Page 83 - 1957-06

7 'DRUMUL SO C IA LISM U LU I Pag. 3

Nr. 787 -g-

Viaţa de partid

Urmărind îndeplinirea O declaraţie a lui Olienhauer
unei hotărîri mai vechi
BONN 24 (Agerprpes). Pre­ Olienhauer consideră propune­
Cum sînt îndeplinite sarcini­ Ce avem de făout în viitor ? du-i să-şi însuşească şl să în­ şedintele partidului social de­ rea cu privire la instituirea li­
mocrat din R. F. Germană, nei zone de inspecţie militară
le ce izvorăsc din hotărîrea Cum vom putea da cărbune mai drăgească meseria de miner. Ericli Olienhauer, a declarat în în Europa ca fiind acceptabilă..
cadrul unei conferinţe de presă Crearea unei asemenea zone ar
Conferinţei raionale ? Iată o mult dar şi de calitate mai bu­ — Noii veniţi sînt minerii de că actuala conferinţă pentru de­ putea să facă obiectul discuţii­
zarmare de la Londra trebuie lor din subcomitetul Comisiei
problemă care a făcut obiectul nă şi la un preţ de cost mai mîine ai Văii Jiului — spunea să ia în considerare !propunerea O.N.U. pentru dezarmare şi ar,
sovietică privitoare l>a retragerea constitui o contribuţie substan­
unor vii dezbateri în ultima redus ? un tovarăş. Cum îi creştem,
trupelor sovietice şi americane ţială pentru realizarea unei des­
plenară a comitetului raional de Despre piedicile care stau în aşa îi vom avea ! din anumite ţări ale Europei. tinderi a situaţiei internaţionale.

partid Petroşani — plenară la calea sporirii producţiei de căr­ Acestea.; sînt numai cîteva din

care au luat parte lucrători din bune, despre numeroasele defi­ problemele importante care a u .
aparatul de partid şi de stat, ciente existente încă în proce­ fost dezbătute. Şedinţa plenară
secretari de organizaţii de ba­ sul de producţie, au vorbit pe a ‘ Comitetului raional de par­
ză de la exploatările carbonife­ larg tovarăşii Wiliam Szuder, tid Petroşani a analizat pe
re, cadre de conducere din în­ director general al Combinatu­ larg, felul în care sînt îndepli­ Autorităţile engleze din Cipru

