Page 78 - 1957-06

¦m m ^ m f o s M u í u t
ü*,«VV,..-v.'..»’
• »'• >•.*.• •v ,v .,v w ••«*.%•.'
Lumea misterioasă a culorilor
D acă a ţi încercai să num ăraţi dife­
ritele nuanţe, de verd e ' ale unei p ă ­
du ri, 'sau m iile d e cu lori ale flo rilo r, de, in digo şi violei.
o-aţl d a i seam a că num ărul acestora
este nelim itat.
Ş i totuşi, nici florile, nici frunzele
arborilor n ici m area nu au culori.
T ot ceea ce există in lum e este inco­
lor ca o picătură de apă. A bsolut
totul... creionul m ea e negru, pagin i­
le caietului sirii albe, pata de cernea­
lă este albastră. D e acord, există
culori pentru că le vedem . D ar obiec­
tele nu au o culoare proprie, C l o
datorase lum inii.
D esigur, ştiţi că lum ina albă este
in realitate, un anjestep de, cu ţarl d i­
UMOR SOVIETIC
FO TBALO M AN IA
0 excursie în lumea
In treii mari direcţii se îndreaptă
preocupările de azi ale ştiinţei. De o
parte, cercetarea infinitului mic —
microcosmul' — adică lumea molecu­
lelor, atomilor, electronilor etc.; de
altă parte, cercetarea infinitului mare
— macrocosmul — universul cu as-
ffele salé dintre care, cît un fir de
nisip este şi pămîntul nostru. In al
treilea rînd, sînt aplicaţiile practice
ale ştiinţei. Rostui acestora din urmă
îll înţelegem mai bine. Vom vedea
însă că realizările de azi în domeniul
ştiinţei şi a tehnicii, se datoresc toi
cercetărilor teoretice ale ştiinţei; mai
cu seamă cercetărilor migăloase ce
s-au făcut pentru cunoaşterea mate­
riei’. Cunoaşterea acestor domenii de
activitate prezintă un interes deose­
bit
* siuni, întrebuinţăm o comparaţie:
Care din noi n-a auzit vorbindu-se
despre molecule, atomi şi electroni ?
Nu toţi însă îşi dau seama de com­
plicata şi interesanta lor alcătuire. La
început, cercetătorii au încercai să pă­
trundă aceste taine, fărămiţînd din ce
în cp materia, iar acolo unde ochiul
nu mai vedea clar, s-au folosit de
instrumente de precizie. Şi intr-ade­
văr, pe această cale s-a ajuns depar­
te. Gu microscopul se pot vedea păr­
ticele de materie „mari",.. cît o zeci­
me de miime din milimetru.. Nemul­
ţumit cu atit omul a descoperii ultra-
microscopul, cu care se pol veden
corpuri cu dimensiuni de 6 milionimi
de milimetru. Cît priveşte greutatea,,
există azi balanţe aşa de precise şi
sensibile, că se înclină la greutăţi
mai mici de o miime de iniligram
Aceste perfecţiuni ale instrumen­
telor sînt departe de a fi mulţumit
ferite": ro şii, "porţogaliU , g a lb e n , v e r ­ că reflectă în treaga lum ină pe care
P entru ce o hirtie este a lb ă ? P en ­
tru că m oleculele, — acele m ici par­
ticule care form ează m ateria — de la
suprafaţa hirtiel acţionează ca nişte
m ici oglin zi care reflectează cele 7
culori care form ează, prin am estecul
lor, culoarea albă. (D e ce haina de
doc este a lb a stră ? M oleculele sale,
to t a tit de incolore ca cele ale hir-
tiei, au fo st vo p site cu albastru, a-
dică fibrele au fo st îm bibate cu o
su bstan ţă ale cărei m olecule au pro­
prietatea de a reflecta lum ina albas­
tră
N oaptea, oricît de puţină lum ină ar
fi, obiectul alb va fi vizibil, pentru
...........
(din O gotiiok)
pe savanţi. Acolo unde nici instru­
mentele nu mai răzbesc, pătrunde
mintea, închipuirea. Savantul are o
bănuială, face o ipoteză şi-şi în­
dreaptă cercetările. în această direc­
ţie. Dacă rezultatele găsite, confirmă
ipoteza, lumea socoteşte drept ade­
văr ştiinţific ceea ce la început a
fost o simplă presupunere. Aşa s-a
ajuns Ia existenţa moleculelor. Sînt
multe fenomene care au făcui pe
om să presupună că există părţi de
materie mai mici decît acelea pe
care le-a putut obţine prin fărâmi­
ţare.
