Page 81 - 1957-06

PR O LE TA R I D IN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-VĂ1

? a & iiú m u e ife m a la d a ţu d m ă IN ACEST NUMĂR

pi • Sosesc copiii în tabără
(pag. 2-a>

• Un pod cu poveste (pag. 2-a)

• Urmărind îndeplinirea unei hotă-

rîri mai vechi (pag- 3-a)

• Guvernul Zoii a fost repus în

I X ^ O R G A N A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl A L SFATULUI POPULAR REGIONAL funcţiune (pag. 4-a)

• Pentru ce a fost asasinată

Anul IX. Nr. 787 Marţi 25 iunie 1957 Catarina Eufemia (pag. 4*a).

4 pagini 20 bani

Au încheiat planul semestrului I. C onsultaţii în legătura cu încheierea

Din dimineaţa zilei de 21 a este sporirea productivităţii

lunii curente, laminatori de la muncii în primele 5 luni aile a- lu lu i şcolar în învâţăm întul de partid
Combinatul siderurgic Hune­ nului, cu S,08 la sută. De ase­
doara au început să producă menea, în perioada 1 ianuarie

Forjorul fruntaş în producţie, Io sif L.aşko, este unul dintre cei mai în contul semestrului II. Suc­ —* 21 iunie, lanrinatorii din in cadrul pregătirilor ce se In sa la de şedinţe a D irec­ lui orăşen esc P.M .R. H unedoa­
economi oameni de la uzina „Victo ria“ Călan. Pe lingă faptul că îşi de­ cesele obţinute în primele 5 schimbul condus de Gheorghe fac în vederea încheierii anului ţiei generale a Com binatului, a ra, Ia care au participat 45 de
păşeşte cu regularitate planul de pro ducţie, şi dă piese de cea mai bună luni ale anului, precum şi în Andrăşescu au dat peste plan şcolar de învătăm înt de partid, avut loc de asem enea o consul­ tovarăşi.
ţ calitate, el realizează şi însemnate economii la materiile prime, cele 21 de zile din luna iunie, 2.315 tone laminate, situîndu- la Combinatul siderurgic Hu­ taţie pentru cursanţii cercurilor
ţ In CLIŞEU : tov. Iosif Lasko la forja mecanică. dovedesc că harnicul colectiv se prin aceasta schimb fruntaş nedoara, com itetul de partid, îm ­ de politică curentă şi curs se­ O consultaţie deosebit de im ­
pe secţie. Locul II în întrecere preună cu Comitetul orăşenesc ral. C onsultaţiile au fost date portantă a avut loc la Casa Teh­
O delegafi© a C.C.S. din R.P. al secţiei laminoare a fost în a fost ocupat de schimbul con­ de partid Hunedoara, au orga­ de tov. Tiberiu Neuniandy, nicianului din Com binat, la care
a plecat în R. P. F. iugoslavia dus de Constantin Petru, care, nizat cu cursanţii diferitelor membru în biroul organizaţiei au participat peste 60 cursanţi
permanentă preocupat de spo­ în aceeaşi perioadă, :a laminat forme de învătăm înt consultaţii de bază de la U zina cocso-chi- ai cercurilor de econom ie con­
Luni după-am lază a părăsit Capitala plecînd spre Belgrad şi discuţii asupra m aterialelor m ică, iar din partea com itetu­ cretă. Din partea Comitetului
rirea producţiei, a productivi­ cu 1.774 tone mai mult decît studiate. de partid din C om binat a luat
prevedea planul, ¦, lui orăşenesc a luat parte tov.
tăţii muncii. La consultaţia ce a avut loc parte Iov. Petru Bogdan, secre­
Concludentă în acest sens zilele acestea în sala C.F.U., a- Ioan Bulişcă. An participat la
supra Istoriei P.M .R. şi a S ta­ tar al com itetului.
consultaţii peste 700 de cursanţi.
La instructajul ce a avut loc

o delegaţie a Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. în tutului partidului, dată de către Şi asupra studiului Istoriei miercuri 19 iunie a.c. la C abi­

frunte cu tovarăşul G heorghe Apostol, preşedintele C onsiliu­ prof. C on stan tin Io rgovan şi P .C .U .S . şi a problem elor de netul de partid, privind în ch eie­