treprinderi şi instituţii, activişti lui carbonifer Valea Jiului, mi­ nite şi alte sarcini trasate de torturează pe patrioţii deţinuţi
nerul Adalbert Lapsanschi, de­
pe tărîm obştesc, muncitori şi putat în Marea Adunare Naţio­ conferinţa raională : cum se Indiferent de timp sau de Ioc, echipa maistrului Csiki Alexandru, de m Imciiisori
tehnicieni fruntaşi care fac par­ nală, Crişan Benedec, secreta­ preocupă organizaţiile de par­ la secţia de tinichigerie a atelierelor minei Vulcan, execută lucrări de bună
te din activul de partid al co­ rul Comitetului de partid al mi­ tid, comuniştii, de mobilizarea calitate. LONDRA 24 (Agerpres). O- victimele samavolniciilor poli­
mitetului raional. nei Lonea şi alţii. oamenilor muncii la reducerea ţiste au citat numele a 51 de
preţului de cost, la îmbunătăţi­ IN C L IŞ E U : tov. Csiki îndrumi nd oamenii din echipă, care lucrează pinia publică engleză este pro­ martori care au asistat la a-
Atragerea activului de partid Sbuliniind că experimentarea rea calităţii cărbunelui, la rea­ Ia repararea acoperişului casei de maşini a atelierelor. fund indignată de torturile la ceste torturi.
şi a reprezentanţilor masei care autorităţile din Cipru su­
pun pe patrioţii deţinuţi în în­ După cum transmite agenţia
membrilor de partid din raion măsurilor de îmbunătăţire a sis­ lizarea olanului de construcţii chisori. Presse Association, F. Brokway
şi Jenny Lee au depus în Ca­
la dezbaterea unei astfel de temului de salarizare şi norma­ social-culturale pentru mineri. La 22 iunie a fost dată publi­ mera Comunelor o interpelare
probleme cum este analiza re a dat naştere unui puternic Trebuie arătat că dacă şedinţa cităţii declaraţia deputaţilor la­ ministrului Coloniilor, Lennox
burişti Fenner Brokway şi
F e u n ş a n tie r de p re fa b ric a temuncii depuse de comitetul ra­ avînt în rîndul minerilor, tova­ plenară a analizat bine felul în Jenny Lee. In declaraţie sînt Boyd, cerînd anchetarea condi­
ional pentru îndeplinirea sar­ răşul Szuder a arătat că unele care sînt îndeplinite sarcinile
citate cazuri de maltratare şi ţiilor în care sînt întemniţaţi
cinilor trasate de organul care conduced de exploatări nu ere- trasate de conferinţa raională torturare a deţinuţilor din în­
chisorile engleze din Cipru. deţinuţii din închisorile engleze
l-a ales, constituie nu numai ează condiţii ca acest avînt să în domeniul economic ea n-a ( Urmare din pag. l-a) ? oar un şan tier de construcţii.
Autorii declaraţiei arată că din Cipru.
crearea unui teren prielnic pen­ se desfăşoare din plin. acordat aceeaşi atenţie proble­ în ău n tru l halei, peisaju l se
tru manifestarea democraţiei in­ — Preocuparea scăzută pen­ melor vieţii interne de partid.
terne de partid, ci şi un mijloc Acest gol nu s-ar fi resimţit d ep ă şire a in d icelu i d e pro- sch im b ă brusc. A m p ă tru n s in
tru !a crea minerilor condiţii ca dac.ă în şedinţă ar fi luat cu-
eficace de antrenare a organi­ vîntul mai mulţi secretari ai d u c ţie cu 1,75, ia r în m ai cu lu m ea cim en tu lu i, a „ cu p to a -
zaţiilor şi membrilor de partid ei să poată lucra din plin şi să comitetelor de partid şi organi­
la o mai vie activitate politi­ cîştige pe măsura posibilităţi­ zaţiilor de bază, instructorii co­ 1,76. „ S p eră m să c îştig ă m în- rel° r p en tru p lin i“ — a şa cum
că pentru aplicarea în viaţă a lor lor de muncă — a spus vor­ mitetului raional. Cuvîntul in­
liniei partidului. De aceea se bitorul — cauzează în multe lo­ trecerea cu m ecanicii", îm i şop- n u m esc m u n citorii cuptoarele
poate considera ca importantă curi rămînerea în urmă, dă naş­ structorilor raionali, al secreta­
şi bine venită această iniţiati­ tere la nemulţumiri, determină rilor organizaţiilor de bază ar teşte zîm bind, N icolae N istor. pentru etu varea prefabricate- La Budapesta a avut loc o adunare
vă a Comitetului raional de pe mineri să ceară mutarea de fi dus la îmbogăţirea experien­ a tin erilor înapoiafi în patrie
partid Petroşani. la un loc de muncă la altul, de ţei de partid, ar fi făcut cunos­ oSe maci,nă piatră ‘ t°r-
