Page 82 - 1957-06

Pag; 2 "DRUMUL SO CIALISM U LU I stan Nr. 787"

Sosesc copiii la tabără EXAMEN IN AJUTORUL

Vremea e .minunata în dimi-„ cărora li.se răspunde cu aceea- ulei, trece de la grupul elec­ ^ ¦- — ŢĂRĂNIMII MUNCITOARE
trogen, la pompa fîntînii, aşcul-
neata asta de iunie. Soarele-şi şi căldură. Oamenii de pe mar­ tînd atent bătăile şi lucrul mo­ C lasa a VJI-a din Şcoala m edie noastre". Ana, folosin d cu vin te sim ­
torului. E zăpuşeală şi apa este m ixtă cu ‘ lim bă de predare m agh ia­ ple, am in teşte în partea introdu ctivă
împrăştie cu dărnicie razele, ginea drumului urmăresc cu fe­ ră din D eva, este pregătită de săr­ a lucrării despre rolul partidului în Unităţile cooperaţiei de consum au torl, 338 greble mecanice, 110 tope
azi la mare p re ţ! bătoare. Flori pe m asa com isiei de realizarea transform ărilor economicé, luat din timp măsuri pentru a asi­ furci uşoare, 225 tone sfoară de se­
scjitdînd în lumină oraşul oţe­ tele pline de zîmbet maşina pli­ exam inare, flori pe băncile elevilor. şi social-culturale după 23 A ugust, gura o bună aprovizionare a unităţi­ ceriş, 44 tone curele de transmisie,
Preocupări trecind apoi în revistă realizările li­ lor agricole cooperatiste şi gospodă­ 10 tone cureluşe de cusut, 32 tone ţevi
lului. Pe lingă noi, în .aceeaşi nă de copil. Silit mîndri că stră­ E levii şi elevele îşi aşteaptă rlndul terare m ai principale. Nu uită să-l riilor individuale cu uneltele agricole
La o masă în parc, colectivul la exam enul oral. A zi, vo r răspunde am intească pe M. Sadoveanu cu „M i- necesare întreţinerii culturilor şi recol­ locomobile, peste 380 tone rafie, 140
diţşcţie, spre Combinatul side­ daniile lor în tnuncă au asigu­ de conducere al taberei disoută La lim b a m a g h ia r ă . S e r ii d e. c îte tr e i, trea C ocor”, pe A szta lo s Istv ă n cu tării păloaselor. tone şină de tobă etc.
organizarea detaşamentelor, a trec pe la m asa com isiei. Se opresc „V in tu i nu se ştir ne şte plin senin",
rurgic hunedorean, se 1 scurg rat copiilor o viată fericită. serviciilor pe tabără şi repanti- ¦c îte v a s e c u n d e e z iiu id ..., îş i ia u b i­ N a g y 'istvăn cu „La cea m ai înaltă Astfel, pentru campania de întreţi­ De asemenea, unită{lle cooperatis­
mţmcitoVii în valuri; valuri din- Lîngă Ileş baci, şoferul ma- ţiia pedormitoare. Viaţa .de ta- letele cu întrebări şi cu ele în m ină tensiune" şi alţi scriitori rom îni şi nere a culturilor, unităţile de desfa­ te au fost aprovizionate din resurse
bârăîncepe, m aghiari contem porani din ţara noas­ cere ale cooperaţiei de consum au locale cu cozi de unelte, lopeţi, furci
sprecQ.M., .0,.T„ castel din ,'şiniii, copilul Unui forjor'— Do- Ne aruncămochii peplanul se aşează de , data aceasta . în băn­ tră. La sjirşitu l celor cîteva pagin i fost aprovizionate cu peste 1.200 tone şl greble de lemn, bote de apă, ro­
de activitate al taberei. Aici sînt ale lucrării, un „5" ap ă sa t îm i trage sape, 23.300 prăşitorl, cu cantităţi în ­ gojini, pălării de paie şi altele.
toâte, părţile. Veselia'-na turti fia- rel Stanciu — urmăreşte atent prevăzute excursii,..jocuri cu te­ cile d in rindui întîi. F iecare îşi for­ cu ochiul, şoptin du -m i parcă „nu-i semnate de săpăligi, cu mai mult de