lui Central al Sindicatelor, care va participa la C ongresul C on­ tov. Ştefan Şoim oşi, prim-se- bază ale m arxlsm -leninism ului, rea anului de în vătăm în t , de
siliilor m uncitoreşti din R.P.F. iu goslavia. cretar al Comitetului orăşenesc s-a dai o consultaţie în sala de
de partid H unedoara, au luat şedinţe a Comitetului de partid partid, au participat 45 de pro­
La plecare, la aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au parte peste 200 de siderurgişti din Combinat, de către tov. Ho­
fost conduşi de tovarăşii Consi antin Pîrvulescu, Leonte Răutu. jament s-a realizat peste 19.000 din m ai m ulte cercuri de în v ă ­ lda Jurca, secretar al C om itetu ­ pagandişti de la diferite forme
de secretarii Consiliului Central al Sindicatelor Anton M oises- tone. Brigăzi fruntaşe sînt cele tăm în t.
cu, Liuba C hişinevschi şi M ihai Mujic, m em bri ai Prezidiului ale tinerilor de la Petrila, Lo- de învătăm înt de partid din
C .C .S., preşedinţi ai C.C. ale sin dicatelor, de activişti ai sin ­ nea şi Vulcan. C om b in at.
/
dicatelor. Tinerii de la sectorul 4 al mi­
Au fost de faţă Nikola Vujanovici, am basadorul R.P.F. nei Vulcan au dat singuri 4.000
tone de cărbune peste plan. Se
poate vorbi şi despre hărnicia

Iu goslavia la Bucureşti, şi meni bri ai am basadei. brigăzilor de la Lonea, a brigă­
zii lui Vasile Apostol de la

Pe un şantier de prefabricateUricani etc,
. Cînd filele calendarului vor
Au început praşila li-a 23.000 tone de cărbune arăta că la Moscova se întîl- U n co lţ m ic, n e b ă g a t în n ierelor, axe. p en tru m otoare, vărat. m a istru . M unca organ i-
nesc tinerii din lumea întreagă, seam ă aproape. De jur-îm pre- axe de betoniere, m elci, şuru- za tă pe două schim buri de oa-
D upă ce au term inat praşila !ăranii m unciiori L oiiş Rom an, „Vom da patriei în cinstea la cel de al Vl-lea Festival jur, clădiri roşii, pereţi, fun­ buri, ciururi vibran te etc. A - m eni, care la rîtidu l lor sîn t
l-a p e o su p ra fa ţă de 1,200 ha M iţ M iron şi B alaţ Aron. festivalurilor regional şi mon­ Mondial, minerii Văii Jiului vor daţii, lem ne. cestea au adu s în trep rin d erii îm p ă rţiţi în g ru p u leţe, are re-
sem ăn ate cu porum b, (ăranii dial, peste sarcinile de plan raporta că şi-au îndeplinit şi
m uncitori în to vă ră şiţi şi indi­ TV 23.000 tone de cărbune de hu­ poate chiar , şi-au depăşit anga­ P este tot, pum întul este 712 de p ro d u se in d u stria le g u lile ei. O b lig a ţia d e a -l res-
viduali din com una Vafa de nă calitate“ — acesta este an­ jamentul luat. m uşcat adine de excavatoare,
Jos, au efectuat praşila a ll-a. Ş i în com una B a ia d e C riş, răscolit de lopeţi, frăm întat p refabricate din B ărbăten i, o p ecta p e „şef" a in tra t în con-
Lucrările sîn t aproape term i­ praşila I-a a fost term inali. gajamentul tinerilor mineri clin 103,55 ha. „lot al d e cizm e şi bocanci. C ără­ econom ie de cca. 30.000 lei. ştiin ţa fiecărui u tem ist.
Ţăranii m uncitori s-au an gajat Valea Jiului. m izi, saci g o i de cim ent, lem ­
nate. să term in e în c îteva zile p ra şila festivalului“ ne şi seînduri alandala, bu­ Se schimbă decorul . f e .mel e ui nÎ 1’ sînt aran~‘
In fruntea acestei acţiuni sînt a Il-a pe suprafeţele sem ăna­ Şi ei nu fac dintr-un angaja­ căţi sp a rte de prefabricate.
te cu porum b. Un grup de tineri cu sapele Intr-un cuvînt, şantier... N e aflăm in hala cazanelor ]ate după m ărim e „m acaroa-
ment numai vorbe goale. pe umăr, a pornit spre margi­ de a b u ri; o cam eră m are cu nele". D ar nu m acaroan e ca­
Pînă acum, din acest anga- nea satului. Paşii lor se îndrep­ 4 cazane tabulare. Aici, m iş- re se înfăşoară cit sîn t de
lungi, în ju ru l furculiţei, ci

tau spre lotul festivalului, lot O brigadă de mecanici care, fo şn e t, f îş îitu l a b u ru lu i b a re lu n g i d e fier, d r u g i ro-
pe care ei l-au cultivat cu dife­ scăpat din captivitate. Prin- tunzi, g rin zi, bucăţi m ai m ari

rite culturi, în cinstea festivalu­ La o m argin e de şan tier, tre fum şi lim bi d e foc, se ză- sau m ai m ici de sîrm ă g ro a -

