Page 77 - 1957-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UN IŢI-VA t
Anul ÍX. Nr. 786
Produse agro - alsmsiitare
pe p îifă
La magazinele şi pieţele din
oraşele regiunii noastre sosesc
zilnic mari cantităţi de produse
agro-alimentare. Le ambalaje
•/!uite dintre acestea, poartă
"•urnele expeditorului: G.A.S.
Aooîdu de Sus, Galtiu, Petreşti,
Alba sau Haţeg.
Toate aceste produse sini rc-
i ! muncii depuse de muncito­
rii de aici. Ele vin să asigure
piaţa cu produse proaspete şi
de calitate. Numai în primele du de Sus, Alba şi Haţeg.
.O O O O O O oO ^& O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O 'O O O O O O O © © b u că tă rie tip „1 M ai", 87.048
C U O R G A N E L E DE C O N T R O L PE TEREN
Elementele necinstite nu-si au
locui în comerţul socialist
In raionul H unedoara, se distri bule oam enilor m uncii, prin unităţile
com erciale iot m ai m ulte produse aii m entare şi industriale. Acest lucru îl
o g lin d eşte ja p itil că în sem estru l 1 a! a cestu i an, pianu l de desjacere la
produ se alim en tare a !ost depăşit cu 4,8 la su tă, iar la produ se in du s­
triale cu circa 9 la sută. M agazinele sin i din ce în ee m ai bine aprovizio­
nate.
La acest lucru şi-au adus coniri bufia o serie de lucrători din com erţ
care s-cm stră d u it să a sigu re o d e s e r v ir e c iv iliza tă şi cin stită . T otu şi cu 4.000 lei, pe care i-a „acoperit“
ocazia raidului-anchetă făcui zilele (re cuie în unităţile com erciale din raionul
H unedoara, s-au g ă sit şi elem ente necin stite. Iată cîteva din tre acesiea.
Din patru calităţi,
doar două
Cai nea este ştiut că se vinde
la consumatori pe patru cali­
tăţi şi la preţuri diferite. Acest
lucru îl ştie şi gestionarul Mi-
hai Petroescu din Teliuc. Nu­
mai că el şi-a făcut o... soco­
teala. Ce să se mai încurce cu
atîtea calităţi şi preţuri, mai
bine unul singur. Şi acest preţ,
desigur, făcut în avantajul bu­
zunarului lui. Dar socoteala lui
de acasă nu s-a potrivit cu
cea... a controlului. Făcîndu-
i se stocul şi verificarea de casă
s-a constatat o diferenţă de
1.438 lei, bani, pe care şi-i în­
suşise, deoarece vindea carnea
făra să facă bon de casă. I.a
acest gestionar s-a găsit şi o
lipsă în gestiune de 1.375 lei.
Pentru aceste fapte el a fost
trimis în judecata.
Preţuri „originale“
Gestionara Maria Alic, de la
magazinul de articole dc menaj
din Ghelar şi-a întocmit o lis­
tă de preţuri... originală. Şi, a-
ceasta, bineînţeles în avantajul
ei. De cînd practică acest lu­
cru, este greu de aflat deoa­
G o m e r a d e p u ta tu lu i
din [R id a J u n a
La prima vedere pare o încăpere
ca oricare alta. Şi totuşi, dacă pri­
veşti mai atent vei observa că are
ceva aparte. Incepînd de la mescie
drapate in roşu şi pînă la vazele dc
flori, totul este aranjat cu gust. Des­
tinaţia acestei încăperi o afli îndată
ce stai de vorbă cu oamenii care de
aproape o lună de zile, duc aici o
rodnică activitate. Cine sînt, în spe­
cial, vizitatorii acestei încăperi ? E
lesne de în(e!es. Acest lucru ţi-I
spune chiar afişul de la in tra re :
„Camera deputatului”. Deşi nu are de-
cît aproape o lună de ziie de (a în­
fiinţare, totuşi activitatea ei e rodnică. cu toţi responsabilii de imobile şi cu
La început, deputatul Simion Hă-
bean a prezentat aici o conferinţă
intitulată „Circumscripţia electorală,
baza activităţii sfaturilor populare”.
