Page 85 - 1957-06

IN TABĂRA
S-A RIDICAT
, DRAPELUL
t Pesie zarva pregătitoare de deschi­
dere festivă a taberei de pionieri şi
1şcolari din Gurasada, maşinile 'oas­
peţilor au împliniat suliţele sonore
ale claxoanelor. Pe porţile deschise
—- torclnd ca nişte uriaşi motani —
maşinile lunecă legănat, fişiind pe
pietrişul curţii.
Invitaţii au so siţi
Portierele maşinilor se deschid şi,
tn faţa micilor şi gălăgioşilor locui­
tori din tabără, coboară oaspeţi dragi,
care pornesc apoi pe alei, înconju­
raţi de grupuri vesele şl zglobii de
copii. Intr-un grup de mdglldeţe, Cor­
nel Cazan, secretarul organizaţiei de
bază I.C.S. şi Ion Scordalin, Instruc­
tor C.C. al P.M.R., au plecat să di­
ateze dormitoarele
Aşezaţi pe băncile de sub bolta
de verdeaţă a uriaşilor castani, pio­
nierii, puţin intimidaţi discută 'cu
directorul general al I.C.S.H. — rA.
Cogan. Lingă lotul de bambus,
D. Moga şi S. Noja discută cu doc­
torul taberei A. Pop, despre pompa
electrică de la flntlna taberei.
Semnalele metalice şi sonore ale
trompetei pioniereşti, spintecă aerul,
şi, din toate părţile, ain In fugă
pionierii şi şcolarii aflaţi tn tabără, şl bucurie sclipesc tn ochii copiilor,
încolonaţi, copiii intră apoi pe pla- care urmăresc fllfîirlle drapelului ce
¦ fm
¦Cel mai solemn moment din viaţa taberei Gurasada — ridicarea
festivă a drapelului.
In lupfă pentru econom ii
Cele 250 de tone combustibil
economisit în luna curentă la
Depoul de locomotive din Pe­
troşani, ilustrează efortul pe
care îl depune întregul colec­
tiv.
Printre muncitorii de frunte
ai colectivului, se numără me­
canicii Grigor Crişan şi loan
Cătuţoiu, constituiţi în brigada
de pe locomotiva 150.1092, ca­
re au realizat economii de 18
tone combustibil conventional.
Risipă,
Discutam într-o bună zi, să
iot iie de atunci vreo două săp­
tămîni, ou un amic din Hune­
doara despre risipă. El mii-a
d:at ideea.
— Să vezi mă frate ce-i pe
şantierele Trustului 4 consirne­
ţii... Te iei cu niîinile de cap,
nu alta.
Amânasem raidul de pe o zi
pe alta. Ba alte ocupaţii, ha
ploaia, pînă cînd, într-o bun”
dimineaţă, mă urcai în cuirsa
de Hunedoara şi dus am fost.
Ce-am văzui acolo — m-aş mai
fi văzut — m-a pus pe gînduri.
Cărămizi, ciment şi altele
Am început-o cu şantierul I
— oonstrucţii social-cultunale.
N-am ce spune. S-a făcut trea­
bă bună. Glubul-cinematograf e
pe terminate, restaurantul, ca
o carte de vizită la intrarea în
Oraşul Muncitoresc, finisat şi
frumos, blocurile muncitoreşti
formează, pe bună dreptate, un
oraş. Ş' încă se mai constru­
iesc. Dar cu ce preţ...
In lucru, un cvartal de cinci
blocuri. Blocurile 56—60. Un
şanţ, probabil pentru canaliza­
re. Lîngă ei, vreo 10 tuburi de
beton, aruncate, aşa la voia în-
tîmplănii. Din ele, trei sparte,
îneît nu-mi pot da seama cam
la ce anume s-ar putea folosi.
Lingă peretele din ale cărui
geamuri viitorii locatari vor
putea vedea Chizidul (isînt la
blocul 60), două grămezi de
cărămizi (sparte bineînţeles),
şi o ia treia cu cărămizi între­
gi de data aceasta, dar stivui­
te... de parcă ar fi fost bascu­
late) pe care, intenţionat stan
toni din faţa catargului pavilionului
şi festivitatea de deschidere începe.
