Page 80 - 1957-06

Pas 4
a ra m a
tra n s fe rm E
© g © ara
m a m e ric a n a
TOKIO 22 (Agerpres). Lo­
cuitorii din Sumgava continuă
să lupte cu hotărîre împotriva
intenţiei autorităţilor america­
ne de a lărgi haza militară ae­
riană a S.U.A. din această re­
giune.
După cum anunţă ziarul
„Mainitzi“ un grup de ţărani
55Felicitări transm isibile“
PARIS 22 (Agerpres). „Pa­
ris Presse 1’Intransingent“ pu­
blică următoarele :
„Wall Street Journal“ anun­
ţă că s-a grăbit să trimită „fe­
licitări şi cele mai bune urări“
d-lui Bourges Maunoury cel de
al 23-lea preşedinte al Consi­
liului de Miniştri francez de la
cel de al Il-lea război mondial
şi pînă astăzi.
Mari inundaţii în Italia
ROA4A 22 (Agerpres). —
Potrivit relatărilor presei, re­
vărsarea rîului Po pe cursul in­
ferior continuă. Insula Arlano
situată în delta rîului Po a fost
pe o treime inundată. Peste
30.000 de locuitori ai insulei îşi
părăsesc locuinţele, luînd cu ei
vitele. Pagube serioase au fost
pricinuite de inundaţiile mine­
lor din care se extrage meta­
nul care se află pe insulă.
Guvernul grec trebuie să ceară sprijinul
O. N. U.
— declaraţia Uniunii democrate de stingă din Grecia
ATENA 22 (Agerpres) TASS
anunţă : La 21 iunie s-a dat
publicităţii declaraţia Uniunii
democrate de stînga în care se
spune :
Atrocităţile săvârşite de en­
glezi în Cipru stîrnesc conster­
nare şi groază. Guvernul în­
cearcă >ă ascundă faptul că la
ultima sesiune a Adunării Ge­
nerale a O.N.IL el şi-a retras
apelul adresat O.N.U., cu privi­
re la atrocităţile englezilor. In
prezent poporuî îşi dă seama că
D intre evenim entele interna fionale care alcătuiesc agenda
n o a stră de a stă zi nu se p a te să nu ne oprim in p rim u l rin d l a :
Sesiunea de la Colom bo
a C onsiliului M ondial al P ă cii
Desfâşurîndu-si lucrările pe
continentul care a avut cel mai
mult de suferit de pe urma fo­
losirii în scopuri războinice a
energiei atomice, recenta sesiu­
ne a Consiliului Mondial al Pă­
cii Ia care au participat parti­
zani ai păcii din 74 de ţări ale
lumii se înscrie ca un jalon im
portant al luptei popoarelor
pentru apărarea păcii. Oameni
de cele mai diferite profesii, con­ umană care simbolizează cu a-
cepţii despre viaţă, foşti mi­
niştri, membri ai parlamente­
lor, reprezentanţi ai cercurilor
de afaceri, slujitori ai cultelor,
activişti sindicali, oameni de
diferite naţionalităţi, bărbaţi şi
femei, tineri şi vîrstnîci — re­
prezentanţi ai popoarelor —
s-au adunat la Colombo pen­
tru a exprima hotărîrea opiniei
oublice mondiale, dorinţa de
pace şi viată a întregii omeniri.
Documentele date publicităţii
Ia sfîrsitul sesiunii sînt o vie
mărturie a faptului că ’ucrările
ei au fost deosebit de fructu­
oase. In centrul preocupărilor
sesiunii au fost aşa rum era
şi firesc — problemele care frâ-
mîntă cel mai mult omeni­
rea -- încetarea experienţelor
cu armele nucleare şi dezarma­
rea. Documentele sesiunii sînt
adoptate tocmai pe marginea a-
acestor probleme de o impor­
tantă vitală pentru omenire.
yy R e a c ţia în la n ţU
Hotărîrea realistă a guvernu­ Populară Chineză, precum şi
lui englez de a reduce restric­ aşa numita reacţie în lanţ ce a
ţiile în comerţul cu Republica urmat reprezintă — aşa cum
R edacţia şi adm in istraţia ziarului str. 6 M artie nr. 9, Telefon: 1 8 8 -1 8 9 . T axa p lă tită în num erar c o n fo rm aprobării D irecţiunii G enerate P.T.T.R . nr. 236.320 din 5 noiem brie 1949 - T iparul în treprin derea P& Itgrd'fică „1 M ai'1 — D E V A
*uaÄ»
din Sumagava ia respins din nou
cererea guvernului de a permi­
te unui grup de topognafi să
vină p e’ loturile lor de pămînt
pentru a efectua lucrări topo-
metrice. Guvernul a făcut cu­
noscut ţăranilor că în oaz con­
trar lucrările topometrice vor
fi efectuate „cu forţa“.