la un sector la altul si chiar cute multe metode bune folosite se coc „plini (( U rm ăresc fidel drum ul p ie­
Plenara a făcut un_Bilanţ al de la o mină la alta. Este ne­ în munca organizaţiilor din Va­
realizărilor obţinute si a atras cesar ca tovarăşii din conduce­ lea Jiului şi ar fi scos la iveală. trişu lu i. A in tra t în beton ieră,
în acelaşi timp atenţia asupra rile exploatărilor, tehnicienii,
L a 50 d e m e tr i d e J iu l -în- de unde, am estecat cu cim ent, BUDAPESTA 24 (Ager­ acest lucru. Au luat de ase­
menea cuvîntul mame a-le că­
volbu rat şi la cîteva su te de se reva rsă ca o cocă, Intr-un pres). Din iniţiativa comite­ ror fii vor să se înapoieze a-
tului organizatoric al Uniu­ casă, dar sînt împiedicaţi de
m e tr i d e L u p e n i, pe d r u m u l cofraj, pe care o m asă v i- , nii Tineretului Comunist din autorităţile ţărilor în care se
brantă îl zgîn dăre din răspu- , Ungaria, la Budapesta a avut află.
ce duce la B ărbăten i, au răsă- {e rp D u p ă ce a m e s te c u l a lu a t J loc o adunare a tinerilor îna­
poiaţi în patrie din ţările în Participanţii îia adunare au
lipsurilor existente, arătînd ce să se ocupe mai îndeaproape de un număr mai mare de lipsuri. rit acum 2 ani cîteva barăci, form a dorită, o m acara „Pio- care s-au refugiat. trimis reprezentanţelor 'diplo­
matice ale S. bJ. A., Angliei,
trebuie făcut pentru a se asigu­ aceşti oameni, să stea de vorbă Din păcate, acest cuvînt s-a au-/ A cu m e un în tr e g şa n tie r. U n n ier" îl tr a n s p o r tă cu g r ijă In cadrul adunării cei care Franţei, Austriei, Belgiei, O-
ra îndeplinirea _sarcinilor tra­ cu ei, să-i ajute să lichideze ră­ zit prea puţin. Credem că acea­ au luat cuvîntul au vorbit landei, Turciei, Argentinei şi
şantier ^ m are care produce p e platform a-vagonet. Cup- despre situaţia grea a refu­
giaţilor unguri din străinăta­ ale altor ţări scrisori în care
sate de conferinţa raională şi mînerea în urmă. stă lipsă se datoreşte faptului prefabricate pentiu^ L ivezen i, to a rele-etu ve îşi d esch id g u rile te, despre dorinţa lor de a se
cer să se facă demers’uri pen­
a noilor sarcini intervenite în­ Tovarăşul Micloş Laurenţiu, că nu s-a acordat suficientă ia- P etro şa n i, L u pen i, U rica n i flă m ln d e. C o fra jele in tră în înapoia în patrie şi despre
faptul că autorităţile din sta­ tru înapoierea în patrie a ti­
tre timp. Lucrările sale au ară­ miner la exploatarea Aninoasa, tenţie pregătirii plenarei de către e *c ' cuptor. C îteva rotiţe în vîrtite tele occidentale nu le permit
tat că de la conferinţa raio­ a remarcat în mod just că e- comitetul raional care n-a a- C îteva ben zi rulante îşi în- nerilor unguri.
nală organizaţiile de partid din nunţat din' timp ordinea dă' zi. şi aburul cald ţîşn eşte m intos]
Valea Jiului au obţinut rezul­ xistă o slabă preocupare pentru tind gîtu rile de girafe spre ce-
tate vizibile în întărirea vieţii repartizarea judicioasă şi folosi­ Chiar şi cu această lipsă, ple-, rul plum buriu. N işte flăcăi în etuvă, pentru a coace su ­
interne de partid, în îmbunătă­ rea deplină a utilajelor. nara Comitetului raional de par­ hrănesc cu pietriş cîteva con-
ţirea compoziţiei sociale, în în­ tid Petroşani s-a dovedit a a- casoare. P iatra spartă se te le de „plini",
tărirea rolului lor conducător, — De ce se introduc utilaje vea o mare importantă în via-_ţ
în creşterea influenţei politice scumpe în locuri de muncă ne- ta organizaţiilor de. partid; din’ plim ba alene, p e ben zile ru- ^
oorespunzătoare, unde nu pro­ Valea Jiului şi nu încape îndo-' lante p in i la g rm u ta to a re.
în mase. ială că ea a dat un nou suflu ?anU er D e jur ba_
duc ? De ce nu la conducerea muncii de partid în rîndul mi­ -¦ S e p o a te d e p a ş t şt a ic i
Aşa cum este şi firesc aceste combinatului măsuri împotriva nerilor. scm de
rezultate pozitive obţinutei în acelora care fac astfel de gre­ indicele i e p ro d u c ţie i, am
şeli ? — a întrebat el. stta e i e lnzi / ' ml
întrebat pe Stan a g a m ai
ie i m m tensi ^ Guvernele Pakistanului şi Japoniei