mă, activitatea pe cercuri a ti­ m ulează febril conspectul răspunsu­ aşa că-m i stă bine a ici? " C red şi eu 5.200 tone sulfat de cupru, 66 tone Unităţile cooperatiste vor organiza
ce şi mai luminoşi ochii munci- manevrele de conducere, ochii nerilor artişti, naturalişti, spor­ rilor pe cîte o coală de hlrtie. că-i stă tare bine, aşa cum bine le sulfură de carbon. la ariile de treier chioşcuri prin care
tivi, geografi, şi o serie întrea­ stă şi celorlalţi „5" pe care Ana se vor desface răcoritoare şl produse
torilor. Coşurile furnalelor a-, lui tînjind de dorinţa de a în- gă de activităţi atrăgătoare, ce U rm ărindu-i în aceste m inute de F odor i-a prim it „pe flanc" la toate Pentru campania de recoltare, tre- zaharoase, produse din tutun şi unele
vor odihni şi distra copii. pregătiret îţi dai seam a, cu destulă m ateriile. ieriş şi dezmiriştit cooperativele au unelte agricole mărunte. In acest scop
ru-ncă s p jlte e ri. ştivoal^ înalţe tvăţa, săjcpnducă.şi 'el. Printre uşurinţă, că unii cunosc bine m aie- primit peste 580.000 coase, 600.000 cooperativele au şl obţinut cantităţile
¦i rialul de siudiu şl aştern cu repe­ Ana îşi oa petrece fericită vacan ­ seceri, 528 cositori mecanice cu trac­ necesare de mărfuri, care să asigure
de fum negrii. „Semn de vreme diţii, Marîoână Costin, fiică de ziciune rindurile pe hîriie. D in în ­ ţa de vară, strln gîn d forţe noi pen­ ţiune animală, 448 secerătorl-pologi- buna aprovizionare a ţărănimii mun­
Cînd, în urmă cu cîtiva ani, treaga lor figură em ană un zîm bet tru anul şcolar urm ător. citoare în perioada campaniei de re­
bună“' îmi spune Ferenci baci,! tractorist, în uniformă şcolărea- după naţionalizarea „boieraşu- coltare a păioaselor.
lui“ Klobuşischi am trecut pe de m ulţum ire ş i încredere. A lţii — GH. LUPAN
„vezi tptftul se.rîcflcă drept“. - sca şf cu .codiţele b-rinse în fun- aici, camerele stătute, pline de pu ţin i la num ăr — încrun taţi, pierd
praf, păianjeni şi mucegai, pur­
Ici colo în grupurile de oa­ diţe albe, priveşte pe geam cu tau încă în ziduri mohoreala si m inute preţioase şi aruncă p riviri în ­
meni,-, ocţiii se opresc pe hai- ¦ seriozitatea şi emptia momentu­ acreala boierească. Azi, toată trebătoare spre fundul clasei...
nele de sărbătoare viu colorate, lui. E în drum spre tabără ! curtea e plină de copii, de flori,
ale copiilor ce păşesc neastîm- .: Maşina .înghit^’kilometri unul de fericire şi joacă .lipsită de D ar tim pul trece şi in vitaţia profe­
după altul, finind malul Murej griji, Bătrînele ziduri par noi. sorului D ionisie M arkos se face au­
oăraii alături de părinţii Ion. şuiul, pc sub. boitele de verdeaţă Văruite proaspăt rîd soarelui, zită : „S ă-l auzim pe elevu l O tio Despre turbare şi masurile
Ochii mici, strălucesc de feri­ ale nucilor din marginea şose­ vieţii noi şi copiilor. Pinter". P uţin em oţionat, elevu l reu­
lei apoi trece peste rî-u. şeşte totu şi să dea răspunsuri buni-
cire — merg La tabără. C. GH. şoare la întrebările de literatură şi
Cu. un muget lung, sirena u- Cînd drumul a cotit spre sat de gram atică.
— spre Gurasada, gălăgia a-