Plini de gravitatea şi de importanţa
‘ momentului, preşedinţii de detaşa­
mente dau rapoartele. Şt tn timp
ce copiii intonează clntecul pionie­
resc, garda aduce drapelul taberei.
In cadrul festivităţii, instructorul
superior Ion Duşe şi directoral ta*
berei Ioachim Moditcă, adresează ea-
vinte calde copiilor. In minţile ele­
vilor vor dăinui mult timp cuvintele
directorului Cogan: „părinţii voştri
n-au avut parte de iabere, dar pen­
tru voi — ele s-au făcut. Petreceţi-vă
din plin vacanţa şi fiţi fericiţi".
Apoi, steagul roşu, inmtnat de Ma­
ría Popescu din partea comitetului ra­
ional, U.T.M., este înălţat pe ca­
targ, tn timp ce, ca voci vibrante,
pionierii ctntă „Azi e zi de sărbătoa­
re"... Mărgeluşe sclipitoare de emoţie
se ridică solemn. In roşul steagu­
lui, ei văd lupta generaţiilor — văd
slngele vărsat pentru viaţa lor de
azi, fericită şi lipsită de griji.
HŞg? Cu ridicarea drapelului se
l i l i l í consideră deschisă viaţa de
' tabără cu jocurile, chite-
' ţ ' .'cele, excursiile şi serile
« de basm pe care le au de trăit
si\ ' copiii tn cele trei săptămîni cit
vor sta împreună.
Pe platou se prezintă recita-
lori „solişti, gimnaşti. In trei
' zile au pregătit un bogat pro-
l i l f i i gram.
f l p l s Zilele însorite pline de far­
mec şi dc veslie au sosit.
Petrecere plăcută, copii!
C. S. trică pentru producerea aerului
Nici brigada compusă din me­
canicii Gheorghe Balaş şi Fer-
clinand Bozero, nu s-a lăsat mai
prejos, realizînd economii de
15 tone combustibil.
La succesele colectivului au
contribuit şi lăcătuşii. Dintre a-
ceştia, s-a evidenţiat în mod
deosebit tovarăşul Petre Rusu,
de la aparate speciale, care a
executat reparaţii de calitate su­
perioară, depăşind în acelaşi
timp norma cu 80-120 la sută.
nu —¦ nu pot pricepe — sta
cocoţat un tractor cu şenile, cu
motorul i?. plină funcţiune.
Pumta numărul 15-3-21.
Pleacă tractorul, număr că­
rămizile sparte. Vreo 30. Nu-s
chiar atît de multe; bănuiesc
însă că pînă a ajunge să fie
zidite, se vor mai sparge încă
pe atîtea. Ceva mai încolo, în
dreptul aceluiaşi bloc, pe o su­
prafaţă de aproximativ 25 m.p.
pietriş, nisip, amestecat ou pă­
mînt şi frămîntat' de roţile ca­
mioanelor.
Alături, blocul 69. In dreptul
lui, altă grămadă de cărămizi
sparte. O piramidă în miniatu­
ră, de înălţimea unui stat de
om şi întinsă pe o suprafaţă de
...să tot fie 16—20 m.p. Ri­
sipă (vezi clişeul l).G eva mai
încolo, cam în dreptul blocului
58, se află magazia de ciment.
Un tractor (cu nr. 15-3-16) re-
moreînd o platformă (nr.
Anul IX. Nr. 788
VEŞTI DIN VALEA JIUL UI
Mina Petrila
şi-a îndeplinit planul
semestrial
Zilele acestea, colectivul mi­
nei Petrila a obţinut un deose­
bit succes. Minerii de aici şi-iau
îndeplinit planul pe primele şa­
întreprinderea minieră Băniţa
în plină dezvoltare
întreprinderea minieră Bani­
ţa, este o întreprindere produ­
cătoare de calcar metalurgic
pentru furnale, acesta fiind ma­
terialul fondant principal în
procesul tehnologic de producţie
al fontei. La preluare (î-n no­
iembrie 1953) de la întreprin­
derea „6 August“, carierele se
aflau într-o stare de nedescris.
deoarece exploatarea lor s-a
făcut în mod nerational, fapt
care a dus la inundarea lor cu
pămînt.