tm C F R

com ise împiedică tineretul să participe

ţnunca de partid au determinat Tovarăşul Crişan Benedec a Aplicarea în viată a planu­ m ult pentru a scapa de ana- C iteva m acarale la Festival
îmbunătăţirea activităţii în e- arătat că organizaţia de partid lui de măsuri adoptat de ple­
lanşa i e denum iri tehnice se M

conomie şi în celelalte compar­ de la mina Lonea a neglijat ac­ nară, analizarea în continuare Vai de m ine, cum să nu. torc la stin g ă şi la dreapta, KARACI 24 (Agerpres). Du­ terne al Japoniei de a lîmlia
pă cum anunţă ziarul „Mor- componenta delegaţiei japoneze
timente. Participanţii la şedinţa tivitatea politică tocmai în sec­ în plenare ale comitetelor de L u n a tr e c u tă , in d ic e le d e pro-^ tr a n s p o r tîn d p r e fa b r ic a te le , ningmmk News“, Zafar Aii, se­ la cel de-ial Vl-lea Festival Mon­
cretar de onoare al Asociaţiei dial al Tineretului şi StudanţU
plenară au constatat cu-satis- torul care a mers mai . slab partid şi în adunări ale orga­ du cţie a fo st de 1,85. Ş i d a că — G ata / se au de vocea şo- Olimpice din Pakistan, a demi­ lor de la Moscova, reprezentan­
sionat din postul ce-1 ocupa, în tul Comitetului japonez pentru
facţie că sarcina cea mai im­ (sectorul II). Această greşită nizaţiilor de bază a felului în se v a pu n e în aplicare plan u l ferului. semn de protest împotriva gu­ pregătirea în vederea JFestivalu-
vernului Pakistanului care a in­ lui a declarat la 22 îunîe la o
portantă •trasată organizaţiilor orientare a permis ca lipsa de care se îndeplinesc hotărîrile to va ră şu lu i in g in er de m eca- S -a u rcat în cabină, şi-a terzis celor 200 de sportivi pa­ conferinţă de presă că delega­
kistanezi să participe la cea de ţia Comitetului a vizitat Minis­
din Valea Jiului de Conferinţa ¦disciplină atît din partea mineri­ luate riit 6'oflferinte-le'a şi '‘adunări- n izare com plectă, vom ţăce un tra s şapca pe ceafă, şi cam io- a IlI-a ediţie a jocurilor sporti­ terul Afacerilor Externe şi a’
ve internaţionale prieteneşti ale
raională — aceea de a mobi­ lor cît şi a tehnicienilor din a- - le generale de alegeri, vor a- salt mare. nu l, zb o a ră sp re U rican i, P e- tineretului care vor avea loc la protestat energic _ împotriva a-
liza masele de mineri, tehnici­ A m tăcut am îndoi. Un con- troşani, ori L ivezeni, unde Moscova. cestei hotărîri neîntemeiate. El
eni şi ingineri la lichidarea ră- cest sector, precum şi alte lip­ duoe o mare contribuţie la îm­ constructorii aşteaptă prefa-
mînerii în urmă a producţiei suri să ia proporţii, ceea ce a bunătăţirea întregii munci de voi de vagonete se îndrepta bricatele. TOKIO 24 (Agerpres). TASS a menţionat că comitetul vă
dă cărbune — se înfăptuieşte avut ca efect menţinerea secto­ partid în Valea Jiului. spre o hală m are. A fară, e anunţă : In legătură cu hotărî­
rului multă vreme în situaţia rea Ministerului Afacerilor Ex- căuta să obţină eliberarea de
M. CRISTESCU
vize pentru toţi cei 500 de mem*
cu succes. In primele 5 luni de sector codaş.
bri ai delegaţiei japoneze.
ale acestui an, minerii din Va­ Problema lichidării fluctua­ Bni*iinBBBBBeBBBB«anBBBnnBBBBBBBnBBsrBBBUBiasnBBBB»»BBBsuii.i BasBBBSBDBBBSBBaBBBBaBnaflBna