zinşi.., întîmpină şuvoiul de oa-- junge la culme. Cu mîndria ce­ Răspunsuri m ai da re şi m ai com ­
meni şi-l face să iuţească paşii; lor „atotştiutori“, cei ce au mai
mai sînt 10 minute pînă la fost la tabără se întrec în a p lecte ,dau elevele M a rg it A lbert şi
intrarea în schimb. explica — celor ce vin pentru Ana M aria S zd ts.
prima dată — unde se ascunde
Deşi pînă la ora adunării tabăra în pădurea de verdeaţă. Ş i acum , iat-o în faţa com isiei pe
pentru plecare a pionierilor şi fruntaşa clasei, eleva Ana Fodor. Cu
şcolarilor mai este'm ult, de pe Linii dintre ei, ca pionierele Do- m ultă prezenţă de spirit, ca ana
acum, la poarta n r / 10 a com­ rotea Hoffman şi Livia Teodo- care s-a p re g ă tit to t tim p u l cumlui
binatului, e forfotă mare. Acti­ res-cu, vin la tabără pentru a pentru a cest evenim en t însem nat, A na
viştii comitetului de întreprin­ treia şi chiar a patra oară. vorbeşte cu însufleţire despre „Ecoul
dere I.C.S.H. cuprinşi în iureşul revolu ţiei în poeziile lui P etofi Săn-
de întrebări al copiilor şi părin- dor. C unoaşte Ana m ulte d in versu ­ de combatere a ei
rile m arelui poet m aghiar, lu ptător
tlloVr de-abia prididesc să răs- Ajungem Locuinţe pentru mineri dtrz şi neînfricat pentru cauza şi li­ Turbarea este o boală infecţioa- Cei netrata{i sau cei ce se prezin­ tă. Bolnavul nu mal este agitat, fu­
puit'dă. -i b erta tea poporu lu i său . O a scu ltă cu să a animalelor transmisibilă la tă la tratament prea tîrziu, precum şl rios, ci zace pe pat într-o stare de
M inerii din bazin u l carbo­ aten ţie cla sa în trea g ă , o a scu ltă cu om odată cu muşcăturile prin sali­ paralizie totală, pierde urina şi ma­
In sfîrşit, autobusul întreprin­ Poarta taberei e pavoazată cu n ifer V alea Jiu lu i au p r im it în plăcere şi com isia de exam inare. A şa va infectată. Boala este provocată cei ce consumă alcool în timpul tra­ teriile fecale şi moare — cel mai
fo lo sin ţă în u ltim u l tim p încă cum era de aşteptat, după un astfel de un virus întîlnit la animalele do­ tamentului, au toate şansele să se tîrziu — în a patra zi de boală.
derii ..de ...construcţii, coteşte şi drapele, lozinci mari şi căldu­ 116 apartam ente noi şi un că­ de răspun s, a venit şi răsplata sîrguin- mestice, sălbatice, la cornute şl ca­ îmbolnăvească de turbare şi deci sînt
opreşte în fata nerăbdătorilor roase urări de „bine aţi venit“, m in m odern pentru nefam ilişti ţei': nota 5. baline. Animalele turbate sînt furioa­ condamnaţi la o moarte sigură. Care sînt măsurile
cu o capacitate de 170 de lo­ se şi prin saliva depusă în rănile de stîrpire a turbării
mlăiorb-Cînd uşile autobusului scrise pe panouri. In calea co­ curi. P rofesoru l îm i întinde lucrarea scri­ muşcăturilor, virusul se propagă spre Care sînt semnele
au'.'zvîcnit în lături, chiotele de piilor iese instructorul superior să la lim ba m aghiară a elevei Ana creier, pe care-1 îmbolnăveşte, provo- turbării Ia om Prin decretul nr. 71 din 1951, s-au
bucurie ale s „asaltatorilor“, a- de pionieri Ion Dusa, pentru In preajm a zilei de 23 A u ­ cînd chiar şi moartea. Orice persoa­ fixat 6 serie de măsuri care, aplicate