Miercurea rilor regional şi mondial ale ti­ într-o baracă scundă, m un­ resc feţele negre ale fochişti- să. D in aceste „m acaroane",
neretului. c e ş te b r ig a d a u te m is tă ele m e ­ lor P a vel M ateescu şi M arin se fac arm ătu rile pen tru plan-'
canici condusă de G rigore Ptrvu, care întreţin focul dă- şee. căpriori, g rin zi, stilp i, cor-
Totalul suprafeţei pe care se D om bi. tător de viaţă al acestui şan- nise etc.
întind loturile festivalului este
de 103,55 ha, din care 95 ha D espre pasiunea şi dragos­ ller. Un p ă ien jen iş i r ţevi. S-c, !m părtit m unca p e m -
sînt însămîntate cu porumb hi-' tea tui Ioan B oaru, N icolae conduce aburii spre cuptoarele „ ., , ' . ...
brid. Acum, peste tot locul se R ăducan, Ion D incă, din a- dc etuvare a prefabricatelor.
Ca unul/ căin a ii „şa- fiind semănat acolo! Se poate să fie vreunul păruse şi inginerul Kloc- munceşte la praşila a Il-a. Cu cea stă b rig a d ă p o t vo rb i în n sa a ’ caţdu ra şi ru-
de bine cu drumul" am întîrziat... mal ştii ? ner de la gospodăria de cîntec şi voie bună, munca ti­ m odul cel m ai elocvent doar Ş i, în tim p ce p riv e sc to a te a-
purces zilele acestea spre Hai, să văd cu ochii ' — „Cucu, cucu... gă- stat din Apoldu de Sus, nerilor este tot mai spornică. In faptele. D e p ildă, în luna m ai, "ina care se d esprin de de pe
Mie&urea din raionul seşte-mă". - serviciul planificare. unele comune, tineretul după s-a obţin u t un indice de pro-
Sebeş. Cit mi-au desfă­ mei, frumuseţea de -re- d u cţie de 1,53. S -a făcu t o e- cestea, urechea îm i este aten- barele de fier, face m unca tine­
tat privirile lanurile de — Ei drăcie, dar ce — D a’ bine oameni ce termină de prăşit, organizea­ con om ie lu n ară d e 10 k g e-
grîu, de porumb, al­ coită“. > ¦> cuc o fi? Dintr-odată, buni ce faceţi ? Ce v-a ză seri de ghicitori, trăieşte o lectro zi, 1.000 kg fier, cositor, tă la cele ce-m i spune om ul- voioasă. O am enii, hainele, gea-
băstruiul viilor proaspăt în mijlocul rapiţei şi a apucat acum în amiaza adevărată sărbătoare a praşilei. apă tare etc. Şi, pentru a în­
stropite, n-am să uit Am lăsat drumul drept buruienilor — care la mare ? tregii tabloul realizărilor, tre­ călăuză. A cesta vorbeşte pro- m arile podeaua au aceeaşi
curînd. şl m-am dus înspre Iun- început mi-au apărut ca Pînă la 17 iunie, au fost pră­ buie să adau g că tin erii aceş­ fesion at şi-i d ă zo r cu expli-
că. Pe măsură ce mă orz dat în pîrgă apoi — Ei ce facem? Nu site 56,60 ha. S-au evidenţiat tia, au confecţionat un excen­ cu[oare ’_ culm rea