Deşi nimeni n-a văzut şi n-a pu­
tut izola o singură moleculă, se ştiu
precis dimensiunile şi numărul lor
într-un volum oarecare. Ca să ne
facem o idee despre aceste dimen­
dacă fiecare moleculă ar fi un bob
de nisip,, foaie moleculele dintr-o
picătură de apă ar forma alila nisip
îneît s-ar putea, acoperi întreaga
suprafaţă a ţării noastre cu un strat
de ,37 cm. grosime. Sau : dacă: am
putea număra cîte 1.000 de molecule
pe secundă, pentru a număra ţoa­
le moleculele dintr-un milimetru cub
de aer, ne-ar trebui ceva mai puţin:
de un milion de ani (nurnărlnd zi
şl noapte fără întrerupere}.
Molecula, la rîndul ei, se compu­
ne din atomb de dimensiuni şi mai
mici. Ştiinţa a reuşii să-i măsoare,
să-i cîntăreascâ şi pe ei. lată re­
zultatele:. considerînd atomul de
hidrogen ca fiind sferic, ar trebui
să punem zece milioane de atomi
unul lîngă altul penfru a acoperi
cir ei lungimea de un milimetru.
Şi încă n-am ajuns la sfîrşit. Cel
v*. ' , 1,
o prim eşte, Iar obiectele negre vo r
răm ine in vizibile deoarece nu reflectă
nim ic. F ără lum ină nu există culoare.
Fiecare culoare are, ca fiecare sta ­
ţie de radio, o anum ită lungim e de
undă. Ş l aşa cum em isiunile de ra­
dio se tran sm it prin unde, to t astfel lu­ îri Oceanul îngheţat de nord
m ina, aduce cu ea toate culorile, lu­
cru uşor de d em o n stra t: pe o foaie
de hirtie aşezaţi o prism ă transparen­
tă : cele 7 culori ale spectrului vor
apare pe hirtie.
S ă presupunem acum , că un m iste­
rios fenom en ar altera com poziţia lu­
m inii solare şi aceasta ar fi lipsită de
galben . A tunci io t ceea ce este
verde ne-ar apărea bleu desch is (p en ­
tru că verdele este un am estec de
galben şi bleu ), portocalele ar fi ro­
şii iar pepenii „galbeni" la început
albăstrui, se vor în n egri iar atunci
cînd ar fi copţi, ar avea culoarea
neagră. P ielea noastră s-ar întuneca,
hlrtia ar fi violetă. Ar fi aşa dar su­
ficientă o schim bare a com poziţiei lu­
m inii şi lum ea şi-ar schim ba aspec­
tul.
De altfel acest aspect nu este ace­
laşi pentru to ii oam enii, deoarece din
20, unul este m ai m ult sau puţin a-
tin s de daltonism . O chii săi nu* văd
decît dou ă c u lo ri: galben şi bleu.
V ede galben, m ai m u lt sau m ai pu­
ţin închis to t ce este portocaliu, g a l­
ben şi verde, ş i în bleu to t ceea ce
este indigo, violet ş i bleu, — iar ro­
şul U percepe ca un m aro închis.
D altonienii nu au voie să conducă
corăbii, avioane, trenuri, etc. deoare­
ce nu p o t d istin g e verdele de roşu,
Aşadar, îm potriva oricărei aparenţe
lucrurile nu au culori proprii ci re­
flectă pe cele îm prum utate de lum i­
nă şi recepţionate de ochii noştri ca­
re reacţionează la lungim ea lor de
undă.
D. M.
Cît lucrează albinele
S in i pu ţin i oam eni care ştiu
cu cită tru dă îşi strîn g albinele
m ierea. Fiecare albină trebuie
să v iz ite z e cîte 500 — 1.000 de
flori pentru a -şi um ple sto m a ­
cul cu m iere,
Chiar cu a cea stă m uncă tita ­
nică albina nu a strîn s decît
0,04 m g de m iere. C a să produ ­
că un gram de m iere albina
trebu ie să v izite ze circa 40.000
de flori. P entru a produce sin ­
g u ră un kg de m iere o albină
ar trebui să lucreze neîncetat
tim p de 16 ani parcu rgîn d o
d ista n ţă de cinci ori m ai m are
ca lungim ea ecuatorului.