surzesc Urechile; *' ’ î ari conduce pe aceştia în curte. g u st m inerii din P etroşan i şi Fodor. E plăcut scrisul în grijit — nă muşcată de cîine, pisică sau alt De la data muşcăturii şi pînă Ia cu stricteţe, au menirea să aducă
L u p en i vor m al p rim i în folo­ chiar frum os — dar m ai plăcut e fe ­ animal, trebuie să se prezinte în cel apariţia primelor semne de boală tre­ rezultatele dorite. Acestea sînt:
i Plecarea Aici' sînt întîmpinati cu un căl­ sinţă 144 apartam en te; de ase­ mai scurt timp la centrul de trata­ ce un timp de una pînă la două luni.
duros salut de pionierii din sat; m enea la Vulcan şi Lupeni vor lul în care eleva a ştiu t să d ezvolte ment antirabic, pentru a se identifica După această perioadă, bolnavul are 1. Aşezarea şi perceperea taxelor
subiectul „Ce influenţă a avu t actul dacă este necesar tratamentul con­ călduri, vărsături, pierde pofta de min­ progresive pe clinii supranumerari
După verificarea fişelor me­ veniţi cu trompete pioniereşti şi fi predate locatarilor două noi de la 23 A ugust asupra literaturii tra turbării. Cu cît muşcăturile ani­ eare, este trist, uneori are furnică­ (orice gospodărie rurală sau urbană,
dicale şi controlul medical al flori. Directorul taberei, Ioa- căm ine cu o capacitate de 510 malului provocate la om, sînt mal turi, se plînge de dureri de cap şi ore dreptul la un singur cîine de
sanepidului, tov. Moraru, res­ chim Modîlcă, e emoţionat. Sînt profunde şi mal apropiate de creier, ameţeli pentru ca după o zi sau două pază scutit de taxe).
ponsabilul cu asigurările socia­ emoţionaţi toii: copii, instruc­ locuri. A v în ta ţi în în trecerea so ­ cu atît tratamentul antirabic se va să apară semnele caracteristice care
le de pe lîngă 1 C.S.H., dă sem­ tori, director. Risipă de flori, cia listă în cin stea m ăreţei să r­ aplica înainte spre a scădea riscu­ nu lipsesc niciodată: teama de cel 2. Cîinii de pază vor fi legaţi ziua
bători a eliberării poporului n os­ rile îmbolnăvirii. mai mic curent de aer şi refuzul apei. putînd fi dezlegaţi noaptea, numai
natul de plecare. Aerul compri­ de lumină şi de veselie. tru con stru ctorii d e locuinţe Aerul şi apa provoacă bolnavului dacă împrejmuirea împiedică ieşirea
După urarea călduroasă de spasme dureroase care-i opresc res­ lor pe străzi.
mat închide uşile şi desparte grăbesc lucrările d e finisare a piraţia; el are sete însă nu poate
neaştîmpăratii copii de părinţi. bun sosit, copiii trec la vizita a cesto r lucrări p en tru a le p re­ bea. Boala progresează din oră în 3. C îinii ciobăneşti şi de vînătoare
Clacsonînd, maşina porneşte meticuloasă a doctorului Alexi-u da m inerilor în ain te d e term en. oră. Apar accesele de furie. Bolna­ vor fi vaccinafi antirabic în iîecare
vul caută să lovească pe cei din jur an.
spre locul jocului şi al veseliei Pop. Intre timp, trecem prin
4. Cîinii vagabonzi vor fi prinşi
— tabăra de la G urasada.__ luminoasele dormitoare, pe pa­ de-către serviciile de ecarisaj şi sa­
crificaţi după 60 de ore.
Pe geamurile deschise, mîini- turile cărora albul viu al cear­
5. Interzicerea circulaţiei dinilor in
le copiilor flutură rămas bun ceafurilor ic îmbie familiar la localurile publice.