Mai ales după ce am apropiam de locul unde fîn, — apare un om. vezi ? Ne jucăm şi noi tinerii din comunele Turdaş, tric la placa vibran tă a beto­ caţu tehnice pe care eu de-. uuivarea
trecut de băile Miercu­ am văzut culoarea a- de-a v-aţi ascunselea! Băc.ia. Peştiş şi altele. .. _ ' ^
rea, am văzut nişte la­ ceea, nu mai ştiam ce — Ia tă -m ă ! Vezi am Ne strică oare un joc în AAA abia le pricep. R eţin doar ci- m e lo - '<
nuri tare bogate în să cred. Acum nu mai şi cîntat şi tot nu m-ai natură ? — îmi zise in- r" L ineL S eciude d o a r
era nici orz nici secară. găsit! ginerul Ţugui, şeful sec- ° Energia Petroşani a te v a cifre care m a rch ea ză e-
dreapta şi în stînga dru­ Semăna la început cu o ţiei din Miercurea, care în v in s Ia lim ită. dia E lenei R opotă, acom pania-
iarbă mare. Ştiu eu, zic, Dar ce-mi văd ochii ? aparţine gospodăriei de
mului. M l-a fost atrasă te pomeneşti că o fi fîn, Să fie oare tovarăşul in- stat din Apoldu de Sus. ® Jocul anost nu poa­ c o n o m ii d e c ă rb u n e ş i in iţia - *ă d e C o n s ta n ţa lo r d a c h e ş i
gata de coasă. Nici asta giner Ţugui sau nu-i e l ! te aduce victoria.
privirea de o culoare n-ar fi rău, zic, în si- Nu m-am dezmeticit bi- — Nici decum zic eu, iiva de a folosi doar 3 cazane sunetul m onoton al bucăţilor
nea mea, deşi bucuria ne şi, din celălalt cap dar ce v-aţi găsit tocmai • C am pionatul R.P.R.
galbenă pe lunca din­ pe care am avut-o mi-a al locului, apare încă aici locul de joacă ? de box juniori, faza din cele 4, fără a scădea însă f ‘e r c a r e c a d în g r ă m a d ă ,
cam scăzut. M ă apropii cineva. pe echipe.
tre calea ferată şi dea­ mai mult şl, dintr-odată, — Nu te şti orienta, ca n tita tea de aburi n ecesară lon Luciu, bate cu p ieto n ii
lurile din stînga, cum aud, ceva, glas păsă- — Vezi cît de bine moş D rum eţii! Păi ce ® Baschet. Faza regio­
resc: m-am ascuns. Puteai să alt loc mai potrivit gă- nală de calificare pen­ e tu v ă rii. tactul, răscolind nori de praf
mergi in sus, şi ra-am mă cauţi mult şi bine!,..
seai ? complectă ing. Un tinerel chipeş ruginiu, iar Stelian B odea p ri­
glndit repede: „măi, Rătnîn năuc de ară- şi cîteva grămezi veşte ştren găreşte pe cele d o ­
măi, ce mal recoltă f a ţările astea şi mă frec Klocner. de „macaroane“ uă tinere. In luna aprilie, bri­
Ia ochi. In faţa mea a- gada utem istă a realizat o
şi dat în pîrgă orzul ( C on tin u are In p a g . 3 -a )
C înd îm parte lucrul la fie­ T. R.
sau secara, ce-o fi care c o ech ip ier a l b r ig ă z ii u-
tem iste, de fierari-betonişti,