La conferinţă au luat parte toţi depu­
taţii din oraşul Alba-iulia, precum
şi numeroşi cetăţeni. Au urmat apoi
discuţii. Tot cu această ocazie s-au fă­
cut şi o scrie de propuneri, în specia!
legate de frămîntările cetăţenilor din
oraş. Pe baza acestor propuneri, s-a
întocmit un plan de activitate pe
timp de o lună, cupnnzînd probleme
din diferite domenii de activitate. De
exemplu, cetăţenii oraşului Alba-
iulia s-au interesat foarte mult de
rostul comisiilor de împăciuire. Pen­
tru a se lămuri această problemă, la
camera deputatului s-au organizat
consultaţii pe teme juridice. Susţine­
rea acestor consultaţii s-a făcut de
către iov. Alexandru Szabo, care este
şi deputat. Participarea tuturor depu
taţilor, precum şi a unui mare număr
de cetăţeni, a ilustrat atenţia de care
se bucură aceste consultaţii din par­
tea auditoriului. La rîndul lor, depu­
Duminică 23 iunie 1957
ISBEfSnBBBKMSSBSSBKEIBBSSKSBSBBEBSEEaECCBiO^l
10 zile ale lunii iunie, gospodă­
riile agricole de stat au livrat
pe pieţele din regiune 15.000 li­
tri lapte, 4.000 ouă, 43 tone le­
gume şi zarzavaturi. De ase­
menea, s-a mai distribuit prin
pieţe o cantitate de 25 tone car­
ne, adică cu 10,8 tone peste
prevederile de plan.
Cele mai mari cantităţi de
orcduse agro-alimeritare au fost
livrate pieţelor, de G.A.S. Apol-
rece organele de control merg
pe aici la „zile mari". Astfel că
Maria Alic a putut „lucra" liniş­
tită, vînzînd vasele emailate
de 4 litri cu 41,50 lei, în loc de
29,90 lei, resouriie electrice cu
85,50 lei, în loc de 84,50 lei etc.
Maria Alic are şi alţi adepţi
la „stabilirea" preţurilor. Prin­
tre aceştia se numără şi gestio­
narul Barbu de la magazinul
„Alimentara" nr. 19 din Hu­
nedoara, care a vîndut săpunul
de faţă de 150 gr cu 6 lei, in
ioc de 5 iei, ca şi gestionarul
M.edrea de la magazinul de ar­
ticole de menaj clin Teliuc şi
repsonsabiîii restaurantului
„Metalul" din Hunedoara, unde
vinul „Fetească" care costă 28
iei, s-a vîndut cu 32 lei. Aceşti
oameni care înşeală masele de
consumatori, prin atitudinea lor
necinstită, sînt străini comer­
ţului nostru socialist. Şi ca a-
tare nu au ce căuta aici.
Muzică cu... cîntec
Preşedintelui cooDerativei de
consum Radu Dănilă, din Că-
lan îi place muzica. Şi curţi a-
ceasta lipsea din unitatea lui
şi-a frămîntat omul creierul, în
fel şi chip, cum să aibă zilnic
taţii au ţinut asemenea consumaţii
şi cu cetăţenii dur circi inscripţiile
respective. Ca prim rezultat al con­
sultaţiilor juridice se observă redu­
cerea, în mod simţitor, a reciannţu-
!or privind diferitele conflicte.
O altă problemă ridicată la came­
ra deputatului de către deputaţi, în
numele cetăţenilor, a fost şi în g ri­
jirea fondului de locuinţe în imobile­
le naţionalizate. In imn a discuţi.lor
pe marginea acestor probleme, Co­
mitetul executiv a convocat o şed.nfă
! i eşediiiţi comitetelor de străzi. Aici,
iii fost <riticaţi unii locatari pentru
neglijenţa faţă de locuinţele respec­
tive şi s-au făcut unele propu-
m r pcntiu înlăturai- .5 lipsurilor con­
statate. Ca urmare a acestei şedinţe,
locatarii imobilelor naţionalizate au
trecut la înfrumuseţarea acestora. De
pildă, eeiăţenii care locuiesc în imo­
bilele din străzile N. Filipescu nr. 17
sî f. Vi-idimirescu or 7, au făcut
curăţenie generală în imobile şi au
reparat [inimile.
