Page 8 - 1957-06
P. 8
Pag. 4 T5nuMÜl SOCIALISMULUI ' Nr. 767
R aportul p rezen tat de S. M ikunis
la Congresul al Xlll-lea al Partidului Comunist
din Israel
TEL' AVIV 30 (Agerpres). în Ungaria şi colonialismul în tidul comunist din Israel respin
După cum s-a mai anunţat, la Egipt au eşuat. ge politica forţei şi a ignorării
drepturilor popoarelor ca o cale
29 mai s-a deschis cel d eal Chemăm poporul israelian,
XvtIiItHtea Congres „a1 Partidul» rcaa(reMuirkăuşnte[s r_ăzbsoSiu.sli —ridaicedegcllaa-. de reglementare a relaţiilor a-
rabo-israeliene.
Comunist din Israel, in cadrul suj penj;ru încetarea experienţe- In raportul secretarului ge
,,TU~104“ ~la expoziţia II N IL II căruia Samuel Mikunis, secre- lor atomice, împotriva renaşte- neral se subliniază că partidul
tarul general al partidului, a rii militarismului german, care
internaţională de aviaţie de la Paris continuă greva generală a nimicit 6 milioane de evrei, îm comunist din Israel sprijină
prezentat raportul de activitate potriva numirii generalului hit- hotărîrile celui de al XX-lea
PARIS 1 (Agerpres) TASS fi expus la expoziţia internaţio- BEIRUT 1 (Agerpres) In Li capitală — „Place des Canons” al Comitetului Central, lerist Speidel în postul de co Congres al P.C.U.S., pe de o
ar.untă : In dimineaţa zilei de na^ de aviaţie care s-a deschis ban continuă greva generală — a avut loc_ din nou o mare mandant al trupelor terestre ale parte şi respinge categoric pe
31 mai a aterizat_pe aerodro- Hviet*iccesat asetîrrondirtomu.n AVv1Uiopmu terseos- organizată la chemarea „Fron demonstraţie. In timpul demon Mikunis a subliniat că, cel de N.A.T.O. în Europa, împotriva de altă parte părerile revizio
tului naţional”. Majoritatea în straţiei au avut loc ciocniri în al Xlll-lea Congres al Partidu doctrinei Dulles-Eisenhower. niste, oportuniste, naţionaliste
mul Le Bourget din Paris avio- în rîndurile vizitatorilor expo- treprinderilor şi magazinelor tre poliţişti şi demonstranţi, în lui Comunist din Israel se des şi devierile. Raportul condamnă
nul sovietic „TlI-104”. El va zitiei. din Beirut sînt închise. In ciu urma cărora au fost rănite mai făşoară într-o perioadă fatală Pentru situaţia din Orientul cu asprime „comunismul naţio
pentru Israel şi el trebuie să mijlociu este caracteristică ex nal”, ca o pătrundere în mijlo
Răspunsurile unor oameni de ştiinţă da măsurilor severe luate de multe persoane. Poliţia a operat arate Israelului o nouă cale — tinderea luptei popoarelor arabe cul clasei muncitoare a ideolo
calea spre pace, spre înfrăţire, împotriva colonialismului, îm giei duşmănoase care urmăreş
autorităţile libaneze, la 31 mai noi arestări în rîndurile popu calea independenţei naţionale şi potriva pactului agresiv de la te să semene discordie între ţă
a progresului social”. Bagdad şi a „doctrinei Eisen rile socialiste, între partidele
în una din principalele pieţe din laţiei. hower”. comuniste, să submineze încre
Vorbitorul a criticat cu vehe derea în Uniunea Sovietică..