Prin munca însufleţită de zi
cu zi a muncitorilor, tehnicie­
nilor, cit şi a colectivului de
conducere, s-a reuşit ca în pri­
mii doi ani de la preluare, sa
se evacueze grămezile imense
de pămînt. Trecîndu-se la o
exploatare raţională, cariera se
situează drept una dintre cele
mai moderne cariere din ţară.
In raport cu nevoile crescîn-
de de piatră de calcar ale fur­
nalelor din Hunedoara şi Că-
lan, a fo st învestită pentru me­
canizarea acestor cariere suma
de lei 8.500.000.
Astfel, s-au procurat, prin
planul de investiţii, trei gru­
puri electrogene de 175 KVA
care să furnizeze energie elec­
comprimat necesar petforajului
în cariere, trei grupuri de 18
KVA şi un grup electrogen de
37 KVA, necesare iluminatului
carierelor în schimbul II, a gru­
pului social, a dormitoarelor
comune şi locuinţelor muncito­
reşti.
S-au procurat 100 vagoneţi
basculanţi cu capacitate de 1
tonă, trei locomotive de mină
tip „23 August“, în vederea me­
canizării transportului de pia­
tră spartă de la silozuri la
rampele C.F.R. Concomitent cu
acestea, s-au construit 3 km de
linie C.F.I. şi silozuri cu o ca­
pacitate de 1.000 tone. Pentru
îmbunătăţirea procesului tehno­
logic, în vederea eliminării tim­
pilor morţi, în anul 1955-1956,
s-a construit o galerie subtera­
nă de 100 m.l. cu un puţ de
pris ,risipă2
' (>
17-9-6) îşi în­
semna drumul
către betonie­
ră cu o dîră,
din păoate nu
prea subţire,
de ciment. Pe
cei 80-100 me­
tri cît era de
lung drumul,
cred că s-au i-
roşit 2-3 saci
de ciment. Ri­
sipă (vezi cli­
şeul 2). Se des­
carcă cimentul •• • -¦
şi tractorul cu
platformă plea­ ' ÎŞ/
că. In jurul lă­
•*..
* ',v *
zii în oare ci­
mentul cu pri-
cina fusese descărcat, conţinutul
,a 4 saci împrăştiat pe pămînt-
Risipă. Şi treceau maiştri, şi
treceau inginerii pe lîngă ci
Miercuri 26 iunie 1957
se luni ale anului, ou 10 zile
•înainte de termen. Acest suc­
ces are ba bază creşterea ne­
încetată a productivităţii mun­
cii. Numai în primele patru
luni ale anului, productivitatea
muncii la mina Petrila a cres­
cut ou 2,3 la sută, faţă de cea
planificată.
însilozare de 400 tone capaci­
tate. Prin aceste construcţii s-a
redus cu 200 m.l. distanţa de
transport manual, fapt care a
mărit şi randamentul pe cap
de muncitor cu 20 la sută.
Din cauza vagoanelor C.F.R.
care se puneau la încărcare în
mod neritmic, întreprinderea
intîmpina mari greutăţi nea-
vînd posibilităţile necesare de
însilozare a calcarului cenca-
sat. Avîndu-se în vedere reme­
dierea acestei situaţii s-au luat
măsuri pentru a se prelungi
galeria subterană existentă şi
a se construi alt puţ de însi­
lozare, cu o capacitate de 500
tone, precum şi construirea u-
nui siloz la zi, cu o capacitate
de 600 tone, mărindu-se astfel
posibilităţile de însilozare.
In vederea măririi capacităţii
de producţie şi a îmbunătăţirii
procesului tehnologic, s-a luat
încă din 1955 măsura de a se
exploata in trepte, ceea ce a'
făcut ca în loc de 20 lifm C.F.I.
pe care lucra un efectiv de 40
spărgători pe schimb, să se a-
jungă azi la un număr de 50
linii, pe care pot lucra cel pu­
ţin 100 de spărgători pe schimb.