Un rezultat bun. al activităţii ca-
merii deputatului din Alba-iulia îl
constituie şi faptul că, în urma u-
nor discuţii cu cetăţenii din circum­
scripţii, 40 de deputaţi au reuşit să
convingă numeroşi cetăţeni pentru
contractarea de cereale cu statul. E-
Fectul acestei acţiuni a fost că
numărul celor care au contractat ce­
reale, pe oraş a crescut mult.
După cum se vede, începutul acti­
vităţii la această cameră a deputa­
tului este bun. Rămîne doar ca, şi
de-acum înainte, să fie antrenaţi in
această activitate toţi deputaţii şi cît
mai m ulţi cetăţeni.
Cu planul semestrial
îndeplinii mai devreme
635.875 lei economie
la p re ţu l ele cost
M uncitorii, inginerii şi teh­
nicienii întreprinderii de in du s­
trie locală ,,1 M ai" D eva, au
îndeplinit planul de producţie
pe sem estru l I cu 24 de zile
mai devrem e.
In tr im e s tr u l I. p r e ţu l 'de n e ra lă , 7 7 g a r n itu r i m o b ilă d e lo r a u o b ţin u t r e a liz ă r i în s e m ­
9 O co n trib u ţie în sem n a tă la
muzică. Pînă la urmă a găsit.
O staţie de radioficare va re­
zolva totul. D;ar banii necesari
de unde să-i ia ? Şi nici. cre­
ierul lui a găsit soluţia. Să ia
din gestiune.
Şi aşa a luat din gestiunea
lui lacob Strămţeanu suma de
prin acoradrea de perisaj la
mărfuri. Strămţeanu a acceptat
aceasta cu condiţia să-i... pice
şi lm ceva. Aşa că „perisajul“
s-a ridicat la suma de 5.400 lei
(deci a „picat“ 1.400 lei)’.
Cu acest lucru au fost de a-
cord şi unii tovarăşi din orga­
nele de control, care au făcut
revizia contabilă a cooperativei.
Oamenii cinstiţi însă riu sînt
de aceeaşi părere. Ei condam­
nă pe h’oti.
Cine sînt lucrătorii
din comerţ
Această întrebare, legitimă
ie altfel, şi-o pun mulţi oa­
meni. Uneori şi-o pun poate şi
tovarăşii din conducerile unită­
ţilor comerciale, atunci cînd an­
gajează gestionari şi vînzălori.
Cînd fac acest lucru, sînt re­
crutaţi oameni cinstiţi. Dar,
vezi că, deseori, recrutarea a-
cestora se face superficial. Aşa
se explică de ce în unităţile co-
(C on tin u are în pag. S -a )
Fentra fondul centralizat
af statului
Cînd îndrumătorul de la I.C.
„Recolta“ le-a vorbit despre
importanţa contractărilor, ţăra­
nilor muncitori din Miercurea,
aceştia au stat puţin pe gîn-
duri, apoi, ca într-un iureş, s-au
îndreptat spre sfatul popular,
unde secretarul sfatului şi în­
drumătorul „Recoltei“ nu mai
pridideau cu încheierea contrac­
telor.
Fiecare dintre cei veniţi voia
să fie primul care contractează
cu stalul pentru . valorificarea
produselor. Acum, dorinţa ţăra­
nilor muncitori din comuna
Miercurea, de a fi fruntaşi pe
raion în această acţiune, este
aproape realizată. Deşi nu au
primit încă titlul de fruntaşi, în
orice caz, cu realizările oe care
le au pînă acum, se menjin
orintre comunele cu cele mai
Frumoase realizări la contrac-
lări.
