Page 86 - 1957-06

Pap. 2
Artiştii“ zilei
v..Mă aflam în cabina tehni­
că a staţiei de radioficare din
oraşul Haţeg. Priveam la butoa­
nele a căror manipulare avea să
ducă în sute de difuzoare vo­
cea crainicului haţegari, care
urma să a n u n ţe : „Aici centrul
de radioficare“... Prin sticla gea­
mului ce leagă cabina tehnică
de studio, urmăream mişcările
şi foiala oelor ce aveau să-şi
'dea concursul la emisiunea lo­
cală. Mai luasem parte şi altă
dată la transmiterea programu­
lui local, emoţia ce mă cuprin­
se se deosebea însă de cea de
alte dăti.
In studio, vreo 15-20 de co­
pilaşi, „artiştii“ zilei, luaseră
loc pe bănci. Stăteau nepăsători
parcă la tot ce se petrecea în
jur. Responsabilul ou progra­
mele locale, tov. Pavel Roma-
nenco, le explica pe înţelesul
lor semnalizarea de „atenţie“
şi „microfon deschis“. Tovară­
şele Ana Epure, directoarea că­
minului de zi, educatoarele Eli-
sabeta Rotaru şi Maria Cocheci,
se postară în mijlocul grupului
de copii. Pe faţă li se putea citi
emoţie şi teamă.
începe
programul
Lumina becului galben a sem­
nalizat „atenţie“. Prin rînduri-
le celor mici a trecut un mur­
mur abia simţit. Educatoarele
au dus degetul arătător la bu
ze, semn ce impunea linişte.
Sanda Alicu, s-a plecat la ure­
chea surorii ei mai mici, povă-
ţuind-o:
— M ira !... cînd se aprinde
lumina roşie, să taci, că ne ru­
de mămica la difuzor:
— „In cadrul programului de
azi îşi vor da concursul cămi­
nul de zi. şi grădiniţa de copii
din localitate“, a precizat crai­
nicul. Pe stradă, oamenii s-au
oprit din mers, iar în case, for­
fota gospodinelor a încetat, ca
la o comandă.
— ...Ascultaţi pentru început
duetul „Vară, vară, primăva­
ră “, în execuţia surorilor Mo-
nica şi Norica Mauzbergher, a
continuat crainicul. După o pau­
ză de cîteva momente, melodia
a două voci cristaline a zburat tor sute şi mii de generaţii, a
pe fire, de-a lungul oraşului. fost !altfel. Noi nu ne-am veselit
Succesul cîntăreţelor m-a um­ în grădiniţe "şi cămin, pentru că
plut de bucurie. M-au uimit în atunci acestea nu existau. Ju-
acelaşi timp măestrîa si curajul —cariile erau oTaritaterfilme pan-1
acestora. Rînd pe rînd, îh faţa tru copii nu existau, iar micro­
microfonului, s-au prezentat foane şi staţii de radioficare nu
Nelv Vinţan, cu poezia „Şcoa­ s-au pomenit. N-a existat ni­
la“, Dalia Rotaru cu „Păpuşi- mic din cele ce fac fericită via­
ca“, după care a urmat micuţa ţa copiilor de azi.
Mira Alicu cu „Pinguinii“. Cu
ochi la educatoarea ce-o încu­
Ştafeta nautica pe Mureş
A n d e an, In p rim a d u m in ică a lunii
augu st ,m ilitarii F orţelor M aritim e ale
R .P .R , şi, îm preu nă cu ei, oam enii
'fiuncii din patria noastră, sărbătoresc
„Ziua M arinei M ilitare a R .P.R .
A sociaţia V oluntară pentru Spriji­
n irea A p ă ră rii P a trie i — AV..S..4 P.
— organ izează, pentru sărbătorirea a-
cestei zile, două şta fete:
— Ş tafeta m ixtă, pe iiin erariu l:
Tg. M ureş— D eva— A rad (p e M ureş)
'Arad— T im işoara— O rşova (cu m o to ­
cicletele şi călare), O rşova— G alaţi—
t C onstanţa (pe Dunăre şi m are).