„Ne-am grăbit să trimitem
aceste felicitări pentru ca să
poată ajunge la timp, adaugă
ziarul. Dar dacă nu se va în-
tîmpla astfel, sperăm că d-nul
Bourges Maunoury va fi- ama­
bil să le transmită celui de al
24-lea preşedinte al Consiliului
de Miniştri francez“
Ziarele relatează că în urma
scăderii nivelului apelor situa­
ţia în regiunea Piemont se nor­
malizează. La 21 iunie a fost
reluată comunicaţia feroviară pe
linia Paris-Roma. Potrivit re­
latărilor ziarului „Gazetta del
Popolo“ care apare la Torino,
pagubele pricinuite de inundaţii
agriculturii din regiunea Pie­
mont ajung la 70—80 miliarde
de lire.
pentru fieoar^ schingiuire, pen­
tru fiecare executare a unui pa­
triot răspunderea revine guver­
nului care nu duce o politică
independentă. Sprijinindu-se pe.
opinia publică internaţională
guvernul ar fi putut obţine în­
cetarea ternarei, dar el nu a fă­
cut acest lucru. C?rem institui­
rea unei comisii de anchetă şi
transmiterea imediată la O.N.U.
a unui apel de protest împotri­
va atrocităţilor săvîrşite de en­
glezi.
a m in a
Apelul adresat tuturor guverne
lor de a înceta imediat expe­
rienţele nucleare ; Apelul în
vederea unor acţiuni comune
împotriva exploziilor experimen­
tale cu armele nucleare; Decla­
raţia cu privire Ia armistiţiul
nuclear si la dezarmare; .Scri­
soarea adresată d-lui Hammar-
skjoeld, secretar general al Or­
ganizaţiei Naţiunilor Unite, iată
documente de maro valoare
devărat gradul înalt de con­
ştiinţă la care a ajnn^ omeni­
rea în zilele noastre, iată
documente dădătoare de spe­
ranţă, discutate astăzi cu viu
interes în întreaga 'urne.
Sesiunea de la Golombo a
Consiliului Mondial al Păcii
a dovedit că vigilenţa popoa­
relor e trează, că omenirea nu
încetează lupta, că ea e hotărî-
tă să meargă înainte pînă Ia
victoria finală. înarmate cu ide­
ile generoase si profund umane
ale documentelor de la Colom­
bo, popoarele pot şi trebuie să
obţină interzicerea imediată a
experienţelor cu armele termo­
nucleare.
Revenind la bătrînn noastră
Europă, nu se poate ^ă nu ne
oprim Ia un eveniment care arc-
o deosebită importanţă. E vorba
de
T)RUM U I SOC! A U S M U l UI ' '
Un ţiar turc despre semnificaţia
înlăturării lui N uri Said
ISTAMBUL 22 (Agerpres)
ATB anunţă : ¦'Ziarul turc „Cum-
huriet“ scrie că cercurile politice pîndu-se de cauzele acestei in-
din Ankara urmăresc cu un in-
leres deosebit desfăşurarea cri­
zei guvernamentale din Irak.
După părerea lor, noul guvern
al Irakului este de asemenea un
adept al pactului de la Bagdad
şi al blocului occidental, ‘ dar
înlăturarea lui Nuri Said, uneal­
ta englezilor, este un fapt
semnificativ. După cum relatea­
ză „Cumhurîet" cercurile politi­
ce din capitala Turciei speră că
înlăturarea lui Nuri Said, care
nu este simpatizat de arabi, ar
putea influenţa asupra unor ţă­
ri arabe pentru ca să şi schim­
be punctul de vedere faţă de
pactul de la Bagdad.