Pînă acum, cantitatea totală
contractată se ridică la 30.024
kg grîu. Printre ţăranii mun-
rite-ri evidenţiaţi se numără to-
•arăşii : îoan Ludoşan — 500
kg grîu contractat — Nicolae
"-'’•na 200 kg, Simion Avram
250 kg. Alexandru Grîjmiar
350 kg, Ioan Fleşer 500 kg.
Si ţăranii muncitori din satul
Dcbîrca — cu toate că posibi­
lităţile acestei comune nu sînt
nrea mari — şi-au adus apor­
tul lor la. contractări. Este dc
reţinut fantul că, tovarăşi ca
Leopold Pustiu. Dumitru Ne-
'en. Ana Munteann, deşi anul
frecut n-au avut nici o obliga­
ţie fată de stat. anul acesta, vo­
luntar, aii contractat cantităţi
cuprinzînd între 50-130 kg grîu.
In total. în satul Dobîrca a
fost contrariată cantitatea de
4.257 kg grîu.
Fruntaşii recoltelor bogate şi
deputaţii din sfatul popular co-
CE E NOU Consultarea muncitorilor
Cu p rileju l celui de a l VI-lea în vederea salarizării
F estival M ondial al T ineretului
şi S tu d en ţilo r de la M oscova, îmbunătăţite, la loc de frunte
p o ş ta R .P .R . va p u n e in circu ­
4 pagini 20 bani laţie o em isiune specială de Etapa de consultare a muncitori­ inferioară, pentru a se elimina mane­
m ărci poştale. E m isiunea va cu­ lor în vederea aplicării sistemului de vrările suplimentare cu locomotiva şi
prinde 4 valori şi va înfăţişa salarizare îmbunătăţit, are o im­ utilizarea unui număr prea mare de
in sign a şi afişu l celui de al portanţă deosebită. De felul cum este oameni. Această propunere â fost stu­
VI-lea F estiva l M on dial al Ti­ organizată această consultare, de fe­ diată dc conducerea secţiei şi, fiind
neretului şi Studenţilor, afişu l lul cum sini atraşi muncitorii la dez­ găsită justă, a fost înfăptuită. De
jocurilor sportive internaţionale baterea problemelor privind îmbună­ asemenea tovarăşul Filimon Voinea-
p rieten eşti d e la M oscova şi a- tăţirea procesului de producţie, de sa a propus să se repare linia şi
fişu l ed ita t în ţa ra n o a stră cu felul cum se ocupă conducerile în ­ şaibele de la hala provizorie, iar to­
prilejul F estivalului. treprinderilor, secţiilor şi sectoarelor varăşul Adam Kiş a propus acope­
de punerea în practică a propuneri­ rirea podului de la platoul de încăr­
5EHZBZ2&Í2XS323 lor oamenilor muncii, depinde în care a furnalului 1 şi din faţa as­
mare măsură asigurarea succesului censorului. Şi aceste propuneri fiind
salarizării îmbunătăţite. găsite juste au . fost realizate. Propu­
neri preţioase şi care au fost traduse
60 de propuneri în fapt au mai făcut tovarăşii Fer-
dinand Herţeg, Ion Bauer, Iile Tăroi,
co st a fo st redu s cu 11,62 la a cestu i au, în cadrul a cestu i tehnico-organizcitorice Basile Ostafe, Iosif Ştefănescu şi al-
tru st, s-au făcut econom ii la ţii.