din Europa Ja în trebările menţă hotărîrea guvernului de Mikunis a arătat în continua
a adera la „doctrina Eisenho re că rezistenţa partidului co Mikunis a arătat că din pri
adresate de agenţia CETEKA. Manevre militare anglo-turce wer” şi a înfierat această ac munist din Israel faţă de agre ma zi a evenimentelor din Un
PRAGA 1 (Agerpres) Agen noştinţele noastre în acest do ţiune ca o trădare a interese siunea împotriva Egiptului a garia, Partidul Comunist din
în Marea Neagră lor naţionale supreme ale Israe fost o poziţie cu adevărat pa
ţia Cetek3 transmite răspun meniu (acţiunea radioactivită lului, ca o acţiune care împin triotică. Nu există nici o con Israel a condamnat răscoala ca
surile dale de unii oameni de ţii asupra organismelor vii) sînt ge Israelul „cu paşi repezi în tradicţie, a spus el, între devo
prăpastia înrobirii de către im tamentul fată de interesele na o rebeliune contrarevoluţionară
ştiinţă din Europa la întrebă încă limitate, acest fapt ne a- ISTAMBUL 1 (Agerpres) „Miliet”, amiralul Ralph Ed- perialismul american”. ţionale ale Israelului şi solida în a cărei organizare activita
ritatea cu lupta antiimperia- tea subversivă imperialistă a
rile adresate de agenţie savan larmează. Experienţele cu arme ATB anunţă : Io portul Izmir a wards, comandantul escadrei şi Mikunis a învinuit guvernul listă a popoarelor arabe. Aces avut un rol hotărîtor.
ţilor şi oamenilor de ştiinţă din le atomice trebuie oprite ime sosit o escadră maritimă mili comandantul flotei engleze din Ben Gurion că acesta ascunde tea sînt cele două aspecte ale
diferite ţări cu privire la efec diat şi interzise orice cercetări tară engleză în frunte cu cru Marea Mediterană, a declarat de popor şi ignorează propune- caracterului partidului comu- Mikunis a declarat că Par-'
tele dăunătoare pe care le pol în domeniul armelor atomice. cişătorul „Birmingham”. Din că vasele militare engleze vor rile sovietice din 11 februarie nist din Israel — partidul pa- tidul Comunist din Israel este
avea asupra viitorului omenirii Izmir escadra se va îndrepta face manevre în Marea Neagră triotismului israelian şi al in- pe deplin solidar cu Partidul
experienţele cu armele nucleare. Academicianul Piavle Savic spre Istambul şi va intra în împreună cu vase din fiola şi 19 aprilie a.c. care arată ca- ^naţionalism ului proletar. Comunist al Uniunii Sovietice,
din Iugoslavia, renumit fizician maritimă militară turcă. , , ,. , „ . . . . forţa principală şi centrală a
Astfel John Desmond Bernal, şi director al Institutului „Bo- Marca Neagră. După cum a- lea spre destinderea încordam *?. raport se subliniază că
profesor de fizică la colegiul ris Kidric” pentru cercetări nu în Orientul mijlociu şi spre re- problema palestemana poate fi lagărului socialismului. Intere
Birchsead de la Universitatea cleare din Vinca, în concluziile nunţă corespondentul ziarului zolvarea în această regiune a rezolvată numai pe baza recu_ sele coexistenţei paşnice şi a in
din Londra, vicepreşedintele sale s-a alăturat celor 2 savan tuturor conflictelor numai pe noaşterii pentru cele două po-
Federaţiei oamenilor de ştiinţă ţi precedenţi în ce priveşte sub Marea Britanie duce o politică cale paşnică, prin tratative. poare din Palestina — poporul dependenţei poporului israelian
din Marea Britanic, subliniază linierea efectelor dăunătoare ale de intimidare a Yemenului israelian poporul arab — a coincid cu politica luptei pen
în răspunsul său că nu există radioactivităţii asupra organis Mikunis s-a oprit asupra dreptului la autodeterminare tru pace în lumea întreagă şi
nici o îndoială asupra realită melor vii. „Este foarte greu să NEW YORK 1 (Agerpres) — o politică care urmăreşte sco- schimbărilor în raportul de mergînd pînă la separare. Par- pentru independenţa tuturor po
ţii pericolului provocat de ar Reprezentantul Yemenului la pul evident de a intimida Yeme- forţe pe arena internaţională în poarelor, promovată de Un iu-'
prevezi unde vor duce şi la ce Organizaţia Naţiunilor Unite a nul. Reprezentantul Yemenului favoarea lagărului păcii şi so PROBLEMA Nr. 12 nea Sovietică.