lea Jiului au extras în plus fa­ ţiei de muncitori, a creării de (U rm are din pag. l-a ) (0 hectare teren, au nă­ mîna omului să pliveas­ unde se găsesc ceapa şi Un protest a5 Federaţiei Sfudenfeşti
ţă de sarcinile de plan peste condiţii corespunzătoare pen­ pădit bălăriile. A cres­ că ori să prăşească. cartofii, erau săpate la
tru a se asigura cadre stabile A« avut dreptate şi cut rapiţa de un stat de timp, astăzi nu ar fi a- din întreaga Japonie
36.000 tone de cărbune şi — de muncitori mineri a fost ridi­ tov. inginer Ţugui şeful Şi unde pui că tov. vut unde să se joace
lucrul cel mai important — au cată cu tărie de numeroşi par­ secţiei Miercurea şi tov. om, a crescut pălămida inginer Klocner din ca­ de-a v-aţi ascunsela nici TOKIO 24 (Agerpres). In le­ In declaraţia Comitetului Cen­
reuşit să obţină acest rezultat ticipanţi la plenară, printre care inginer Klocner de la şi alte buruieni de nu drul serviciului planifi­ copiii, care pasc vitele gătură cu arestarea celor 5 stu­ tral executiv se subliniază că,
îmbucurător printr-o creştere Dan Gavrilă, Şutea Gheorghe serviciul de planificare care a! gospodăriei de prin apropiere şi nici denţi japonezi care au luat par­
reală a productivităţii muncii. ş.a., care au apreciat că în a- din cadrul gospodăriei mai şti ce-i a c i: cul­ stat susţinea că aceste cei doi ingineri, care te la demonstraţia în sprijinul după cum recunosc reprezen­
coastă direcţie comitetul raio­ de stat Apoldu de Sus. tură de rapiţă, de cea­ culturi — ceapa, carto­ încetării ocupaţiei americane a- tanţii autorităţilor poliţieneşti,
Dar nu asupra rezultatelor nal, combinatul carbonifer, con­ pă, ori altceva. Aseme­ fii, roşiile, etc., care o- răspund direct de mer­ supra insulei Okinawa, care a aceste represiuni au fost orga­
pozitive obţinute pînă acum Pe culturile de legu­ nea cepei sînt năpădite cupă nu mai puţin de sul treburilor din gos­ avut loc la 21 iunie în faţa clă­ nizate la cererea ambasadei a-
şi-au concentrat atenţia parti­ ducerile exploatărilor au făcut me care aparţin gospo­ şi culturile de cartofi şi 30 de hectare, — au fost podărie. dirii ambasadei americane, la
cipanţii la şedinţa plenară. A- prea puţin pentru a se înfăptui dăriei de stat Apoldu castraveţi. O adevărată bine întreţinute, au fost mericane de la Tokio.
tît referatul biroului comitetu­ sarcinile trasate de conferinţa pădure a buruienilor, o săpate la litnp... Se vede că tov. Ţugui 22 iunie Comitetul Central exe­ La 22 iunie, la chemarea Co­
lui raional, expus de tov. se­ de Sus, secţia Miercu­ pădure în care a intrat şi tov. Klocner nu s-au cutiv al Federaţiei Studenţeşti
cretar Alexandru Plic, cît şi raională. Ei au arătat necesita­ rea, şi mai ales în cea­ numai privirea ingineru­ Halal gospodar/ Da­ putut ascunde destul de din întreaga Japonie, a protes­ mitetului Central executiv, su­
discuţiile purtate de numeroşi tea ca organizaţiile de partid, bine în buruienile nepă­ te de studenţi au organizat o
tovarăşi au căutat să găsească organizaţiile sindicale şi UTM, sării lor, pentru că, deşi tat cu hotărîre şi a cerut elibe­ demonstraţie în fata clădirii Di­
răspunsuri fa întrebările : Oare organele administrataive să ma­ nu s-au putut găsi unul rarea !medială a celor arestaţi. recţiei Centrale a poliţiei, că­
nifeste o deosebită grijă pentru pe altul, i-a găsit... lind eliberarea celor arestaţi, i
nu puteau fi obţinute realizări noii veniţi, să se ocupe cu toa­
si mai mari în sporirea produc­ tă dragostea de ei, oreindu-le
ţiei de cărbune ? Ce ne-a îm­
piedicat să realizăm mai mult? condiţii bune de viaţă şi ajutîn- pa care se întinde pe lui Ţugui, fără să intre
că, într-adevăr, loturile ...MOŞ DRUM EŢU