N icolae N istor pare un ade-

— Cucu ! cucu ! Munca rodnica pe ogoare
— Ce mai cîntă cucu
ăsta acum ? Doar cucii
au terminat cu cîntatui.

<x>oK X X X X X K ^ O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O ‘•O O O O O O tru cam pionatul r e ­ De m ulte ori s-au întîlnit 5' la cartofi — 10,5 hectare.
P înă acum ei au recoltat şi fu­
Comisiile pentru examenele de maturitate publican. scrutînd zările, să vadă ce mers rajele — trifoiul — de pe 20
din sesiunea iulie 1957 de la şcolile de cultură hectare.
• Rezultate pronosport are vrem ea, cel doi vecini: pre­
generală din regiunea Hunedoara şedintele gospodăriei agricole M uncitorii djn gospodăria de
C itiţi în pag. IV -a colective „Drum ul socialism u­ ^, 'rl, o v a d e u n d e s e r e m a r ­

D u m in ica lui" din Gîrbova şi inginerul că în m od special cei de la
ş e f ele la g o s p o d ă r i a a g r i c o lă frupul din Reciu, au stropit pen-
Iru a patra dară via de p e 148
sportiva de stat din Gîrbova. Dc cîte hectare din cele 199 şi pentru
ori se întîlneau nu ocoleau ni­ a cincea oară au stropit via pe
50 hectare.
U liii lltii VV ciodată să discute despre tre­
Y burile gospodăreşti, cum se pre­
C O M IS IA nr. 1 : Şcoala medie nr. 1 fie ; exam inate la chim ie: prof. Bo- C O M IS IA nr. 4 Şcoala medie la medie Simeria ; examinato- la zintă culturile, ce m ai este de
Alba iulia (curs cu frecvenţă) — pre­ cănici Lucia de la şcoala medie Se­ Brad (curs cu frecvenţă şi fără frec­ chimie prof. Goman Minodora de la
şedinte : prof. univ. Gheorghe Silaş- beş ; examinator la bazele darwinis- venţă) — preşedinte: prof. univ. Do- şcoala medie Hunedoara; examinator Festivalul şcolilor şi lucru, în ce stadiu a ajuns în ­ Praşila l-a în vie a fost efec­
G lu j; examinator la limba şi literatura mului : prof. Muntean Elena de la brescu Eugen — Petroşani; exami­ la bazele darwlnismului prof. Girimpei treţinerea culturilor. Pe n esim ­ tuată pe suprafaţa de 125 hec­
romînă : prof. Braga Pavel de la şcoa­ şcoala medie Teiuş; examinator la nator la limba şi literatura ro m înă: Alexandru de la şcoala medie mixtă tare, iar pi ivi tu I şi le g a tu l pe
la medie nr. 1 Alba Iulia ; examina­ istoria R .P .R .: prof. Tînjală Elena dc prof. Golc'ea Ionel de la şcoala me­ Brad s examinator la Istoria R .P .R .: institutelor de artă ţite s-a n ă scu t un fel de în tre­ 55 hectare. Din cele 20 hectare
tor la m atem atici: prof. Moldovan la şcoala medie nr. 2 Alba Iulia ; e- die serală Gura B a rz a ; examinator prof. Iorgovan Constantin de la şcoa­ cere între colectiviştii din Gîr-
Eugenia de la şcoala medie nr. 1 xaminator la limba rusă : prof. Aăali- la m atem atici: Bulz Maria de ia la medie H unedoara; examinator la
Alba Iulia ; examinator la fizic ă : novschi Alexandrina de la şcoala me­ şcoala medie Gura B a rz a ; examina­ limba ru s ă : prof. Lazăr Ioachim dc In capitală se desfăşoară cel bovn şi m uncitorii din g o sp o d ă ­ au cosite pînă acum
prof. Ciugudean Gheorghe dc la şcoa­ die Hunedoara. tor la fizică ¦ prof. Baculea Lidia de la şcoala medie Slmeria. de ăl II-lea Festivai republican ria de s t a t : cine va term ina ui 12 hectare.
lă medie Z la tn a ; examinator la chi­ la şcoala medie Brad i examinator al elementelor fruntaşe din şco­ cele mai bune conditiuni lucră­
mie : prof. Rancea Viorica de la C O M IS IA nr. 3 Şcoala medie Teiuş la Chimie • prof. Brădeanu Doină de C O M IS IA nr. 6 Şcoala medie lile şi institutele de -artă, orga­ rile ce le au de făeut, respectînd •k
şcoala medie Teiuş; examinator la (curs cu frecvenţă) — preşedinte: la şcoala medie B ra d ; examinator Orăştie (curs cu frecvenţă şi fără gradul de urgenţă.
bazele darwlnism ului; prof. Arieşan lector univ. Dumitru Roşea — C lu j: la bazele darwinismului; prof. Ne- frecvenţă) — preşedinte: prof. univ. nizat de Ministerul Invăţămîn- In gen eral în raionul Sebeş,
Magdalena de la şcoala medie nr. 1 examinator la limba şi literatura ro­ delcu Florica de la şcoala medie Gîrda Traian — Timişoara; exami­ tului şi Culturii în cinstea Fes­ Pe ogoarele gospodăriei co­ lucrările de întreţinerea cultu--
