînd ie dificultăţi monopolismului
a fost vorba de un proiect care american în acţiunea' sa expan­
nu avea un caracter strategic, sionistă.
dar "de o deosebită importanţă
pentru. ponorul egiptean — ba­
rajul de îa "A’ssuan — S.U.A.,
au încercat să folosească aiuto’
rul promîs_ drept un mijloc de
presiune şi de şantaj, iar în
momentul în care s-an lovit de
atitudinea demnă a Egiptului
care a refuzat această tranzac­
ţie. sl-au retras ajutorul. Zia­
ristul american Stuarf Alsop,
într-un articol publicat la înce­
putul lunii aprilie în „New
York Herald Tribune“, consi­
deră că refuzul grosolan al
S.U.A. de a-şî îndeplini promi­
siunea de a ajuta Egiptul în
finanţarea construirii barajului
df> Tr> linl-oo rmj rtenar-