părinţilor ce-î urmăresc cu pri­ odihnă. Curăţenia stăpîneşte

virile. Veselia plecării este un­ peste tot.

duită uşor de duioşia despărţi­ In sala de mese totul e pre­

rii. gătit pentru servitul prînzului, Oamenii muncii îşi spun părerea despre
experimentarea salarizării îmbunătăţite
In maşină sînt flori. Gălăgia, şi 'din bucătărie răzbat miro­
Măsuri aplicate şi neaplicate
rtsetele şi voia bună nu mai con­ suri ademenitoare. In parcul de

tenesc. Cînd trec pe lîngă gru- distracţii, copiii se avîntn ală­
ouri de copii, cei din maşină turi unii de alţii în jocuri. Me­
fac semne voioase ou m/îinile canicul Andrei Borza, mînjit de

îngrijind de sănăfafea oam enilor m uncii sau se loveşte cu capul de pereţi: 6. Organizarea de vinători pentru
se poate sinucide sau încearcă să
^ ¦ S ăn âi& Iea d ă ţtie n ilo r m i t i c i i 'de la 'A telierele C .P .R . S im c r ia îl p reo - Cu toate că la Trustul 7 con­ tencuieli mecanizate, iar la şan­ fost ridicat de la 50 la 95—99 ucidă pe medicul care-1 îngrijeşte. distrugerea animalelor sălbatice car­
S cupă m ult pe m edicul A urelian M oiscs cu de la punctul sanitar. In fiecare strucţii din Petroşani, experi­ tierul I, nu s-iau putut organi­ la sută. De asemenea, se poate Intre accesele de furie, bolnavul pare
mentarea sistemului de salari­ za 2 brigăzi, din oauza lipsei supraveghea prepararea mate­ normal, este conştient, vorbeşte de nivore (lupul, vulpea, rîsul, şobola­
zi'i,el are p este 18— 20 de con su ltaţii pe care le face cu aten ţie si răbdare. zare îmbunătăţit, a început de de mină de lucru. Deci, cred, că rialului mai îndeaproape, iar moarte. Somnul este rar, şi atunci
IN C L IŞE U : pacienta M argareta N eaga, de la secţia IlI-a m ecanică, 20 de zile, a existat şi există atunci cînd s-a luat această ho- brigăzile sînt asigurate în per­ cu visuri urîte. Mersul este nesigur, nul etc.). W
o preocupare permanentă pen­ tărîre, conducerea trustului a a- ca de om beat. Cam în ziua a treia
tru buna reuşită a sa. vut în vedere şi posibilităţile manenţă cu materialul necesar. de boală apare o salivaţie abunden- Numai astfel vom putea contribui
organizatorico - administrative. Am dat acest exemplu pentru 0
Pentru aceasta, decadal, se Aceste brigăzi de tencuieli me- ilustra că o aplicare rapidă a la micşorarea numărului cazurilor de
fac analize asupra măsurilor oanizate au un randament deo­ măsurilor propuse, în cadrul
tehnico-organizatorice, care au sebit. Prin ele oreşte producti­ sistemului de. salarizare îmbu­ turbare la om şi animale, şi la
fost propuse de muncitori şi vitatea muncii la tencuitorii ca­ nătăţit, aduc mari oreşteri a
ingineri. In cadrul acestor şe­ lificaţi, cît şi la oamenii neoali- productivităţii muncii. dispariţia acestei grozave boli.
dinţe, conducerea trustului, îm­ fioaţi din cadrul brigăzii. De
preună cu întreg colectivul în­ altfel, rezultatele se pot vedea In rîndul propunerilor se nu­ Dr. CONSTANTIN GRAMADA
treprinderii, se străduiesc să a- la una din brigăzile recent for­ mără şi aceea că transportul e-
nalizeze atît măsurile aplicate, mate. In această brigadă, care lementelor mari de la atelierul Urî reuşit program artistic
cît şi cele care urmează să fie are în componenţa sa 30 la de prefabricate din Petroşani,
!puse în aplicare. sută din efectiv, munci­ ia incinta a 5-a, să se facă cu In dupa-amiaza zilei de 21 ide V. Alecsandri a plăcut mult
tori necalifcaţi, s-a văzut tractorul cu trei remorci. S-au iunie a. c., elevele claselor a spectatorilor prin realismul şi
Totuşi, conducerea trustului că după două săptămîni, mun­ pus la dispoziţie mijloacele de IX-a A şi IX-a B de la Şcoala frumuseţile obiceiurilor ţără­
trebuie să se îngrijească încă, citorii neoalificaţi aduc un ran­ transport. Dar, atelierul de pre­ medie nr. 1 Deva, au prezen­ neşti. In interpretarea rolurilor,
de aducerea personalului nece­ dament asemănător cu al zida­ fabricate nu produce aceste e- tat un reuşit program artistic s-a evidenţiat în mod deosebit
sar şantierului I, din grupul de rilor, care au o practică de un lemente în ritmul cerul de şan­ închinat „Zilei învăţătorului“. eleva Anico Kovâcs, prezen-
şantiere nr. 1. Spun aceasta, an la tencuieli manuale. tier. Reperoursiunile se resimt tîndu-1 pe Kir Gaitanis — ti*
însă la noi. Cele două brigăzi, Din program — ca puncte pul profesorului grec, de modă
pentru că în cadrul măsurilor din cadrul şantierului, care mon­ mai reuşite — amintim doi­ veche — cu multă naturaleţe
tehnico-organizatorice, s-a ho- nele şi învîrtitele ardeleneşti, şi un real talent artistic. Ele­
interpretate de elevele Virginia vele Valeria George, în rolul
Resiga şi Olimpia Pădureanu, „Vornicul“ şi Adriana Tegzeş
poezia „Tinereţe“, recitată de în rolul boieraşului „Alecu“,
eleva Florentina Morărescu,