D in păcate albinele nu- tră ­
iesc decît cîteva săptăm în i. Cu
toate acestea ele produc foarte
mic Si
mai simplu atom al hidrogenului
este compus dintr-un1 nucleu numit
proton, în jurul căruia se învîr-
teşte un electron. Protonul e de
2.000 de ori mai mic decît electro­
nul, dar de 2.000 de ori mai greu
decît electronul, care la rîndul său
este de 50.000 de ori mai mic decît
atomul. Inlre proton şi electron
există un spaţiu gol, care în raport
cu dimensiunile protonului şl elec­
tronului, este enorm. Ca să ne facem
o idee apropiată despre acest mie
„sistem planetar“, să ne închipuim,
atomul mărit aşa de mult îneît să
devină cît globul păminlese (cu
diametrul de aproape 13.000 km,).
Electronul ar fi atunci o sferă cu
diametrul de 250 metri şi s-ar în-
vîrii de-a lungul unui meridian în
jurul protonului.
iu atom — deci în materie — este
alîta loc gol,. îneît după părerile
unor savanţi, dacă s-ar putea con­
densa materia în aşa fel ca să nu
mai existe gol în ea, am putea bă­
ga într-o tabacheră obişnuită 100
tone de tutun, iar în buzunarul ves­
tei, mai multe tone de cărbune.
S-ar crede că toate acestea sînl
„iscodiri“ ale. unei minţi prea înflă­
cărate. Şi totuşi, ştiinţa ultimelor
decenii se mîndreşte cu numeroase
descoperiri şi invenţii, bazate toc­
mai pe acesle „iscodiri“. Razele X
(Roentgen), aparatul de radio, te-
(eleviziunea, radioactivitatea şi multe
altele, sînt opera vizibilă a corpuri­
lor invizibile de care am vorbit.
M arile invenţii ale ştiinţei, puse
în folosul omenirii, constituie opera
cea mai măreaţă s omului.
Dr. CURl()t.AN BĂRBAT
i
Mk.r.VtÎ liTu7ié.i 6iTTTTi1
' •«*,'tt• 10© f©«e M u ra îra§r~o t a b a c h e r ă ©bâş-
|| n u i f ă & F l o r i l e , f r u n z e l e a r b o r i l o r , m a r e a e fc. |
Q|>) nu au c u l o r i * Plinea a r e 5 0 0 0 de ani * Ve~ i
f Mcolele secolului al XXI-lea nu vor avea roţi $
| * 0 mamă a 32 ds copil ¦& P entru un g ra m de jf
• ••«•>' «v, *v^ v\ v,,v>;.v.vr. * > «| m¦ i e r e o a l b i n ă t r e b u i e să v i z i t e z e 4 0 . 0 0 0 f i o r i °k |
Ifhei, proiecte,
propuneri pentru despre
ştiinţa viitorului gememi P
In strîmtoarea Bering va fi Pruncii pe care-i vedeţi în fotografia nr. 1 sînt patru
construit un baraj cu pompe u- cetăţeni foarte tineri ai Republicii Democrate Germane
riaşe, acţionate de centrale a- i-a născut Edeigard Hibner, soţia zidarului Walter Hib-
tomo-electrice. Ele vor pompa ner dintr-o mică localitate din R. D. Germană.
apele calde din Pacific şi vor Copiii o duc foarte bine. Sînt înconjuraţi cu multă gri­
da naştere unui curent tot atît jă şi atenţie din partea tuturor. însuşi preşedintele Re­
de intens ca Gclfstream-ul. In publicii Democrate Germane, Wilhelm Pisck, i-a luai sub
Marea Siberiei de est vor apă­ ocrotirea sa.
rea porturi care nu îngheaţă
niciodată, asemănătoare Mur- Se înţelege marele interes pe care l-a stîrnit în R. D
manskului. Germană faptul că o femeie a născut 4 copii gemem
Intr-adevăr lucrul acesta nu se întîmplă prea des. După
-k date publicate de o revistă germană reiese că în Europa
Centrală doi copii gemeni se nasc la 70—80 noi născuţi,
Principalul tip de lubrefiant trei — la 7.000—8.000, iar 4 copii gemeni — la 500.600 —
pentru lagărele de alunecare 600.000. Se presupune că naşterea a cinci copii gemeni
funcfionînd la mari viteze va se întîmpiă odată ia 50.000.000 naşteri normate. Ştiinţa
fi aerul. cunoaşte pin* acutn aproximativ 50 asemenea cazuri.