Comentatorul de politică ex
ternă al ziarului „Dunya“, Bar-
las, scrie că numai Said în de­
curs de mulţi ani a reuşit să
facă faţă puternicilor presiuni
exei citate asupra lui în interio­
rul ţării, dar în momentul în
care a prezentat demisia guver­
nului în scopul de i forma un scop sînt înarmate trupele nor- fel de încărcături atomice din
Teroarea colonialistă dm Cipru care îşi va înarma trupele cu
LONDRA 22 (Agerpres) — pru pentru că ar fi opus rezis­ „Unica soluţie justă şi cores­
TASS anunţă : Potrivit relată­
rilor presei. Tribunalul Suprem
englez din Cipru a menţinut
sentinţa de condamnare la
moarte pronunţată de un tri­
buna! englez împotriva ziaris-
tu’ui cinriot Nikos Sempson în
vîrstă de 22 de ani. Sempson a
fost condamnat în baza legilor
excepţionale în vigoare în Ci­
Pentru încetarea experienţelor
cu arma
LONDRA 22 (Agerpres). -
TASS anunţă : La 21 iunie
Federaţia Internaţională a Mi­
nerilor, al cărei Congres arc
în prezent loc la Londra, a a-
doptat o rezoluţie de protest
împotriva exploziilor experi­
mentale cu arma nucleară.
Rezoluţia cheamă Comitetul
in te rn a ţio n a lă
remarcă marea majoritate a
corespondenţilor occidentali —
cea mai serioasă înfrîngere clin
ultima vreme pe care a suferit-o
„politica de pe poziţii de forţă“
a Statelor Unite. Intr-adevăr,
după ce Anglia, fără voia stăpî-
nului, a purces la o politică
comercială independentă, în fo­
losul propriu, iată că şi alte
guverne din Europa occidentală
s-au raliat politicii engieze. In
tuno ce Norvegia, Danemarca,
ruanda ri Belgia au făcut pa­
sul acesta acum câteva săntă-
mîni zilete acestea .am consem­
nat adeziunea guvernelor Lu­
xemburgului, Italiei, R. F.
Germane şi foarte de curînd a
rudei.
Glasuri tot mai puternice care
cer reducerea restricţiilor în
E venim ente sîn g ero a se în H a iti
Din Port-au-Priuce — capita
!a Republicii Haiti, ne-au sosit
veşti care ne face cunoscut fap­
tul că în noaptea de 15— 16
iunie a.c. au avut loc aici noi
tulburări sîngeroase. Populaţia
cartierelor sărace ale capitalei
haitiene care sprijină pe fostul
preşedinte Daniel Fignole —
răsturnat de armată —¦a orga­
nizat violente manifestaţii de
protest. Puterea în ţară a fost
acaparată ele o junta militară,
împotriva manifestanţilor au
fost trimise trupe care au orga­
nizat o adevărată baie dc sânge.
Rezultatul ? Peste 50 de morţi,
cîteva sule de răniţi, aproxima­
tiv 1.000 de persoane au fost
arestate. Agenţiile occidentale
anunţă că spitalele şi morga din
Port-au Prince sînt nline de ca­
davre. Tulburările s-au extins
sî asupra altor oraşe şi locali­
tăţi de pe cuprinsul ţarii. In
ciuda ameninţărilor şi represiu­
nou guvern mai puternic, el a
pierdut definitiv puterea. Ocu-
frîngeri, Barlas scrie:
Părerea noastră sinceră este
că Nuri Said a săvîrşit excese
în lupta anticomunistă, stîrnind
în acest fel nemulţumiri chiar
şi în sînul partidului său.
„Nici o arma rachetă
pentru Norvegia!"
un articol din ziarul „O rîentering“
OSLO (Agerpres). — Con-
simţămîntul guvernului norve­
gian de a primi din partea a-
mericanilor arme rachetă pro­
voacă o nelinişte' serioasă în
rîndurile opiniei publice norve­
giene. Ziarul „Orientering“ a
publicat un articol redacţional
intitulat „Arma rachetă în Nor­
vegia este o lovitură dată slăbi­
rii încordării“. In articol se
spune printre altele: „Avem tot
temeiul să întrebăm : „In ce
tenţă autorităţilor.