4 la 'o -îc â n s u ltă tie p e r io d ic ă a, te n s iu n ii. tărît să fie formate brigăzi de O să arăt o măsură care a tează aceste elemente, •. nepri- „Valsul trandafirilor“-balet', in­ s-au prezentat la fel, cu reale
fost aplicată şi rezultatele ob­ mindu-le, nu pot să dea ran­
ţinute. La grupul 1 de şantiere damentul necesar şi posibil. terpretat de eleva Irina Kdlrnan. calităţi scenice.

Sceneta „Nuntă ţărănească“ G L.

UN POD CU POVESTE au fost montate 2 centrale de Cred că cele expuse sînt su­ ¦OUBIRIIHH
t i > tenouieli mecanizate. Datorită ficiente pentru a arăta că bu­
inovaţiei făcute de mecanicul na reuşită a sistemului de sa­ Printre muncitorii forestieri
-Se spune că pe cînd trăia, P ăcală N ici podul nu a m ai su pravieţuit, A deven ii m ai apoi podişor, iar in Viasile Zganbură, cu ajutorul larizare îmbunătăţit, este con­
unui sistem de ramificaţii la diţionată şi de muncitori, pe de In cadrul D irecţiei silvice D e­ A cei care au contribuit ca
P a păbălit g ro za v de tot pe rotofeiul intem periile vrem ii distru gîn du-l pro- p rezen t se g ă se şte în stadiu l de... furtunele de injecţie, o singură o parte şi de organele tehnico- va, s-a luat frum oasa iniţiativă p rodu sele lem n oase d e la O co­
centrală poate deservi în bune administrative, pe de altă parte. d e a fi p r e s t a t e în rin du rile lul S ilvic P iu d e M ori, să fie
de popă la care slugărea. Cum intre babil. A răm as doar povestea pe podeţ ( dacă nu cum va şi „podeţ“ m uncitorilor forestieri progra­ de calitate inferioară, au fo st
ei doi exista convenţia că atunci care roşienii o deapănă destu l de este prea m ult spu s). D eci a sufe- condiţiuni două brigăzi de Ing. D U M ITR U TURNA m e artistice, legate de munca satirizaţi de brigada a r­
clrid u n u i se va supăra, celălalt va tare ia un „pahar de... vorb ă " în rit o m etam orfoză. Întocm ai ca şi şeful şantierului I din grupul şi via ţa forestierilor. tistică de agitaţie, condusă de
putea să-i tragă cu cosorul cîteva zile de sărbătoare, după cele şase broasca. Num ai că ea a luat-o de tenouieli mecanizate. Prin a- tov. ing. M ihai G ăvan. A ceeaşi
brazde pe spinare, fără nici o fu- zile de muncă. P ovestea doar a m ai la sim plu Ia m ai m are, pe cîn d el de şantiere I, al Trustului 7 Un astfel de program s-a
decată, ’ popa, în speranţă de a-şi răm as, la care ei întotdeaun a m ai d e la m a i m are la m ai m ic. In e- plicarea acestei măsuri, indi­ construcţii — Petroşani

cele de utilizare a utilajului a

rea liia dorinţa, îi dădea s ă înde- a d a u g ă : „Ah, de ce nu m ai tră- sen ţă a su ferit o „descreştere", d a t în ziu a d e 23 iunie a.c. la b rig a d ă a critica t şi lip su rile