ir La timpul său, presa mondială a anunţat cu lux de
amănunte ştire- senzaţională că intr-o familie din Canada
Vehiculele care vor circula s-au născut 5 feliţe gemene. Fetele au trăit, s-au dez­
pe uscat nu vor avea roţi. In voltat normal şi ială-le în fotografia nr. 2 în ziua festivă
timpul mişcării ele se vor men­
ţine în aer deasupra pămîntu-
lui cu ajutorul unor electro-
magneţi, ale căror cîmpuri vor
interacţiona cu cîmpurile elec­
tromagnetice ale curenţilor tur­
bionari generaţi în pămînt.
cînd au absob'il împreună un institut de invăţămînt su­
Ceasurile de mină mecanice perior.
vor fi înlocuite prin ceasornice Se pc te care socoti naşterea de gemeni un fenomen
radiofonice, care vor fi reglate a! eredităţii '* Oamenii de ştiinţă nu exclud o asemenea
în permanentă potrivit semna­ posibilitate. In practica medicinei germane se cunoaşte
lelor serviciului orei transmise un caz cînd o femeie a născut de trei ori cîte doi
de un post de radio special.
\ gemeni, de şase ori cîte trei şi de două ori cile patru
Instalaţiile de radiolocatie > copii. Soţul acestei mame eroine era unul din cei doi
vor permite ca de pe bordul gemeni născuţi de mama sa, iar mama acestor 32 de
unei nave, fundul oceanului să copii a apărut pe lume împreună cu alţi trei copii-gcmeni.
poată fi văzut tot atit de lim­ Gemenii au adesea un fizic asemă­
pede cum vede un aviator su­ nător, care se accentuează şi mai
prafaţa pămîntului pe timp se­
nin. Geografia fundului ocea­ mult pe măsura creşterii. In fotogra­
nului va fi atît de bine cunos­ fia nr. 3 puteţi vedea un „club al
cută, îneît piloţii navelor se gemenilor — cîte trei“. Nu e greu
vor putea orienta după ea tot de observat, cît de mult se aseamă­
atît de bine cum se orientează
aviatorii după reperele terestre. nă *.fiecare copil cu sora saujl fratele i
i-GX
geamăn.
Asemănarea fizică a gemenilor se
transmite uneori generaţiei următoa­
m ult datorită faptului că m un­ re. In ambele familii, in decurs de M JX r .•• : ’ * - - -V - - j * «
cesc în colectiv. A stfel, o fa m i­ cîţiva ani s-au născut cîte trei copii.
lie d e albine produ ce anual 50 Cînd ambele familii s-au întîlnit, pă­ ;/ U V * .. W C
— 100 kg de m iere, iar m em ­ rinţii au rămas profund uimiţi de iMyHl I •L*
brii ei pa rcu rg în a cea stă p e­ asemănarea care există între copiii
lor — (fotografia 4).
rioadă o distan ţă depăşin d de
30 de ori distanţa dintre pă­
m în t şi lună.
CURIOZITĂŢI O rnitorincul
Cîini în ionosferă tr un strat de argilă roşie trei Ornitorincul este considerat mici nevertebrate, pe care ie
dinţi ce au aparţinut unui anim alul cel m ai ciudat din lu ­ găseşte pe fundul albiilor ape­
Agenţia TASS a anunţat uriaş intermediar între maimuţă m e. El trăieşte în albiile pe ju­ lor. Pe u scat el se m işcă în cet
că savanţii sovietici au izolat în şi om şi care a trăit acum a- m ătate secate ale nurilor din şi nu se depărtează de mal. Se
cabine ermetic închise, aşezate proape o jumătate de milion de sudul Australiei şi T asm aniei. în m u lţeşte prin ouă, pe care le
în partea anterioară a unei ra­ ani. Acest animal aparţine clasei d ep u n e şi Ie c lo c e ş te în tr-o
chete, cîini care au fost proiec­ m am iferelor inferioare. Nurneie groapă săpată la m alul apei.
taţi în spaţiu pînă la o înălţi­ Tutunul şî cancerul lui latinesc este „Ornithorin- Ornitorincul face unul-două ouă
me de !10 km şi s-au întors a ehus anatinus''. Lungim ea pe an. Deîndată ce ies din ou,
poi nevătămaţi pe pămînt. In Substanţa „3,4-benzopvren“ o corpului atin ge 4 5 — 50 cm iar puii încep să su g ă .