Potrivit informaţiilor primite
din Cipru, în lagărul de con­
centrare -din apropiere de Ni­
cosia, ciprioţii deţinuţi au or­
ganizat o mare manifestaţie de
protest împotriva comportării
’sfiale faţă de ei a autorităţi­
lor engleze. Manifestanţii au
fost împrăştiaţi de trupe.
Executiv, Secretariatul şi toa­
te organizaţiile afiliate Federa­
ţiei să obţină încetarea expe­
rienţelor şi interzicerea totală
a armei atomice şi cu hidrogen.
Rezoluţia cheamă de asemenea
~ toţi muncitorii şi organiza­
ţi'!? lor să sprijine în mod e-
nergic aceste revendicări.
comerţul cu R. P. Chineză se
fac auzite în ultima vreme in
Australia, Tailanda şi mai ales
în Japonia. Faptul merită con­
semnat cu atît tnai mult, cu
cit chiar în Statele Unite cer­
curi tot mai largi cer intensifi­
carea legăturilor comerciale cu
R. P. Chineză.
Această aşa-zisă reacţie în
lanţ dovedeşte odată în plus
caracterul nerealist a! politicii
promovate de Statele Unite ale
Americii faţă de Republica
Populară Chineză cit şi faptul
că nu e departe timpul cînd
statul cu cea mai mare popu­
laţie de pe suprafaţa pămintului
se va bucura de toate dreptu­
rile sale legitime.
nilor, ţăranii şi muncitorii din
Haiti ameninţă cu o nouă grevă
generală.
Evenimentele caro au loc în
Haiti nu pot să nu amintească
şi de evenimentele care au avut
loc în trecutul apropiat tot în-
tr-un stat din America Centra­
lă — Guatemala. Şi aici popu­
laţia s-a ridicat la luptă pentru
obţinerea libertăţii şi indepen­
denţei, dar, ca şi în Haiti, miş­
carea a fost înăbuşită de ase­
menea în sînge. Organizatorii
acestor represiuni sîgeroase nu
sînt greu de identificat. Au fost
unii şi aceeaşi şi în Guatemala
şi în Haiti — monopolurile a-
mericane. Dornice de a obţine
profituri uriaşe, acestea nu
vedeau cu ochi buni venirea la
putere în Haiti a tui Fignole,
care se bucura de o mare influ­
enţă în rîndu! maselor munci­
toare si care ăr fi luat, fără în­
doială, o serie de măsuri prin
Mişcarea grevistă
din Belgia
BRUXELLES 22 (Agerpres)
La mişcarea grevistă din Bel­
gia se alătură numeroşi munci­
tori care cer majorarea salarii­
lor şi îmbunătăţirea condiţiilor
de muncă. La greva declarată
de muncitorii constructori din
Anvers la 21 iunie, s-iau alătu­
rat aproximativ 6.000 muncitori
constructori din Bruxelles. Nu­
mărul total al muncitorilor gre­
vişti din industria constructoa­
re este în prezent de aproxima­
tiv 45.000 de persoane. Mii de
grevişti s-au întrunit în dimi­
neaţa de 21 iunie într-un mi­
ting la Bruxelles, organizat de
conducerea sindicatului central
al constructorilor din Belgia.
Participanţii la miting au de­
clarat că sînt hotărîţi să conti­
nue !greva pînă cînd vor fi sa­
tisfăcute revendicările construc­
torilor.
vegiene cu arma rachetă care
poate avea încărcătură atomică
şi ceea ce este şi mai important,
ce motive există pentru ca a-
ceasta să se facă tocmai acum
cînd şansele de realizare a slă­
birii încordării sînt mai mari ca
oricînd ?
Trebuie, continuă ziarul, să
nu uităm următoarele: racheta
„Onest John“ poate avea încăr­
cătura atomică şi mai devreme
sau mai tîrziu vom primi ast­
S.U.A.“. Norvegia va fi una
din primele ţări din NAT.O.
rachete americane.
punzătoare cauzei păcii, subli­
niază ziarul, va fi amînarea de
către Storting a discutării pro­
punerilor americane. Nici o
armă rachetă pentru Norvegia !“
O delegaţie
economi că franceză
va pleca la Pekin
PEKIN 21 (Agerpres)’. — In
cursul unei conferinţe de presă
la oare >au participat ziarişti
chinezi şi străini, fostul prim
ministru al Franţei Ecţgar Fau­
re, aflat în prezent în R. P. Chi­
neză, a declarat că o delegaţie
economică franceză va sosi în
curînd la Pekin pentru .a discu­
ta problema relaţiilor economice
chino-franceze.
care să redea poporului bogă­
ţiile ţârii-exploatate pînă atunci
de americani. Daniel Fignole
a fost răpit şi silit, sub ame­
ninţarea revolverului, să demi­
sioneze.