Alba Iu lia ; examinator la Istoria mînă : prof. Lăncrăjean ioan de la serală Gura B a rz a ; examinator la nator limba şi literatura rom înă: lective trebuia prăşit porumbul, rilor se prezintă Ia zi. P în ă în
R .P .R .: prof. Pop Roman de la şcoa­ şcoala medie nr. .1 Alba Iu lia : exa­ Istoria R .P .R .: prof. Costin Vasile de prof. Jurca Cornelia de la şcoala me­ nrezent a fost efectuată praşila
la medie Zlatna ; examinator la lim ­ minator la m atem atici: prof. Popescu la şcoala medie B ra d ; examinator die O răştie; examinator la matema­ tivalului ele la Moscova. sfecla de zahăr, cartofii, trebu­ l-a la cartofi pe o suprafaţă
ba ru să : prof. Ionescu Constantin Teodor de la şcoala medic Teiuş; la limba ru să: prof. Cîndea Ion dc tici : prof. Cociorvă Pavel de la şcoa- / _La Festival participă studen­ iau recoltate furajele. In g o s ­ totală de 2.359 hectare; sfeclă
de la şcoala medie Teiuş. examinator la fizic ă : prof. Einhorn Ia şcoala medie Hunedoara. la medie O răştie; examinator la fi­ ţii institutului de artă teatrală podăria de stat trebuiau execu­ de zahăr praşila l-a şi a !!-a
Iosif de la şcoala medio nr. 1 Alba- zică : prof. Socol Ioan de’ la şcoala şi cinematografică „I. L. Cara- tate cu toată grija lucrările în ne o suprafaţă totală de 258
C O M IS IA nr. 2 Şcoala medie nr. Iu lia ; examinator la chim ie: prof. C O M IS IA nr. 5 Şcoala medie Si medie Guglr; examinator la chimie: giale“ din Bucureşti, ai insti­ vii, m ai ales că timpul aşa cum hectare, la floarea-soarelui p r a -;
2 Alba Iulia (curs cu frecvenţă şi Mîzgan Liviu de la şcoala medie ineriă curs cu Fccvcnţă) — preşe prof. Lăpugeanu Emilia de la şcoala a mers era favorabil apariţiei şd a I-a şi a Il-a pe o suprafa­
fără frecvenţă) — preşedinte: prof. O răştie; examinator la bazele darwi- d in te. lector univ. Sălăjeanu Ioai medie’ nr. 2 D eva; examinator la ţa de 1.314 hectare. La porumb
univ. Cornel Badea — C lu j; exami­ bazele darwinismului; r prof. Lupea tutului de teatru „Szentgyorgy m a n e i. T r e b u ia f ă c u t str o p itu l, a fost efectuată praşila "Va pe
nator la limba şi literatura rom înă: nismului : prof. Elvireanu Armând de Petroşani; examinator la limba Vasile de la şcoala medie Cugir j Istvan“ din Tg. Mureş, ai con­ p r ă s itu l, l e g a t u l . Ş i c îte a lte suprafaţa de 14.486 hectare, iar
prof. Munteanu Ştefan de la şcoala praşila Il-a ne 767 Hectare.
medie nr. 2 Alba Iulia i examinator la şcoala medie nr. 2 Alba Iulia: literatura rom înă; prof. Bucur Vale ijil servatoarelor ,,Ciprian Porum- I trebu ri i m p o r t a n t e nu er a u ele
la m atem atici: prof. Peribicearîu Pa­ Se m en ţin fru ntaşe p în ă In
vel de la şcoala medie nr. 2 Alba examinator la Istoria . R .P .R .: prof. ria de la şcoala-medie Slmeria exa bescu“ ’din Bucureşti şi „Glieor- ! r e z o , v a H prezent com u nele V ingard, Cîf-
Iu lia ; examinator la fiz ic ă : prof. Aşa a început întrecerea în­ idc, O haba şi oraşul Sebeş. Au,,
Kuna Otto 'de la şcoala medie Oraş-: Munteanu Liviu de la şcoala medie minator la m atem atici: prof. Tem glie Diiua“ din Cluj, elevii şco- ţ tre colectiviştii şi m uncitorii de răm as în urmă cu lucrările de
'ntretinere a culturilor com une-
Teiuş; examinator la limba rusă : peanu Coriolan de la şcoala medie ¦Iilor de muzică de 11 ani din !a g o s p o d ă r i a de s ta t. le Cut. D a ia Rom»n?ţ $î altele.
Tehnicienii agricoli trebuie să
prof.. Godja Gavril de la şcoala me­ Hunedoara; examinator la fizic" Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timi­ Cine va cîştiga încă nu se ia toate m ă su rile pentru ca şî
die’ nr. 2 Alba Iulia. prof. Muştean Pompiliu de la şcoa- com u nele răm ase în urm ă să a-
şoara, ai şcolilor de muzică de ştie. Lucrările continuă. iu n g ă Ia n ivelu l celor fruntaşe.
7 ani nr. 1 din Bucureşti, Ora­
şul Stalin, Tg. Mureş şi Reşiţa Colectiviştii — dintre care
s-au evidenţiat îndeosebi Mi­
hai Schorsten şi V asile Suciu

şi iai şcolilor de coregrafie din — au term inat praşila I-a la p o­
Bucureşti şi Cluj. rumb, pe suprafaţa de 125 hec­
tare; (a sfeclă de za h ă r 1 2 ha