mele atomice. In răspunsul la efecte dezastroase se va ajunge declarat în cadrul unei confe- a arătat că unităţi ale 'marinei cialismului. Ca urmare a aces
întrebarea ce trebuie făcut în în urma dezvoltării surselor rinţe de presă care a avut loc militare britanice efectuează în tor chimbări, a subliniat el, s-au A. ZLATANOV (Ruse) In încheiere Mikunis s-a ocu
privinţa înlăturării pericolului de radiaţii. Singurul mijloc efi momentul de fată demonstraţii mărit şansele pentru prcîntîm- Premiul III la concursul revistei
experienţelor cu armele, atomice cace pentru eliminarea perico la sediul O.N.U. că Marea Bri- în apropiere de coastele Ye pat de problemele interne ale
el a ră sp u n s: După părerea lului general este să se încete tanie duce în momentul de faţă menului în regiunea insulei Ca- pinarea unui nou război mon „Salimatna Mîsl" pe 1956 partidului.
mea este necesară mobilizarea ze în mod necondiţionat orice dial. După cel de al XX-lea
întregii opinii publice pentru a fel de explozii nucleare şi să se Congres istoric al Partidului m
se obţine încetarea experienţe interzică producţia şi folosirea Comunist al Uniunii Sovietice,
lor cu armele nucleare şi a tra armelor nucleare”. care a stimulat lupta clasei cutul maestru O. Neikirch (cu 14 puri»,
tatelor care să prevadă interzi muncitoare şi a maselor popu te din 19 partide) înaintea lui Ko-
lare din toate ţările pentru pace, larov şi Minev (13), Pîdevski 12‘/j.
cerea armelor nucleare. miram De asemenea, zilele a- independenţă naţională şi so Deşi mai în vîrstă decît principalii săi
cialism, imperialismul a trecut concurenţi, Neikirch a jucat cu o e-
Academicianul Alexandr Iva- Mare miting la Helsinki cestea avioane militare brita nergie tinerească, cum se vede din
novici Oparin, renumit biolog nice au violat din nou spaţiul următoarea partidă:
sovietic, a confirmat posibili consacrat Congresului al Xl-lea al Partidului aerian al Yemenului. Guvernul
tatea unor efecte dăunătoare Comunist din Finlanda Yemenului a declarat de aseme INDIANA VECHE
ale stronţiului 90 asupra sănă nea reprezentantul acestei ţări
tăţii omului şi asupra vitalităţii la O.N.U. — urmărşte cu mare Alb: Negru:
organismului. Pericolul constă
în mod special în acţiunea HELSINKI 1 (Agerpres) mare miting consacrat Congre îngrijorare concentrările de tru la contraatac. Dar încercările O. Neikirch L. Popov
TASS anunţă : In seara zilei de sului-al Xl-lea al Partidului Co pe britanice pe insula Camiran. sale de a readuce capitalismul
stronţiului 90, care aparţine a- 30 mai. a,.avut. loc în sala munist din Finlanda. Au parti Ld4 Cf0 2.C4 g 0 3.Cc3 Ng7 4e4 dC>
celor elemente oare sînt' â- Mesşuhalii din Helsinki un cipat delegaţi la Congres, re Sesiunea Consiliului administrativ 5.Ne2 0-0 6.Cf3 e5 (Una din varian
cumulate în cantităţi mari de prezentanţi ai partidelor comu al Biroului Internaţional al Muncii tele cele mai vecini ale acestei deschi