Popoarele nu mai vor să
trăiască încătuşate. Dorinţa
lor de libertate şi inde­
pendenţă se face tot mai mult
simţită în întreaga lume. A-
ceastă dorinţă nu va putea fi
stăvilită Ia nesfârşit. Nu vor
ajuta la aceasta nici gloanţele.
De acest lucru ar trebui să ia
aminte şi cercurile conducătoa­
re din Statele Unite.
CONSTANTIN A1ACOVEI
1111111
Ml A
Luni 2 4 şi M a r|i 2 5 iunie 1957
SPECTACO LE CIN EM ATO ­
G R A F IC E
DEVA: Dragoste de mamă: Cinema
„Grădina de vară“: Brigada de tan-
c liişti; ALBA-ICJLIA : Ţar şi dulgher;
APOLDU DE S U S : M i-e sete- Nu-i
pace sub măslini; B A R U-M A RE: Port
de nord; BRAD; Dragoste pierdută;
HAŢEG: Drum periculos; ÎL.IA: In
zori de ^i; CONEA; Omul din um­
bră; O RAŞTIE: Melodii nemuritoare;
P E TR O Ş A N I: Citadela sfărîmată ;
SEBEŞ: Mexicanul; SIMER1A: In ­
tr-un magazin universal; TEItJŞ :
Semne particulare; ZLA TN A: Alarma;
H U N E D O A R A : Cavalerul fără lege.
SELECŢI UNI D IN
PRO G RAM U L DE RAD IO
Luni 24 iunie 1957. Programul I.
5,10 Jocuri populare romîneşti; 6,15
Să începem săptămîna cu voie bună;
7.30 Melodii populare romîneşti; 8,20
Din cîntecele şi dansurile popoarelor;
9.30 „Ştiinţa învinge“ ; 11,03 Prelu­
crări de folclor ale compozitorilor
noştri; 12,10 Concert de prînz; 14,00
Muzică uşoară romînească; 15,30 T ri­
Nr. 786
cu privire la desfăşurarea forţelor
armate şi lărgirea producţiei de armament
în S. U. A. şi în firile legate de S. U. A.
WASHINGTON (Agerpres). şură, dintre ţările capitaliste
TASS -anunţa : Departamentul numai S.U.A., şi în măsură
de Stat, Ministerul Apărării şi mai mică Anglia, sînt capabile
Direcţia colaborării internaţio­ în prezent să producă tipuri de
nale au editat o broşură intitu­ arme din cele onai importante
lată „Programul asigurării se­ şi cele mai perfecţionate, în
curităţii mutuale. Anul financiar 1953 a fost elaborat aşa zisul
1958“. Broşura reprezintă o cu­ program de dezvoltare recipro­
legere „de informaţii importan­ că a tipurilor de arme al cărui
te, nesecrete, cuprinse în docu­ ţel este „folosirea capacităţii de
mentele prezentate comisiilor , invenţii a Europei occidentale,
Congresului“, în legătură cu a- oa o campleotare a celei a
ceaistă problemă. S.U.A., în curs, ce are d-rept'
In broşură sînt citate date scop supremaţia în elaborarea'
cu !privire la desfăşurarea for­ noilor tipuri de arme. Aceasta
ţelor armate şi lărgirea produc­ asigură pentru S.U.A. toate cu­
ţiei de armament în S.U.A. şi noştinţele tehn-ioe moderne şi
în ţările legate de S.U.A. prin folosirea de către forţele arma­
blocuri şi alianţe militare. te americane a oricăror invenţii
„Programul asigurării securită­ pe baza acestui program.