V izionind spectacolul prezentat
de A nsam blul de estradă al oraşu­
lui D eva, spectacolul in titu lat „O
glu m ă pe note", te sim ţi încercat
de diferite sentim ente.
In prim ul rînd, în su flet ţi se
naşte o leg itim ă bucurie văzîn d că
elem entele cu adevărat în d ră g o s­
tite de artă din oraşul D eva, în
ciuda iu iu ror g reu tă ţilo r pe care le-
au iniim pinat, s-au grupai din nou,
alcătu in d un nucleu ce constitu ie
un bun augur penlrti aciiviiaiea ar­
tistică de viitor.
O deosebită plăcere îţi oferă şi
dovezile de caldă sim patie pe care
publicul devean le exprim ă pe par­
cursul spectacolului. P arlicipîn d în-
tr-un m are num ăr la reprezentaţii,
acesta a aplaudat cu însufleţire ar­
tiştii ansam blului, rechem înd chiar
adesea pe unii din tre ei la ram pă.
Ş i de fapt, spectacolul „O glum ă
pe note", aşa după cum s-a m ai
afirm at în ir-o notă apăru tă in
ziarul „D rum ul socialism ului", con­
ţine m ulte părţi m eritorii, ce se cu­
vin pe drept cuvînt a fi rem arcate.
O calitate a spectacolului constă
în faptul că nu a făcut risipă de
decor, aşa cum se obişnuia pînă
acum . Punînd în scenă un decor
de o inspirată concepţie, a cărui va­
loare so co tim că rezid ă tocm ai în
sim plitatea şi m odestia lui, îl p ă s­
trează acelaşi pe toi parcursul spec­
ta c o lu lu i.
Lucruri frum oase se pot spune
despre orchestra condusă de tov.
W . Fleischer. Ş i de rîndul acesta,
ea şi-a adus contribuţia la buna
reu şită a spectacolu lu i şi dacă, în
rrssawssasr:
raja din priviri, fetiţa a prins
a depăna firul poeziei :
Sln iem m ici şi dolofani,
N e-am născut din ou, orfani.
S tăm cum inţi, ne strin gen t ghem
F iindcă nu ştim ce slniem ,
Raţe, g lşte „ştiuţi" găini,
S ta ţi că ş tiu : doi pinguini.
Sanda Alicu ne-a rezervat o
surpriză. Titlul poeziei a fost
sc u rt: „Sofica“. După el a ur­
mat, însă, cursiv şi clar, recita­
rea a 18 strofe. 18, şi fiecare de
cîte patru versuri. Gicu Paşca,
Loly şi Norica Sologon, Rădu-
cu Ifrim, Dorin Sodor, Tăvi Bo­
lea şi mulţi alţii au debutat în
faţa microfonului.
Printre rîndurile de copilaşi
a înaintat o fetiţă de o şchioa­
pă, blondă şi zâmbăreaţă. N-a
mai aşteptat prezentarea crai­
nicului, şi-n difuzor am auzit
vocea ei grăbită :
O fetiţă cu funtiţă,
S e duce ta grădiniţă.
B unicuţa a -n lreh a t:
U nde m ergi, fetiţă d ra g ă ?
— Eu m ă duc la grădiniţă,
m am ă-m arej,
S ă m ă fac educatoare,
C ă tăiicu-i supărat
Că n-are şi-un băiat...
...„A recitat Sonia Enăşescu“,
a prezentat-o crainicul pe cea
care, frecîndu-şi mîinile de mul­
ţumirea succesului, se trăsese
din nou mai la o parte. M-a ui­
mit curajul, pregătirea şi me­
moria acestora, a copilaşilor ce
nu ştiu încă să citească, dar ca­
re nu ştiu la ce ar putea servi
un suflcur.
...„Am transmis programul lo­
cal“, ia încheiat crainicul, şi su­
telor de ascultători li s-a părut
că-n cîntecul şi poezia celor ce
se află în primăvara vieţii, cele
30 de minute au trecut mai re­
pede ca altă dată.