su tă — în luna aprilie cu 4,46 p reţu l de co st în valoare de La secţia furnale a uzinei „Victoria",
298.548 lei. Căian, acţiunea de consultare a mun­ Să fie in fo rm a ţi m uncitorii
la su tă ş i în luna m ai cu 8,56
la su tă , fă c în d u -se ec o n o m ii în Inginerii G raţian Şerban, citorilor se desfăşoară cu succes şi d c sp D C S O U rta p r o p u n e r i l o r
valoare d e 635.875 lei. A urel D um itru, M arin Ionescu a cuprins un important număr de
şi m aiştrii Ioan Klein, Paul Jurnalişti, cauperişti, muncitori de la Aplicarea propunerilor făcute de
In această perioadă, s-au D obozy şi L azăr şi colectivele întreţinere. Oamenilor li s-au expli­ muncitori, au adus îmbunătăţiri se­
p rodu s p este plan 19.6 tone de cat, în mai multe consfătuiri, în ce rioase în procesul de producţie, au
carne, 175.634 litri apă m i­ constau măsurile de îmbunătăţire a uşurat munca unora şi au sporit pro­
salarizării, care sînt sarcinile lor în ducţia de fontă. Cei care au făcut a-
vederea sporirii productivităţii mun­ ceste propuneri s-au convins că pă­
cii şi reducerea preţului de cost, iar rerile lor sînt studiate cu atenţie şi
aceştia au făcut numeroase propuneri că se iau măsuri pentru înfăptuirea
care să ducă la îmbunătăţirea sau lor. M ai sînt însă muncitori care nu
la uşurarea procesului de fabricare ştiu încă ce s-a înfîm plat cu propu­
a fontei. Faptul că muncitorii din nerile făcute de ei. Astfel e cazul
acest sector al uzinei au înţeles im ­ Iui Partenie Bercuţă, care a propus
nate pe şantierele de construc­ portanţa măsurilor de îmbunătăţire a să se procure un magnet de rezervă
ţie pe care le conduc, contri­ salarizării şi că se frăm întă să spo­ la depozitul mecanizat de fontă. Con­
ji buind prin aceasta la îndepli­ rească producţia de fontă, îl dovedeş­ ducerea secţiei a făcut formele nece­
te ultima consfătuire care a avut loc sare lansîndu-se şi comanda de cum­
bu căţi n a stu ri d iferiţi,, 4.704 la 18 mai, cînd au luat cuvîntul 49 părare a acestui magnet. Dar Parte­
de muncitori, care au făcut aproape nie Bercuţă n-are de unde şti lucrul
bu căţi piepten i, 5.074 tone p ia ­ 60 de propuneri tehnico-organizatori- acesta. La fel, tovarăşul Alexandru
ce. De asemenea, îndeplinirea planu­ Suciu, care a propus repararea cau-
tră de construcţie şi altele. nirea planului sem estrial înain­ lui semestrial cu 16 zile înainte de perelor pentru a se face economii de
te de term en. termen, realizarea de importante eco­ fontă, nu ştie că pentru această lu­
nomii la preţul de cost etc., confir­ crare sînt necesare fonduri de inves­
îndeplinirea planului sem estrial întreprinderea mă atenţia deosebită de care se bu­ tiţii şi că deocamdată propunerea sa
înainte de term en şi-a adus-o de extragere cură măsurile de îmbunătăţire a sa­ nu poate fi înfăptuită. In asemenea
colectivul secţiei poligrafice, al larizării în rînduriie furnaiiştilor de situaţie mai sînt şi alţi muncitori
Ia Căian. care au făcut propuneri. „De ce dăi­
fabricii de nasturi şi piepteni, şi prelucrare a marmorei nuie această situaţie ?” îşi vor pune
,,B am potoc‘ Acţiunea de consultare a muncito­ unii întrebarea. Foarte sim plu; pen­
sectorul extractiv, colectivul ex­ rilor, se află aiît în atenţia conduce­ tru că a tît conducerea secţiei furna­
La această întreprindere, ca­ rii uzinei cît şi a secţiei. Deşi a tre­ le, cît şi comitetul sindical de sec­
ploatării apei m inerale şi colec­ cut numai o lună de Ia consfătuirea ţie, au uitat că aceste propuneri fă­
re exportă marmoră 'în peste din 18 mai, cînd s-au făcut aproape cute de muncitori trebuie afişate Ia
tivu l atelierelor de tîm plărie locul de muncă, după ce in prealabil,
şi m ecanică. 12 ţări, planul de producţie 60 de propuneri tehnico-organizato- s-au fixat termene de executare.