către organele omului. Deşi cu niste şi muncitoreşti frăţeşti deri) 7.0-0 Cc0 8.Ne3 Cd7 (Cel mai
care asistă la lucrările Con bine este aci 8...Cg4 9.Ng5 f6 lO.Nd
SUBSTRATUL gresului, precum şi numeroşi GENEVA 1 (Agerpres) — cii, rapoartele grupurilor de ex Mat în 2 mutări fo, cum s-a jucat în două partide a!e
simpatizanţi ai partidului. La J l mai s-a deschis la Gene perţi în domeniul securităţii şi meciului Reshevsky—Najdorf, 1954)
unui comunicat comun va sesiunea Consiliului admi igienei muncii în docuri, a gru Alb : Rc8, Ta4, Tg3, Nb4, Nh7, CF2, 9.Dd2 Ce7 10. Tadl c0 U.d:e5 (Deşi
La miting a luat cuvîntul A. nistrativ al Biroului Internaţio pului dc lucru pentru proble Cf5, Ph2. poziţia devine acum simetrică, iniţia
Ralionen, preşedintele Partidu nal al Muncii. Pe ordinea de mele condiţiilor de muncă şi tiva rămîne de partea albului) ll...d:e5
lui Comunist. El a vorbit des salariilor marinarilor, raportul Negru: Rf4, Tdo, Tel, Na2, Ne5, 12.Nc5 Te8 13.Nd0 (Atacînd pionul eo
pre creşterea influenţei partidu zi a sesiunii figurează urmă comisiei de experţi în domeniul Ce3, Pp.d7, {3, {7, h5.
lui care s-a transformat într-o aplicării convenţiilor şi reco albul obligă pe negru să mute f7 f6,
importantă forţă politică, avînd toarele probleme: Darea de mandărilor şi alte probleme. SOLUŢIA PROBLEMEI nr. 11
Vizita oficială pe care can- turilor pe care le face astăzi peste 48.000 de membri. Parti slăbind astfel diagonala a2-g8) I3...f6
dul, a subliniat el, vede datoria seamă a directorului general şi Maestrul cehoslovac M. Navei esle 14.De3 Rh8 15.c5 b5? (Cel mai bine
sa supremă în lupta pentru in unul dintre cei mai renumiţi specia
celarul federal al Germaniei întreaga omenire pentru a teresele poporului muncitor. a diferitelor organe de lucru ale lişti în problemele cu mai multe mu era Cg8. Acum albul sacrifică o fi.
Biroului Internaţional al Mun- tări. Problema din cronica precedentă
occidentale a făcut-o de curînd preîntimpina dezlănţuirea u- Participanţii la miting au sa este una din realizările sale cele mai gură pentru doi pioni şi obţine un
lutat cu aplauze prelungite de bune. Soluţia este: 1, DbG! (Ameninţă atac puternic) 10. C:b5! c.b5 17.N:b5
in Statele Unite ale Americii nui nou măcel mondial, guver- claraţia lui Raltonon că între 2.Df2+ R:c3 3 .T cl+ Rd3 4.Dd2 mat). Da5 18.a4 a0 19.b4 Dd8 (Dacă
gul popor finlandez manifestă Sînt posibile următoarele variante:
s-a încheiat prinlr-un comuni- nete american şi vest-german un mare interes pentru apro l...b2 2.T:b2+ Rc3 3.D :b4+ Rd4. Td2
piata vizită a conducătorilor mat, 1... e3 2.Ca3-\- b:a3
cat comun dat publicităţii la se menţin pe vechile lor pozi- Uniunii Sovietice, N. A. Bul- Rd3 4.Tdl mai; 1... b:c3 2.Tel Rd3 19.. .D:b4, atunci 20. c6 Cc5 21.N:c5
ganin şi N. S. Hruşciov. A- J.CeJ-f Rc2 4.Df2 mat.