plin ească porunci foarte greu de dus ieşti P ă cală! Tu, care de seara pînă Speculin d această „descreştere", Concedii în casele de odihna O colul S ilv ic ,,R eteza tu l" din unor sa la ria ţi d e la a lte O coale
com una Rîu de M ori, raionul S ilvice, cît şi cele de la D i­
la bu n ' sfîrşit. P rintre altele, i-a dim in eaţa dădeai g a ta un pod din cei de /a A u tobaza din A lba Iulia,

ddt poruncă lui P ăcală să constru- m aterial atît de special şi atît dc su sţin „argum entat" şi „tare" că ale întreprinderii H aţeg. recţie. In cadrul brig ă zii, orin
P e scen a im p ro v iza tă în m ij­ interpretare reuşită, s-au a-
iască un pod astfel ca atunci cînd ingenios construit...". ,d in cauza podului ei nu poi „băga"

va m erge pe el, să aibă sub picior Ş inu d a to r ită v in u lu i sp u n ro - m a ş in a p în ă în R o ş i a ;. c ă r u ţe le „ sa r Anul acesta, Comitetul Cen­ nă şi întreprinderile „Cioca­ locul unui lum iniş de brădet, firm at tovarăşii G heorghe Ser­
tral al Sindicatului - muncitori­ nul“ — Nădrag, „21 Decem­ corul D irecţiei silnice, dirijat bănescu, C on stan tin Chele şi
io t o călcăiu ră m oale şi toi o căi- şienii toate acestea. O ricîn d i-ai p este p ia n de parcă ele ar fi de- lor din industria grea a orga­ brie“ din Capitală, „Ion Fona- de proţ. N icolae Ţîrlea, a in­ to va ră şa E ditha S ch leim la a-
nizat trimiterea în staţiuni bal- ghi“ din Oraşul Stalin, „Vasi- terpretat cintecele „V ine Stre- cordeon.
cătură tare. în treba, ei ţi-ar spune to t aşa. P e oenif purtătoare ale in sig n ei G .M .A.,

S -a gîn dii Păcală, cil s - a ' ghidi! P ăcală l-ar prim i cu „pilă şi cu ar carele m ai m olii, riscă să-şi

şi-, p in ’ la- u rm ă , ce şi-a z i s : „ Ş i sa re" , i-a r d a b u c h e te d e flo ri ş i j n c h e ie “ r o ţile în m o c ir la ş i a p a neo-climaterice — la odihnă sau le Tudose“ din Colibaşi şi al­ iu l d e la m u n te " , „ L a fîn tîn ă Cei peste 200 de participanţi

a ş a a r e • p o p a o i m u lte ; Ia s ă -i o m o r l-a r s ă r u ta p ă r in te ş te p e fru n te . A - p ir i Uiu i in ca re, tim p d e c îte v a z ile pentru tratament — a peste tele. la izv o r" şi „Zău, zău". la program u l p rezen ta t, au a-

c ît e v a d in e le ş i s ă - i fac d in tru - c e s te a to a te nu p e n tru a ltc e v a , c i ? upc-t p lo a ie , o r ă c ă ie b r o a ş te le de 33.400 de siderurgişti, construc­ Pentru a satisface cerinţele In interpretarea piesei „A p la u d a t cu m u ltă căldu ră în tre­
g u l repertoriu.
p u r ile lo r u n p o d d u p ă p la c u l in im ii p e n tru s im p lu l m o tiv că, a p ă r în d ma{- m a r e d ra g u l... tori de maşini, muncitori din oamenilor muncii care vor să- furat-o pădurea", s-au eviden ­

sale". Z is şi făcui. A ucis din tirlă un nou Păcală, apoi precis că dacă v a m a ^ frece m u lt şi legă- ramura energiei electrice şi in­ şi petreacă concediul la mare, ţia t m ai ales to va ră şii Gheor- La reîntoarcerea spre casă,

un nu m ăr d estu l de resp ecta b il dc nu în tr-o noapte, dar cel p u ţin în p 0şiei ? e Secaş, cit şi a ce- dustriei electrotehnice, cu pes­ Comitetul Central al Sindicatu­ g h e S erb ă n escu — în rolul iui salariaţii D irecţiei silvice au vi­