Din cauza lipsei posibilităţi­
lor de cazare a muncitorilor
familişti întreprinderea duce o
mare lipsă a forţelor de muncă.
Pentru a înlătura această defi­
cienţă s-au luat' măsuri de a se
construi locuinţe pentru aceştia.
Forul tutelar, a înţeles impasul
în care se afla întreprinderea şi
a aprobat fondurile necesare,
aşa că s-a început construcţia
a 53 apartamente pentru fami­
lişti.
Pînă la sfîrşitul anului cu­
rent, se vor face pregătirile de
deschidere a unor noi fronturi
de lucru, prin tăierea de noi
trepte şi atacarea masivului din
ION URSEANU
şeful serviciului tehnico-producţie
I. M. — Bănită
¦m
1 dă nici un bob din recoltă, d e­
N satul Leşnic, ce aparţine co­
meniul oare parcă-şi plingea zi­
lele şi nici nu-1 băgau în sea­
mă. D e ! Se zice că obişnuin­
ţa e a doua natură a omului !
Deodată, fără ca pe cer să
se vadă vreun nor, aud un bu­
buit înfundat. întorc capul. Pe
linia Deoauville care duce sus,
la atelierul de prefabricate, cu
roţile în sus, încă. învîrbindu-
se, un vngonet. Lîngă el, una
peste alta, piese prefabricate.
— Ce-i cu afacerea asta, to­
varăşe ? — întreb un om . care
meşterea ceva la o betonieră.
— Apăi, tovarăşe, dragă, a-
faceri din astea vezi aici, în fie­
care-zi. Şi zău „tare bune afa­
ceri, .îs“.
. La faţa locului din vreo 7
¦¦.'iese prefabricate, 3 fisurate,
’istrusei.Mai foloseste-le dacă
A. J.
( Continuare. în pag. 3-a)
PRO LETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ1-VĂ!
Rentau îndeplinirea înainte
de termen !a sarcinilor de plan,
depăşirile înregistrate de bri­
găzile fruntaşe ale minei, au
jucat un rol deosebit. Ga e-
xemplu, numai din abatajul bri­
găzii condusă de Moise Petei’,
a ieşit eu peste 4.000 tone mai
mult cărbune de cît era prevă­
zut, iar din cele în care lucrea­
ză brigăzile conduse de Panait
BogOiŞ, Ioan Marian IX, Cornel
Cenuşe şi încă multe altele, au
ieşit între 1.000 şi 3.500 tone- m in e rii d in b r ig ă z ile co n d u se
cărbune peste plan.
Sectorul II al minei
Lupeni şi-a îndeplinit
angajamentul luat în
cinstea zilei minerului
şi a lui 23 August
S îm b ă tă la am iază, m inerii
sectorului II al m inei Lupeni
au obţinut o însem nată victo­
rie. D a to rită m uncii p lin e de a- prim ele patru luni ale anuhii
vîn t, ei au reu şit să-şi îndepli- acesta.
>000000000000000000000000000000000000000000000000 OOOOOOOOOsOOOOOOOOOOOOOOOOOO
Grija pentru sănătatea
omului în ţările socialiste
O nouă instalaţie
modernă pentru
cercetări
în domeniul
cancerului
Colectivul dc lucrători de Ia
uzina de maşini pentru teleco­
municaţii din Budapesta a îm­
bogăţit ştiinţa medicală cu o
nouă instalaţie modernă. Lu­
crătorii de la această uzină au
construit prima stafie din Un­
garia pentru controlarea respi­
raţiei celulelor. Instalaţia, care
este un complex de mecanisme,
este destinată cercetărilor onco­
logice,
Cu ajutorul acestei instalaţii,
compuse dinîr-un termostat, mo­
toare electrice, galvanometre cu
oglindă, celule fotoelectrice, pot
fi examinate celulele oricărei
vietăţi. Termostatul, în care
sînt aşezate retortele conţinînd
ţesuturile, poate îi încălzit la
25, 32, 37 şi 38 grade. El men­
ţine în permanenţă temperatu­
ra necesară. Cu ajutorul aces­
tui aparat se poşte constata
dacă ţesuturile examinate sînt
bolnave sau sănătoase.