Tj . R . C M . H unedoara pe primul semestru al anului rice mare parte dintre acestea au Conducerea secţiei furnale şi co-
Cooperatorii meşteşugari din 1957 a fost îndeplinit în pro­ şi fost înfăptuite. De pildă, tovară­ vm. GH. PAVEL
cadrul U.R.C.M. Hunedoara, au
îndeplinit şi depăşit planul pe porţie de 109 la sută. Produc­ şul Andrei Bontescu a propus ca li­ (C ontinu are în pag. 3-a)
semestrul I la valoarea pro­
ducţiei globale cu peste 6 la tivitatea muncii pe cap de nia de zgură de la furnalul 1 să fie
sută.
muncitor a crescut cu 12,4 la înclinată spre jgheabul de la zgura
Se evidenţiază cooperatorii
meşteşugari de la cooperativele sută şi s-au făcut economii la
„Drum nou“ Hunedoara, „Uni­
rea“ Sebeş şi „Sprijinul minier“ preţul de cost în valoare de
Lupeni. In această perioadă au
luat fiinţă peste 15 noi secţii 373.000 lei. , . 5 , '• .
diferite pe lîngă cooperativele
meşteşugăreşti din regiune, şi Unitate fruntaşă pe , între­
s-au produs peste plan însem­
nate cantităţi de frunuri de larg prindere este cariera „Căprioa­
consum.
ra“, ,al cărei colectiv a obţinut
Trustul regional
însemnate depăşiri de plan.
de construcţii locale
C olectivul Trustului regional
d e c o n s tr u c ţii ¦lo c a le ş i- a în d e ­
plin it sarcinile de plan pe pri­
m u l se m e stru al an u lu i, în
p ro p o rţie d e 109,2 la sută.
N u m ai în p rim u l trim estru al
munal, au fost primii care au
tinut să fie trecuţi pe tabelul
contractanţilor. Ioan Călnicea- In abatajul CU SARE si PIPER...
nu, Gheorghe Armean, Ioan Al-
bu nu au zăbovit nici o clipă tin e re tu lu i Trecătorului laic poa- să-ţi dea restul (ceea ce vreo dată. Să nu-mi cea­
cînd a venit vorba de mărirea ră cumva mie bilet, că
fondului centralizat al statu­ Dacă povesteşti cuiva despre bri­ te i-ar scăpa din vedere se întîmplă foarte rar) se i-o spun: „călătorului îl
lui. Ei s-au înscris cu cîte 200 gada lui Csiki Emerik nu s-ar mai stă bine cu drumul".
kg grîu fiecare, cantitate ce va sătura să te asculte. multe fapte semnificative uită la bani (la hanii Dar... nu numai eu... ar
fi valorificată prin I. C. „Recol­ putea să i-o spună şi cei
ta“. Exemplu! lor a fost urinat Şi cîţi ortaci are ? din oraşul Deva, care do- tăi), de parcă ar ti ai !n drept,
şi de alfi ţărani muncitori: Ilie — Dar cu angajamentul în cin­
Fleşer, Vasile Munteanu, Nico­ stea festivalului cum stă brigada?... vedesc, fără putere de tă- iui şi le-ar da drumul pe Ull „fapt diveFS
lae Părăianu etc. In brigadă sînt 27 de ortaci nu­ care te poate
mai unul şi unul. Şi mai toţi sini gadă, că şi acest orăşel gîriă...
Nici colectiviştii nu s-au lă­ tineri. Cînd sfredelesc cu pichame- cotonogi
sat mai prejos. Pe lîngă faptul rul, curg tone întregi de cărbune. liniştit este cuprins în iu- De eşti însă „subţirel
că fiecare colectivist a încheiat Nu degeaba abatajului unde lucrea­ Nu e vorba de vreun
contract individual, ei au con­ ză brigada i s-a dat numele de reşul general al mersului la obraz“ şi nu-i ceri m e°i de jotbal. E vorba
„Abatajul tineretului“. Ei au reuşit de un lucru m ult m ai
e cta t, prin gospodărie, valo­ să-şi îndeplinească angajamentul, în înainte. Dacă priveşti blo- restul, îţi zîmbeşte înda-
rificarea a 7.000 kg grîu. De a- cinstea Festivalului mondial şi chiar paşnic. S ă zicem , de p il.