sfîrşitul tratativelor între dele- /ii, care nu permit rezolvarea Lupta femeilor engleze
ceastă vizită, a spus Ralionen, CAMPIONATUL R. P. BULGARIA
gatiile celor două guverne. problemei dezarmării, ceea ce Da5 22.Nc4 cu avantaj pentru alb)
Al Xl-lea campionat al R. P. Bul 2O.C0 Tg8 21.c:d7 a:b5 22.d:c8D C:c8
Deşi, în linii mari, comuni- înseamnă de fapt încurajarea LONDRA 1 (Agerpres) In In întreaga Anglie femeile garia a fost cîştigat de către cunos-
ultimul timp s-a “ intensificat
catul reafirmă poziţiile celor pregătirilor războinice, , lupta femeilor engleze împotri- strîng semnături pe apelul Co- 23.Nc5 De8 24.a5 (In urma combina
va experienţelor cu arma nu- miletului englez pentru apăra-
două ţări în cele mai impor- De altfel, Statele Unite în- cleară, pentru interzicerea ar- rea păcii prin care se cere în- ţiei făcute, albul a obţinut un pion
cetarea experienţelor nucleare.
tante probleme internaţionale, curajează reînarmarea Germa- melor atomice şi cu hidrogen, Strîngerca de semnături se des în plus şi liber, care decide partida)
pentru pace. făşoară în întreprinderile indus 24.. .f5 25.Td5 Ce7 20Td0 Cc8 27.Td2
sînt demne de reţinut totuşi niei occidentale nu numai indi- triale, în casele de locuit şi a-
Una din formele acestei lupte sociaţiile cooperatiste.
unele aspecte din acest docu- rect (prin tărăgănarea rezol- este mişcarea „femeilor în ne f4 28.Dd3 g5 29.Dd7 Dg6 30.Dd5
gru” care a căpătat această de negrul cedează. Nu se pot para ame-f
ment. varii problemei dezarmării) ci ninţările C:e5 şi D:a8.
Neputînd să ignoreze la in- direct. Conducătorii politici
finit părerea opiniei publice de ta Washington acordă un
mondiale, guvernele S. U. A. rol primordial noului Wehr-
şi Germaniei occidentale au macht care renaşte febril în va fi un nou pas pe calea în numire deoarece participantele MAGAZIN
fost nevoite să recunoască că Germania apuseană, conside- tăririi continue a relaţiilor de 3 şi 4- iunie "1957
un acord iniţial cu privire la rîndu-l o garanţie sigură a prietenie şi bună vecinătate cu la această mişcare iniţiată la 9
dezarmare ,.ar crea un grad de politicii lor în Europa occi- marea ţară socialistă. mai, vin în mod sistematic în SPECTACOLE săptămînă; 14,00 Muzică uşoară romî- strumentală; 15,05 Program pentru
încredere” care ar înlesni so- dentală. CINEMATOGRAFICE nească; 14,45 In sunetele acordeonu iubitorii muzicii populare romîneştij
In cadrul mitingului au ros Camera Comunelor îmbrăcate lui; 15,45 Concert de muzică simfo 15,45 Muzică uşoară; 17,30 „Un tă
lufionarea problemei unificării Nu e lipsită de importantă tit cuvîntări de salut I.G. Ke- în haine de doliu simbolizînd DEVA: Omni din umbră; Cazacii nică de compozitori romîni; 16,30 ciune şi-un cărbune": „Posaca" basm
Germaniei. Cu alte cuvinte, ce- poziţia Statelor Unite nici în bin, membru al C .C . al P.C.U.S. urmările dezastroa.se ale politi din Cuban (maliiieu); Grădina „Fili- Sfaturi gospodăreşti; 17,30 Concert scenariu de Al. Mitru; 18,50 Jocuri
¦le două guverne sînt de acord ce priveşte o altă problemă vi- şi prim secretar al C.C. al P.C. cii cursei înarmărilor atomice. mon Sîrbu": Inima cîntă; ALBA-IU- pentru copii: 18,30 Muzică uşoară ro- populare romîneşti; 19,10 Muzică u-