ţii mutuale“ care este în vigoa­
re din 1950, se spune în broşu­ In broşură se arată că apro­
ximativ 25 de tipuri de arme
ră, a juoat un rol important în noi sau de articole de echipa­
desfăşurarea forţelor armate ale ment militar elaborate potrivit
acestor alianţe din anul 1950 acestui pro;. ;m pot fi deja pu­
pînă în 1956. Forţele terestre se în producţie în acest an du­
ale S. U. A. au sporit de la pă terminarea primelor încer­
600.000 oameni la 1 milion oa­ cări. Afară de aceasta încă în
meni. Forţele terestre, ale alia­ acest an se vor experimenta
ţilor S.U.A. de la 3 milioane multe tipuri de arme şi mai
noi. In prezent Ministerul Apă­
600 mii ia 5 milioane; forţele rării al S.U.A., se spune în bro­
navale ale S.U.A. de la 598 şură, examinează proiecte în
-nave militare la 969 nave mi­ valoare totală de 63 milioane
litare; forţele navale ale aliaţi­ 400 mii de dolari, printre oare
lor S.U.A. au sporit de la a- proiectele unor noi tipuri perfec­
ţionate de staţii radar, sisteme
proximativ 1000 nave militare
la 2500 n-ave, forţele aeriene ale de proiectile teleghidate, siste-1
S.U.A. — de la 12.680 avioane me de arme pentru lupta împo­
militare La 26.600 avioane mili­ triva submarinelor etc.
tare; forţele aeriene ale aliaţi­
lor S.U.A. — de la aproxima­ Din anul 1951, se -menţionea­
tiv 13 mii avioane militare (cu ză în broşură, S.U.A. participă
cel puţin 500 avioane cu reac­ la finanţarea construcţiilor mi­
ţie) la 27 anii de avioane mili­ litare din străinătate în cadrul
tare (12.600 avioane cu -reac­ N.A.T.O. Potrivit acestui !pro­
ţie). gram s-a proiectat construirea
a 223 aerodroame în ţările care
In aceeaşi perioadă S. U. A. fac parte din N.A.T.O.
au furnizat aliaţilor lor peste
40.000 tancuri şi alte maşini de La 30 septembrie 1956 con­
luptă, 1300 nave militare de strucţia a peste 80 aerodroame
toate tipurile, 57.000 piese de a fost de fapt terminată şi alte
artilerie, peste 10.000 avioane 61 de aerodroame erau utiliza­
-militare, 2 milioane 200 mii mi­ bile în „oaz de necesitate“.
traliere şi alt armament de tra ­
gere uşor etc., în total în sumă Din oele 392 de obiective în
de peste 17 miliarde dolari. domeniul telecomunicaţiilor pro­
iectate în cadrul acestui pro­
Intrucît, se subliniază în bro­ gram 233 au fost terminate La
sfîrşitul anului 1956.
wm%
sarea calului sau nebunului negru,
perm it albului să dea m at prin N d2
sau Nd6. D e exem plu: l...C c2 2.N d2
m a t, sau 1... N f6 2 .N d6 m a t. La 1...
PROBLEMA Nr. 13 C c4 se întreru pe diagon ala nebunii iui
M. WROBEL a2 spre d5 şi urm ează 2.C .d5 m ai, iar
(R. P. Polonă)
Premiul II la concursul revistei la l...N d 4 urm ează 2.C d3 m at.
daneze „Springaren“, 1956
NOUTĂŢI IN VARIANTA RAUZER
A lb: N eg ru :
Kondratiev Rovner
l.e4 c5 2.Cf3 Cc0 3.d4 c:d4 4.C:d4
Cf6 5.Cc3 d6 6.Ng5 e6 7.Dd2.
1 , JE M (varianta aceasta, analizată de mae­
2 strul sovietic Rauzer încă în 1936, se
menţine pînă astăzi „în modă“ şi este
3 i|P|p 1 jucată la aproape toate concursurile)
7...Ne7 8.0-0-0 0-0 9.f4 h0 10.Nh4 e5
4mm (înaintarea acestui pion a fost încer­
5 Si â 1 cată de Gheller acum câţiva ani)
11.CÎ5I (Cel mai bun răspuns, reco­
6 WRfaíl mandat de marele maestru Matano-
vici) ll...N :f5 12. e:f5 e:!4 (In par­
7 ¦»1
8 ä 1 iiH tida Rabar-Ciheller, Goteborg 1955,
a b c d e f gh s-a jucat 12...Tc8) 13.RM Ce5 14.Ne2
Tc8 15.Thfl f3 /? (O încercare de a
Mat în 2 mutări
(A lb : Rc6, Dc2, Tb5, Tg4, Nb7, împiedica pătrunderea turnului pe
Nd8, Cb3, Cd4, Ppc4,e3. Negru: Re5, flancul regelui, prin f4. Se pare însă
Td3, Tio, Nc5, Cc4, Cf4, Pp c3,f6).