să şi-l depăşească. curile de pe străzile K. toral şi ţi se înclină ase-
semenea, colectiviştii din satul in clişeu: brigada tovarăşului M arx şi Eminescu, înce- meni semnului de intre- dă, că te plim bi pe unul
Reciu, au contractat prin I. C. Csiki F.merik la ieşirea din sut. din trotuarele stră zii Rari
Recolta“ 6.000 kg grîu. pute doar cu două luni bare. Marx, lin iştit, sigur de
Une că doar calci cu
In total, pe comună, pînă la în urmă, observi, fără Niciodată nu-ţi răspun- picioarele „pe păm lnt".
20 iunie, a fost contractată Ş i, d e o d a tă , ca lci In g o l,
cantitatea de 34.000 Teg grîu. greutate, că au ajuns la de categoric cu „da" sau te adînceşti în van. Te
s p e r ii/ D ar ce-i dacă te
stadiul, cînd trebuie să li „nu", ci cu „jum ătă ţi": sperii. 'Asia nu-i nim ic.
Te u iţi (ch iar dacă nu
se pună doar „pălăria", „să vedem”, „probabil mai v re i) şi ob servi că, in ţa-
ţa cofetăriei, lipsesc din
Parcuriie sînt înveşmînta- lirziu“, „să întreb Ara- p a va j două „ochiuri" ca-
re cui s e r v i t c în d v a p e n -
te de trandafiri şi verdea- dul", „dacă renunţă ci- tru a lum ina p ivn iţa de
ia subsol. In locul lor
ţă, s-au pavat cîteva stră- neva”, „fac tot posibilul“.
se c a s c ă d o u ă g ă u r i ca re,
zi, la magazinele (ie stat Dacă, prin forţa îm -
zău, nu ştiu unde duc.
au apărui firme de neon, prejurărilor tov. Ştefan, D ar p e stra d ă se plini-
în vitrinele din centru, şeful biroului este prin bă m u ltă lum e şi se plim -
tablourile de sfîrşit de an apropiere, casierul iiind bă în deosebi copii, care,
după cum se ştie, nu
anunţă că o nouă gene- nevoit să-ţi spună că are sini aienti. aleargă
raţie de tineret a păşit cu bilete iar tu călător i-ai şi ţin semeţi capul sus.
Şi toţi avem copii, pină
un picior peste pragul dat tocmai atîţia bani cît şl h varăşii d e la sfatul
papular cil oraşului.
maturităţii. costă biletul să ştii că-i
T. P,
Dar... numără de trei ori. Nu-i
Dacă n-ar fi acest vine să creadă ochilor că
„dar...“, la care se referă n-a picat măcar o ieţeaie.
multe zicători populare, a- Dar... zău, (iarăşi., dar)
tunci n-ar exista nici la nici mie nu-mi vine să
Biroul de voiaj din Deva cred (şi nici ochilor) că
un... am să-l văd încă multă
^ AλIC v\CÎ:i „Casier ş p e rţa r“ vreme după ghişeul bi-
noului de voiaj, dacă mai
A n u l IV B , d e la Ş c o a la p e d a g o g ic ă d in D e v a , a d a i e x a m e n u l Ic Şperţar fără pereche. continuă cu asemenea
lim ba rusă. Ba poale c-o fi avînd, „drăgălăşenii" care ne
dar (iar dar) nu prin a- coslă pe noi, pe călători.
Cea m ai bună lucrare pe clasă a !o st a elevei M aria G roza. propiere. ii pare rău să-ţi Fiindcă ajunsei la cuvîn-
IN C L I Ş E U : e le v a M a ria G r o za , p r e z e n tin d to v a r ă ş u lu i p r o fe s o r ’A n ­
gliei N isior, lucrarea scrisă la lim ba rusă. dea restul, de gîndeşii că lul „călător", tocmai mă
nu tu, ci el a r fi po­ gîndeam că şi casierul
sesorul banilor de care (e de Ia biroul de voiaj din
pungăşeşte. Dacă insişti Deva ar putea călători