in principiu să se facă intîi un tată a Europei occidentale — din Estonia, Van Sou-dag, LIA : Accidentul; APOL.DU DE SUS: mînească; 19,45 Concert de muzică şoară romînească; 19,55 „Noapte bună,
prim pas spre rezolvarea difi- problema „pielei comune" şi ‘ membru ial C.C. al P.C. Chi Ele îi îndeamnă pe membrii Lecţia vieţii; BARU-MARE: Povesle populară romînească; 20,30 Muzică copii”: „Fricosul" povestire de Emil
cilei dar importantei probleme Euratomului. E bine cunoscut I nez, Ivar Lie, secretar al C.C. al parlamentului să ceară ca gu neterminală; BRAD: Ultima întîlnire; uşoară; 23,00 Concert de noapte: Pro Gîrleanu; 20,10 Melodii populare ro
a dezarmării, fără a mai pune faptul că Germania occidentală \ P.C. din Norvegia, şi Rogcr vernul să renunţe la această HAŢEG: Mai presus de dragoste; Mo gramul I I : 14,03 Muzică populară ro mîneşti; 20,45 Muzică de dans; 21,30
ca condifie „soluţionarea” pro- deţine vioara înlîia în aceste Garaudy, membru al C.C. al politică. del Bianca (matineu); 1LIA : Papa mînească; 15,00 Arii şi duete din ope „Părinţi şi copii"; 23,16 ConLert de
btemei Germaniei potrivit pre- combinaţii „europene", iar P.C. Francez. dolar; LONEA: Oameni „fără impor rete; 15,40 Muzică populară romînea noapte;- Programul 11: 14,03 Muzică
mizelor occidentale (adică uni- faptul că Sla/ele Unite le-au Această mişcare care a în tanţă"; ORAŞTIE: Intr-un magazin
ficarea Germaniei prin indii- adus elogii a trezit o profundă ceput în Watford, o suburbie
derea ei integrală în N.A.T.O. nemulţumire în cercurile po- din nordul Londrei, s-a răs-
pîndit .şi în provincie unde in
cîteva oraşe mari au avut loc
demonstraţii ale femeilor.
şi în celelalte combinaţii agre- lilice de ia Londra şi Paris, universal; PETROŞANI: Sinha Moţa; scă; 16,20 Melodii de muzică uşoară; uşoară romînească; 14,40 Muzică
SEBEŞ: Melodie pierdută; SIMERIA: 17,30 Program de melodii populare; populară moldovenească; 15,15 Muzi
sive ale puterilor occidentale). j n concluzie, comunicatul a- Congresul Consiliului general Primele bucurii; TEIUŞ: E vadaţii; 18,05 Din viaţa de concert a Capi că uşoară; 15,45 Jocuri populare ro
ZLATNA: Ei au fost primii; HUNE talei; 18,55 Sfatul medicului: Ticu mîneşti; 16,20 „Compozitorul săptămî-
Am putea fi tentaţi să ere- supra tratativelor duse de Ade- DOARA: Bancnota de 1 milion lire rile nervoase ale copiilor; 20,03 „Mu nii: „Antonin Dvorak" — Simfonis
sterline. zicienii despre ei înşişi": Franz Liszt mul; 17,15 Vorbeşte Moscova; 17,45
dem că Bonnul şi Washingto- nauer în S.U.A. nu aduce ni- al sin d ic a le lo r din Jap o n ia în scrierile sale; 21,05 Teatru la mi Noi înregistrări ale formaţiei Constau-
SELECŢIUNI DIN PROGRA crofon: „Ce înseamnă să fii onest" tin Bîrsan; 18,05 Muzică populară:
nut şi-au abandonai planurile mic nou. Dimpotrivă. Sînt ig- MUL DE RADIO Comedt de Oscar Wilde; 22,45 Jocuri 18,55 Sfatul medicului: Tratamentul
populare romîneşti: 23,15 Simfonia nr. constipaţiei; 19,45 Muzică uşoară ita