( Urmare din pag. l-a) medie Lupeni; examinator la baze­ I Deva (curs cu frecvenţă) • — pre­ motei de la şcoala medie nr. 2 Deva ; nator la Istoria R .P .R .; prof. Bende r Tragerea specială Loto C entral
le darwinism ului: Fildan M aria de la şedinte : conf. univ. Onişor Teodor — examinator la chim ie: prof. Igna Eugen de la şcoala de 7 ani maghia­
examinator la Istoria R .P .R .: prof. şcoala medie nr. I Petroşani; exa­ G lu j; examinator la limba şi litera­ Liliana de la şcoala medie nr. 1 ră Alba Iu lia ; examinator la limba din 28 iunie 1957
Rodeanu Ioachim de la şcoala medie minator la Istoria R .P .R .: prof. tura rom înă: prof. Popa Eufrosina D eva; examinator la bazele darwi­ rusă : prof. Szabo Carol de la şcoala
O răştie; examinator la limba ru s ă : Stoica Doina, de la şcoala medie Pe- de la şcoala medie nr. 1 Deva ; exa- nismului : prof. Nearhţu Emil de Ia medie Z la tn a ; examinator la limba
prof. Nistor Anghel de la şcoala me­ şi literatura m aghiară: prof. Szente
die nr. 2 Deva. [emisiile pentru examenele dematuritate Ladislau de la Şcoala medie ma­
dinsesiunea iulie1357dela edeeultri ghiara Petroşani.
C O M IS IA nr. 7 Şcoala medie nr.
1 Petroşani (curs cu frecvenţă şi fă­ penală din ruşinea C O M IS IA nr. 13 Şcoala medie
ră frecvenţă). — Dau examen şi Hunedoara (curs cu frecvenţă şi fără
elevii de la şcoala medie Petrila, troşani; examinator la limba rusă : minator la m atem atici: prof. Fi lip şcoala medie O răştie; examinator la frecvenţă) — preşedinte: conf. univ.
Lonea, Preşedinte: conf. univ. Gio- prof. Diaconescu Zoe de la şcoala de Givulescu Răzvan — C lu j: exami­
banu loan — C lu j; examinator la 7 ani nr. I Petroşani. Elena de la şcoala medie nr. 1 Deva; Istoria R .P .R .: prof. Bulz Constantin nator la limba şi literatura ro m înă:
limba şi literatura rom înă: prof. D a­ prof. Joandrea M aria de la şcoala
mián Gec-gina de la şcoala medie C O M IS IA nr. 9 Şcoala medie Sebeş examinator la fizic ă : prof. Clipii Au­ de la şcoala medie nr. 1 Deva i medie Sim eria; examinator la mate­
B rad ; examinator la matematici: (curs cu frecvenţă) — preşedinte: matici : prof. Tăndău Augustin de la
prof. Hîndoreanu loan de la şcoala lector univ. Emil Samberger — G lu j; relia de la şcoala medie nr. i D e v a ; examinator la limba ru s ă : prof. Su­ şcoala medie Hunedoara! examina­
medie nr. I Petroşani; examinator examinator la limba şi literatura ro­ tor la fizică: prof. Ciolan Anatolie
la fizic ă : prof. Zoican Voicu de la mînă : prof. Ioan Dumitru de la şcoa­ examinator la chim ie: prof. Ciorbă rugiu Valentina de la şcoala medie de la şcoala medie Hunedoara ; exa­
şcoala medie nr. 1 Petroşani; exa­ la medie Orăştie : examinator la ma­ minator la chim ie: prof. Silberstein
minator la chim ie: prof. Dărăbanţ tematici : prof. Guzun Boris de la Bara G eorgeta; de la şcoala medie nr. 1 Deva. ludith de la şcoala medie nr. 1 Pe­ N oi p r e m ii. în obiecte se vor d istrib u i în afara prem iilor
Iban de la şcoala medie Petroşani; şc'oala medie Sebeş; examinator .la troşani ; examinator la bazele darwi­ obişnuite în bani la tragerea specială „L oto C entral" din 28
examinator la bazele darwinismului; fizic ă : praf. Nicoară Marcela de la nr. 2 D e v a ; examinator la bazele C O M IS IA nr. 12 Şcoala medie ma­ nismului : prof. Tim ar Zorina de la iunie. P e lista celor p a tru cate g o rii d e p rem ii su p lim en ta re ale