cursul acestei călătorii cu ra­ substanţă foarte cancerigenă, se a cozii aproxim ativ 15 cm. Cor­
cheta, reacţiile dinilor au fost găseşte în proporţie destul de pul este acoperit cu păr des Anul trecut la H elesville lin ­
observate şi înregistrate de că mare în rămăşiţele hîrtiei de ţi­ cafeniu-roşcat, iar capul se ter­ gă M elbourne s-au deschis pri­
tre aparate de filmat şi alte gări arse. Cercetătorii care au m ină cu un cioc lat ca al ra­ mele acvarii pentru ornitorinci,
aparate speciale. După ce s-au stabilit aceasta sînt subvenţio­ ţei. Alembrele lui sînt scurte, unde vizitatorii pot exam ina a-
desprins de rachetă; cabinele au naţi de regia franceză a tutunu­ cu cîte cinci d egete legate prin cest an im al n eob işn u it. In a-
revenit pe pămînt atîrnate de lui. tr-o pieliţă ca la palm ipede. ceste acvarii, ilum inate soeciat,
paraşute. Comportarea dinilor Ornitorincul înoată foarte bine ornitorincii se hrănesc, înoată
şi se scufundă în apă. şi se joacă liberi, fără să se in­
tim ideze de privirile vizitatori­
E! s e h r ă n e ş t e cu a n im a le lor.
în zilele următoare a fost — COLŢUL FEMEII
după cum afirmă, savanţii —
perfect normală. Pe cînd călăto­
riile interplanetare?.
Bătrînul uriaş SFATURI PENTRU G O S P O D IN E
Intr-o grotă din Kuangsi, pa­ Plăcinte cu cireşe sau sodă. C lătim în două-tret ape. * M uşam aua îşi p ă strează m tiii tim p
leontologii chinezi au scos din- * B rînza u scată devin e din nou
Se face un aluat din 500 gr. făină, luciul dacă im ediat ce-am cum părat-o
-Tsggiţ-^ 100 gr. unt topii, un ou, un gălben uş, m oale şi proaspătă dacă o punem o spălăm cu lapte rece, ştergîn d-o
puţină drojdie topită in lapte, sare. pentru un scurt tim p In lapte. apoi uşor cu o cîrpă m oale.
S e bate' bin e aluatul, se în tin de o
foaie g ro a să ă l degetu l, se pune în
...o gospodină care deserveşte tava unsă, se acopere cu un strat JHadÂ
o familie compusă din 4 persoa­ de cireşe curăţate, se presară ca za ­
ne trebuie să facă într-o zi hăr, se lasă să crească, se pune la 1. Rochie din mătase
15.000 de paşi, să care într-o copt. Când s-a răcit, se taie pătrate sau poplin în buline In
lună vase în greutate de 500 kg, şi se presară cu zahăr. model „princesse“, cu
corsajul în nervure. Fus­
să cureţe într-un an 8.000 bu­ Dulceaţă de căpşuni ta bogată se poartă cu
jupon.
căţi de cartofi ? 1 kg. de zahăr, ca un bob de ma­
2. Rochie din două
?r zăre sare de lăm lie, un praf de va­ piese din şantung, Pe
fustă patru cute într-o
...de peste 5.000 de ani consu­ n ilie, o fa rfu rie a d ln că p lin ă cu o îrţ parte, tighelate la fel
măm pîine? Pîinea e astăzi un d e c ă p şu n i (c a m un k g ). S e fierbe cu lăţimea tighelelor de
pe umeri precum şi a
aliment nelipsit de pe masa o- zah ăru l cu ju m ă ta te k g a p ă ş i sare clapelor-buzunare.
mului, dar puţini sînt aceia ca­ d e lă m iie. S e le a g ă bine siro p u l d e o a ­
re să se gîndească cîţi ani au rece că p şu n ile la să zea m ă . A poi ad ă u ­
trecut de cînd s-a copt pentru g ă m căpşu n ile şi va n ilia .
prima oară pîinea ! De la aceas­ C ă p şu n ile se m ai p o t ţin e In var
tă dată memorabilă . au trecut
mai bine de 5 milenii. Egipte­ ® oră ca să nu se sfărlm e la fieri.
nii au fost cei dinţii oare au pre­ Din zea m a d e va r, trebu ie spălate. în
parat pîine din grîu, iar mai tîr- cîteva ape.
ziu tot ei an preparat pîine din ik
secară şi orz. In vechile- mor­ * Cum curăţim sticlele cu gttu l
minte egiptene s-ati găsit pîini m u rd a r d e sm o a lă ? A propiem ca p ă tu l
avînd diferite forme — rotunde, stic le lo r de foc şi pe m ă su ră ce sm o a ­
ovale, în formă de piramidă. la se în m oaie o sp ă lă m bin e cu leşie