lor inifiale. Nu. Aceasta nu s-a norate şi putinele progrese ca- TOKIO 1 (Agerpres) — La tă dusă în apărarea libertă Luni 3 iunie. Programul l: 6,15 27 în do minor dc Miaskovski. liană; 20,03 Din viaţa muzicală a
21 mai s-a deschis la Tokio ţilor sindicale, în apărarea de L'a-nceput de săptămînă spor la mun oraşelor şi regiunilor patriei; 22,05
întimplat.. In continuarea co- re s~au făcut pe plan mondial Congresul Consiliului general că, voie bună; 6,45 „Copiii cîntă”; Marţi 4 iunie 1957. Programul I. Prelucrări de folclor ale compozitori
al sindicatelor din Japonia. mocraţiei. 7,30 Melodii populare romîneşti; 7,50 5,10 Muzică uşoară; 5,35 Muzică pen lor noştri; 22,30 Melodii de muzică
municatulin se revine asupra pentru rezolvarea celor mai ar- Muzică uşoară; 8,20 Din muzica po tru fanfară; 6,15 Cîntece şi jocuri uşoară; 23,15 Seară de muzică de
Congresul a adoptat în una Participanţii la Congres au poarelor; 9,30 „Vreau să ştiu“; 10,00 populare romîneşti; 7,05 Concert de cameră.
învechitelor şi primejdioaselor zăioare probleme care frămîn- nimitate o declaraţie în care adoptat de asemenea o rezolu Pagini din isloria muzicii de operă; dimineaţă; 9,00 Muzică din baletul
arată că guvernul şi capitalul ţie în care cer lichidarea acor 11,03 Răsună cîntecul şi jocul pe în „Cele şapte frumoase" de Kara Kara- BULETINE DE ŞTIRI:
teze că. dacă se va realiza un [u omenirea. Comunicatul lasă monopolist din Japonia, spe durilor americano-japoneze ba tinsul patriei; 11,45 „Traista cu po ev; 10,00 Muzică distractivă; 11,03 5,00: 6,00: 7,00: 11,00: 13,00: 15,00:
riaţi de amploarea fără prece zate pe inegalitate în drepturi veşti” : „Cum a ajuns Dănuţa supă" Muzică uşoară; 11,30 Din cîntccele şi 17,00: 19,00: 22,00: 23,52 (programul
prim acord parţial în domeniul să se înţeleagă că politica du- dent a mişcării muncitoreşti din şi a bazelor militare americane — povestire de Al. Andy; 12,00 A- dansurile popoarelor; 13,05 Concert de I): 14,00: 16,00: 20,00: 21,00: 23,00
ţară, au recurs la represiuni. de pe teritoriul Japoniei şi spri nunţuri şi muzică; 13,05 Muzică popu prînz; 14,00 Concert de muzică in (programul II).
dezarmării, „va fi nevoie încă să de Adenauer a primit un Lupta noastră împotriva aces jină cu hotărîrc lupta populaţiei lară romînească; 13,30 Trei cărţi pe
tor represiuni pentru restabili de pe insula Okinawa împo
de un răstimp rezonabil piuă sprijin oficial din partea SUA. rea drepturilor legitime de care
au fost privaţi muncitorii, se triva transformării acestei in
se va ajunge la un a- ceca ce — crede el — îl va spune îri declaraţie, este o lup
sule japoneze într-o bază ato
cord cuprinzător de dezar- ujuta mult la viitoarele aie-
mică a S.U.A.
mare, care trebuie neapărat să ger> parlamentare care vor a-
presupună soluţionarea preala- cea toc în curînd în Germania
bilă a problemei unificării Ger- occidentală,
maniei". Deci, in ciuda efor- C. MACOVEI j
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Marii, nr. 9. Teiejon: 188-139. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 236J320 din S noiembrie 1949 - Tiparul Întreprinderea- Poligrafica J MaT — T e v Ă