că mai bine este 15...Gc4, de exem­
SO LU ŢIA PR O BLEM EI Nr. 12 plu : 16.N:c4 T:c4 17.T:f4 T:f4 18.D:f4
P rin l.Cf5-e7 i albu l a m en in ţă 2.C li3
Cli5 cu posibilităţi de apărare) 16.g:f3
m at. în cercările de a para a cea stă a- Cc4 17.Dd4 Dc7 18.TgI Ce5 I9.Î4 Cd7
m en in ţare eliberln d regelu i negru cim -
pu rite d e [u g ă e3 sau e5 p rin de pi a- (Dacă I9...Gc6, atunci 2 0 .D :f6 !l N:f6
21. N:f6 g6 22.Cd5 Da5 23.f:g6 cu a-
tac de mat) 20.Nb5! Rh7 21.N:d7 D:d7
22. Cd5! Tg8 23. N:f0 g:f0 24.D:f6 f
negrul cedează deoarece pierde cel
puţin o figură (24...T:gl 25.T:gl Nf8
26.Dd4 urmat 1 de Gf6-ţ-’.
» 71 IN
buna Radio; 16,30 Sfaturi gospodă­ şoară; 16,30 Realizarea legăturile?,
reşti; 16,40 Muzică populară maghia­ prin radio între radjo,-amatori; 16,40
ră interpretată de Schatt Iozsef; 17,19 Muzică populară romînească: 17,30
Noi medicamente romîneşti; 18,30 Din „Un tăciune şi-uri cărbune": „Lăuta
melodiile compozitorilor noştri de mu­ vrăjită“ — basm scenariu de Noe’
zică uşoară: 19,45 Concert de seară; Smirnov; 19,10 Muzică uşoară romî­
20,30 Muzică uşoară; 21,20 Cîntece nească; 19,55 „Noapte bună, copii":
de dragoste şi jocuri populare romî­ „Cînd nu te plictiseşti“ — povestire
neşti ; 22,30 Muzică uşoară; 23,00 Con­ de Baruzdin; 20,10 Muzică populară
cert de noapte; Programul [L 14,03 romînească: 20,45 Muzică de dans:
Solişti şi orchestre de muzică popu­ 21,30 „Părinţi şi copii"; 23,15 Goncert
lară romînească; 15,00 Arii şi duete de noapte; Programul I I : 14,03 M u­
din operete; 15,40 Muzică populară zică uşoară; 15,15 Muzică uşoară;
din Regiunea Autonomă M aghiară; 15,45 Pe strunele viorii; 17,45 C.întă
16,20 Melodii de muzică uşoară; 17,30 Nicu Stoenescu; 18,05 Goncert de mu­
Program de melodii populare romî­ zică populară romînească; 18,55 Sfa­
neşti; 18,55 Sfatul medicului: Inima tul medicului: Despre copilul c'are nu
şi hipertiroidismul; 21,05 Teatru la m înîncă; 19,45 Muzică uşoară italia­
microfon: „Nora“ (Q casă de păpuşi) nă; 22,05 Doine şi jocuri populare
de H. Ibsen, 23,15 Concert simfonici. romîneşti: 22,30 Melodii de muzică u-
şoară; 23,15 Seară de muzic'ă de ca­
M arti 25 Iunie 1957. Programul I. meră.
5,10 Muzică uşoară: 6,15 Muzică
populară romînească: 7,07 Goncert de B U L E T IN E DE ŞTIRJ.
dimineaţă; 10,00 Muzică uşoară; 10,20
Muzică de cameră; 11,03 Muzică u- 5,00: 6,00: 7,00: 11,00: 15,00: 17.Q0:
şoară; 11,30 Melodii ale popoarelor; 19,00: 22,00: 23,52 (programul I):
13,05 Concert de prînz; 15,05 De la 14,00: 16,00: 18,00: 20,00: 2!,C0: 23,00
o melodie la alta: 15,45 Muzică u- (programul II).