Această instalaţie a fost în­
zestrată cu iluminatul fosfores­
cent. Deocamdată au fost con­
struite patru instalaţii pentru e-
xaminarea respiraţiei celulelor,
ele urmînd să fie puse la dis­
poziţia ştiinţei medicale ungare.
A început secerişul
orzului
In ciuda tim pului ploios din
u ltim a vrem e, orzu l a aju n s la
coacerea in p îrg ă , parcă m ai
d evrem e ca în a lţi ani.
P entru a nu lăsa să se pier-
pu tatu l com unal Ion M ica, din
m unei V elei, •raion u l Ilia, a ie­
ş it în d im in e a ţa zilei de ieri la
secerişul orzului.
S e aduce la cu n oştin ţa
conducerilor întreprinderilor,
instituţiilor şi organizaţiilor
\din regiunea H unedoara că
p o t pu blica în ziaru l nostru :
anunţuri, reclame,
oferte de s erviciu,
diferite alte inform aţii pe
care vo r să le a d u că la cu­
n oştin ţa publicului.
D e a sem en ea se aduce la
c u n o ş tin ţa 'c e lo r in te r e s a ţi că
j se pot publica ' anunţuri pri­
vind :
PIERDERI DE ACTE
şi primele roade
4 pagini 20 bani
nească angajam entul de a da
p este plan 1.200 tone pe ca-
re-l lu aseră în cin stea Z ilei m i­
nerului şi a zilei de 23 A u gu st
şi chiar să-l depăşească cu 119
tone cărbune.
A cest frum os rezultat se da-
toreşte nu num ai celor 624 to­
ne peste prevederile planului
care au ie şit în luna a cea sta ,
din a bataju l frontal al lui A-
lexandru Boboeni, dar şi m un­
cii a vîn ta te pe care au depus-o
de Alexandru M uszta, Ioan
B oje şi alţii, care au reuşit să
dea peste planul celor 20 de
zile, între 99— 166 tone m ai
m ult cărbune.
C ele 1.319 tone care au fo st
extrase peste plan din sectorul
II a l m inei L upeni de la 1 m ai
pîn ă la 20 iunie, vin să se a-
d a u g e la celelalte 7.157 tone,
care an fo st d a te p e ste p la n în
VV 1
1 sănătăţii
In cuiul 1957 u f
luat fiinţă tn R.F> '
Germană „Insiitu- .
tul de medicină ş:
biologie" care se
ocupă de toate
problemele legale ;
de cancer. Acest fc;
institut a creat o 1
largă reţea de ;?
profilaxie a can- ,
cerului.
IN FOTO: Sa- ’
vanţt germani cer­
cetează la mi- \
croscopul eleclro-
nic celule norma­
le şi celule cance­
roase, spre a con- j:
slala deosebirile
de structură din­
tre ele.
vv
Ocrotirea
în R. Cehoslovacă
In lu n a fe b r u a r ie a. c. a în c e ­ din Z eleznice, a fo st însă de
pu t să fu n cţion eze în orăşelul
Z eleznice un centru sanitar
pentru copiii suferinzi de ence­
falită perinatală (paralizia ce­
rebrală congenitală sau m ala­
dia lui L ittle). E sie prim u l sa ­
natoriu de acest fel înfiinţai
in C e h o slo v a c ia cu titlu ele in ­
stitu t experim ental.
A stă zi însă, du pă cîteva luni
de a ctivita te, valoarea lui nu
m ai este strict experim entală,
întrncît colectivul de m edici
neurologi, condus de doctor
L e sn y k , a re u şit să o b ţin ă cu
tratam entul m ecanoterapic re­
zu lta te cu adevărat rem arca­
bile. E ste de m en ţion at şi fap­
tul că sanatoriul, care la înfiin­
ţare nu avea decît 60 de paturi,
dispune a stă zi de 300 paturi.