próf. Popa Delia de la şcoala medie şcoala medie Sebeş; examinator la darwinism ului: prof. Vinţi Juja de la ghiară Deva (curs cu frecvenţă)). şcoala medie Simeria ; examinator la acestei trageri, fig u re a ză :
Lupeni; examinator la Istoria R.P.R.: chim ie: prof. Weiss Magdalena de şcoala medie nr. 2 D eva; examina­ Dau examen şi elevii de la şcoala Istoria R .P .R .; prof. Caţavela O li­
praf. Paicu M aria de la şcoala me­ la şcoala medie S im eria! examina- tor la Istoria R .P .R .: prof Avram medie nr. 2 maghiară Petroşani. Pre­ via de la şcoala medie S im eria; exa­ —am o to c ic le te
die Lupeni; examinator la limba ru­ tor la bazele darwinism ului; prof. Ilarion de la şcoala medie nr. 2 şedinte : conf. univ. Incze Andrei — minator la limba rusă prof. Popa Eu­
să ; prof. Duică M aria de la şcoala Dimitrovici Ortensia de la şcoala D eva: examinator la limba rasă : C lu j: examinator la limba şi lite­ genia de la şcoala medie Brad. — ceasornice de aur şi r i chel
medie Haţeg. medie Sebeş; examinator la Istoria praf. Zelenco Vsevolod de la şcoala ratura ro m înă: prof. Coliban Tiberiu — servicii de m asă din cobalt (60 de p iese)
R .P .R .: prof. Ivancu Constanţa de la nr. 2 Deva. de la şcoala medie maghiară. Petro­ Examenele de maturitate se vor — s e r v ic ii d e m a s ă „ R o s e n th a l"¦ ( 5 6 d e p ie s e )
C O M IS IA nr. 8 Şcoala medie şcoala medie Alba Iu lia : examina­ şani examinator la m atem atici: desfăşura după următorul program : — covoare orien tale lucra te d e m ină «
Lupeni (curs cu frecvenţă); preşedin­ tor la limba rusă: prof ilie Ioari de C O M IS IA nr. 11 Şcoala medie nr. prof. Gîrbău Eugen de la şcoala me­ — m aşini de cusut
te : conf. 'univ. Vasilovschi Octavian la şcoala de 7 ani Petros raionul 2 Deva (curs cu frecvenţă şi fără 1 iulie 1957 orele 8 f ix : limba şi
— G lu j; examinator te limba şi li­ literatura romînă (scris) i — a r a g a z u n cu tr e i o c h iu ri. ş i b u te lie
teratura rom înă; prof. Mitrică Octa­ Haţeg. frecvenţă — preşedinte: lector univ. die maghiara Deva i examinator la — televizoare
via de la şcoala medie nr. I Petro­ Veza Samson — Cluj j examinator fizică : prof. Visky Arpad de la şcoa­ 3 iulie 1957 orele 8 f i x : matema­ — aparate de radio
şani ; examinator la matematici: C O M IS IA Nr. 10 Şcoala medie rr. tică (s c ris );
prof. Picu Nifu de la şcoala medie la limba şi literatura rom înă: prof. la medie maghiară Petroşani; exa­ — a c o r d s o a n e cu 8 0 rd e b a ş i p e n tru a -
Susan Dumitru de la şcoala medie 5 iulie 1957 orele 8 fix : limba şi
Lupeni i examinator la fizic ă : pori. nr. 2 Deva ] examinator la matema­ minator la chim ie: prof. Koller Lu­ literatura maghiară (scris) pentru — haine şi pan talon i de piele m otociclişti
tici : prof. Caraman Pa vel ds la dovic de la şcoala^ medie maghiară şcolile cu limba de predare maghiară. — stofe de dam ă şi bărbă teşti
Ştefan Anica de la şcocra medie nr. Deva ; examiqator la bazele darwi­ — b iciclete etc., etc.
şcoala medie nr. 2 D eva) examina­ nismului : prof. Boros Ladislau de la Examenul oral începe în ziua de 6
j Petroşani j examinator la chim ie: iulie a.c. la şcolile cu limba de pre­ C e r e ţi p r o s p e c tu l g r a tu it la to a te u n ită ţile 'de v în z a r c a .11
prof. Ciufudeanu Felicia de la şcoala
tor la fizică: prof. Clipii Ti- şcoala medie maghiară D e v a ; exami­ dare romînă şi în 8 iulie a.c. D şco­ tetelor „Loto Central".

lile cu limba de predare maghiară.