ţu rc a n e , le -a a ş e z a t u n a cu ş p in a - ş a s e n o p ţi ş i to t a tite a z ile le -a r !o ria n e c o m im e d e p e m a lu rile S e c a ­ te 5 000 mai mulţi decît anul lui muncitorilor din industria N a g h iţă , to v a ră şii S a b in Ni- zita t m uzeul şi ruinele Sarm i-

re a în su s şi una cu sp in a rea în co n stru i şi lo r p odu l d e Ia p in u l c a 5 ejjeş Ui ua j ru p tă . Ş i-a p o i trecut. grea a organizat în staţiunile cola ş i [uliu P opescu în roiu ­ ze g e tu se i.

jo s 'ş i, d im in ea ţa , popa a vea un p o d M olzit, de pe dru m u l R oşia dc S e- ^adiQ ^ ebeş" , a dio raion, a dio m arfă 11.000 muncitori, ingineri şi de pe litoral tabere de corturi rile celor doi m uncitori fores­ în trea g a acţiune a fost sp ri­
tehnicieni din industria grea unde vor pleca serii de 250 per­
cu o „călcăiură" tare şi cu una caş U n g u r e i, p e c a re se c ţia ... ^ c o o p e r a tiv e , a d io to a te c e le la lte ” ... vor petrece concediul în casele soane. Astfel îşi vor petrece tieri şi P alade P etrescu, inter- jin ită de C om itetul de între­

m oale. La toate acestea popa a sco s (era să zic de drum uri rele şi po- y aiea Secaşului va deven i „raion” de odihnă ale întreprinderilor. concediul de odihnă pe plaja de p retîn d u -l p e N icu, b ă ieţa şu l de prindere a D irecţiei silvice —
p reşed in te tov. Ioan A nghel —
uri oftat iar la întrebarea lui P ă- duri strica te) sfatului popular ra- ^ raion, aşa după cum tovarăşii La Eforie se vor adihn.i cons­ la Vasile Roaită, muncitori de la bufet. u

ca lă : „Ce, ie-ai supărat p ă r in te T ional nu-l m ai construieşte de un deven it nepăsători în biroul sec- tructorii de tractoare de la uzi­ la Combinatul metalurgic Re­ A u plăcut m ult cintecele „O, şi de tov. director, ing. A urel

a răspu n s destu l de lin iş tit: „Nu, tim p destu l de lung. ţ-s - d rum uri şi poduri, nici gin- nele „Ernst Thălman“ din Ora­ şiţa, de la uzinele „Victoria'' răm îi", şi doinele ardelen eşti P ăduţu. m

fdtul meu. Nu m-am su p ă ra t“. D e pod u l Iui P ăcală se lea g ă o d jn d m ăcar să construiască podul şul Stalin. la Predeal şi Buş­ Călan şi „Semănătoarea“ din cîn tate de to va ră şii ing. Ion D o- A cţiuni asem ănătoare sin i
drum ul raional dintre Roşia
Nu ştiu dacă această poveste o p o veste. O istorioară se leagă şi dc ^ teni vor merge constructori dc brescu ş i ing. N. Crişan. p r e v ă z u te , în d u m in ic ile ce nr*
. U nattrei maşini si siderurpuşti de la uzi­
fi adevărată. D in tim purile acelea podul de la pin u l M olzit. El a exis- ^ nele. „23 August“ si ..Republi­ Capitală, iar la Mamaia se vor Tov. C onstantin Chele a re­ m e a z ă ş i Ia a lte o c o a le s ilv ia t
ca“ din Capitală. Anul acesta odihni muncitori de Ia Combi­
s-aii scurs m ulţi ani. P ăcală, pro- tat ca pod pe cîm p, form ai din trei natul siderurgic Hunedoara, u- citat cu m ult talen t poezia „Să din regiune. 1
babil, ş i-a 'd a t şi el obştescul sfîrşit. burlane de cim ent. D eci a jo şi pod.
N. DELASECAŞ c re a sc ă ia r p ă d u r i fr u m o a s e ", ZOE M1NIŞCA ..

vor mai organiza caş^ de odih'- zinele >,1 iyiai“ Ploeşfî de. FJorin Io rd ă c h e sc u . corespondentă