Sanatoriul de la Zeleznice
tratează copiii care pînă nu de
m u lt erau lă sa ţi pradă înlîm -
plării, m edicii din în treaga lu­
me considerînd paralizia cere­
brală congenitală ca incurabilă,
indiferent de cauzele care o
provoacă. P osibilităţilor de ate­
nuare a bolii prin exerciţii fi­
zice le erau acordate de asem e­
nea puţine speranţe.
M edicii şi personalul sanitar
Un succes al neurochirurgilor
polonezi
Chirurgii de lia clinlcia de
neurochirurgie din Varşovia au
efectuat recent o intervenţie
deosebit de rară. Ei au extirpai
o parle din creierul unei fele
de 13 ani. Această intervenţie
chirurgicală se aplică de obicei
în cazul copiilor care suferă de
vreo boală congenitală a creie-
Un concurs V
La Cabinetul tehnic al minei
Lupeni, inginera Davidescu toc­
mai scosese dosarele cu propu­
nerile de inovaţii cînd, în bi­
rou, a intrat inginerul Ioan
Pompiliu şi maistrul mecanic
Stan Papuc.
— Tovarăşă Davidescu, v-am
adus şi noi două propuneri de
inovaţii. De data aceasta, pen­
tru concurs. Este vorba de do­
uă dispozitive: unul pentru în­
doit şină de cale ferata şi altul
pentru tăiat şi găurit şine la
locul de muncă (în mină).
8 propuneri
După ce Ie mulţumi, inginera
se apucă să le înregistreze, ob-
servînd cu bucurie că, pînă a-
cum, pentru concursul de ino­
vaţii, organizat pe trimestrul
III şi, lansat în 10 iunie, au
fost deja prezentate 8 propu­
neri.
„Aparat pentru captarea pra­
fului de rocă“, propunerea făcu­
tă de Ana Ferdinand, maistru
mecanic, este tot pentru con­
cursul de inovaţii ca şi propu­
nerea „Elice bucşată pentru
manivelă“, făcută de lăcătuşul
Ioan Fazekaş, în colaborare
cu Ana Ferdinand.
Cele opt propuneri de inova­
ţii prezentate în numai 10 zile
de la lansarea concursului, do­
vedesc că Ia exploatarea carbo­
niferă din Lupeni, minerii sînt
preocupaţi să îmbunătăţească
procesul de producţie, perfec-
ţionînd continuu utilajele.
m
copiilor
altă părere. F aptele dovedesc
din plin că ei au avu t dreptate,
în trn cît 80 la su tă din tinerii
pacienţi care au părăsit pînă
a stă zi sanatoriul, după un trata­
m ent m ecanoterapic de trei
luni, au fo st fie vin d eca ţi in te­
grat, fie că se aflau pe calea
însănătoşirii. In acelaşi tim p
trebuie consem nat faptul că 40
la su tă din tre copiii a tin şi de
epilepsie — şi suferind totodată
de vizibile tulburări ale func­
ţiunilor m uşchilor — au d o ve­
dit, după aplicarea tratam en tu ­
lui corespu n zător, că tra ta m en ­
tul e p ile p sie i m erg e m in ă în
m ină cu prescripţiile m ecanole-
rapiei.
In san atoriu l de la Zeleznice,
m icii pacien ţi se sim t ca aca­
să. Ţesutul, m ode latul, diferitele
jocuri şi distracţii, precum şi
num eroase in sta la ţii m ecanice
şi elastice, sîn t m enite să redea
m obilitatea m uşchilor bolnavi.
C ultivînd sp iritu l unei colabo­
rări prieten eşti între personal
şi copii, conducerea in stitutulu i
asigură clim atul cel m al potri­
vit adm inistrării unui trata­
m ent exem plar.
rului. Pacienta ana arierată, su­
ferind totodată de crize înde­
lungate de epilepsie. Starea ei
s-a ameliorat simţitor în urma
operaţiei. Intervenţia a slîrnit
mult interes, deoarece astfel de
operaţii erau executate pînă a-
cum numai în cazul copiilor
mai mici.