? pe care le păştea.
Imaginea acelei zile mi-a ră­
mas întipărită în minte. E greu
să povestesc ce am citit atunci
pe feţele copiilor. Mi-e greu să
exprim cele ce le-am simţit eu
însumi. Cred că nici n-aş reuşi,
pentru că copilăria mea şi a al­
PETRU FARCAŞIU
corespondent
— Ş tafeta nautică, pe iiin e ra riu l:
C M ibaba— Buhuşi— G alaţi— C onstanţa
(pe Siret-D unăre şi m are).
Ştafeta pe M ureş, ajunge la D eva
In ziu a d e 27 iun ie a.c. orele 18,30,
fiind adusă de sim erieni şi predată
vislaşilor din Deva.
F estivitatea preluării ştafetei va
avea loc la „Ştran dul Mureş".
D in D eva spre Zam (60 km ), şta­
feta va porni în dim ineaţa zilei de
28 iunie a.c. orele 8.
O/ / G L U M A P E
viitoarele reprezentaţii, se va avea
o şi m ai m ultă grijă, pentru ca să
nu acopere prin acom paniam entul
său, soliştii vocali, ea se va în ­
cadra cu şi m ai m ultă com peten tă
pe linia cerinţelor. D esigur, această
m ică lacună poate fi lesne rem edia­
tă prinlr-o m ai m i'°. exigenţă din
parlea dirijorului, cu privire la nu­
anţarea m elodiilor. De asem enea, a-
cesia e bine să-şi însu şească pe
tim pul spectacolului o atitudin e mai
puţin severă, să renunţe la condui­
ta rig id ă , m ult prea bravă, ce nu
se p o triveşte tonului vesel adoptai
de spectacol.
U n m erit se con stată şi în fap­
tul că s-a reuşit să se atragă spre
ansam blu o serie de elem ente noi,
real în zestra te c a : Z sok M aria,
M a r g a r e ta Silco, D r. C o r n e l (Diurn
şi alţii. P articiparea a ztsto ra a
sporit valoarea calilativă a progra­
m ului.
S e cuvine să fie su bliniată însu­
fleţirea sinceră cu care ariişiii a-
m atori sau neam atori şi-au inter­
pretat m elodiile. Tim brul plăcut şi
conduita m odestă a cîn tăreţei M aria
Cocan, vocea în grijită şi sigură a
cîntăreţului Ştefan Ilalm agij, sigu
ranţa de cunoscător a interpreta
lui Aurel D oroga, degajarea (ova
râ s e lo r M a ria D o n o v ic i, T a m a ra Ca-
lancea, Aurica V a ss şi m ai ales
vocea puiernică şi cu pricepere do
za tă a cunoscuiului cin tărei popu
iar F elician F ărcaşu, au con stitu i
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 788
Ion Jjuca (Ţaragiale VEŞTI DIN ŢARA
S e îm plinesc 45 de ani de dem ne de apreciat lucrările ca
la în cetarea din via ţă a m are­ „ D o m u l G oe”, „ P ed a g o g de In contul sem estrului II
lui n ostru clasic, Ion L uca Ca- şcoală n ou ă”, „L a n ţu l slă b iciu ­
ragiale. nilor" şi altele.
O pera sa, extrem de varia­ L ucrările sale constituie ar­ 10 întreprinderi din oraşul şi alte materiale în valoare de oadă a anului trecut. Producţia
m e ascuţite îm potriva viciilor Iaşi lucrează în prezent în con­ 4.400.000 lei, iar muncitorii de pînă la 15 iunie este egală cu
tă — teatru ,schiţe, nuvele şi şi m oravurilor lum ii contem po­ tul semestrului II al acestui la fabrica de tricotaje „Moldo­
basm e — constituie o adevăra­ an. Textiliştii de la fabrica „Ţe­ va“ au dat peste plan 32.660 !aceea din întregul semestru I
sătura“ de pildă, au dat pînă a- articole tricotate. ial anului 1956. In contul lunii
tă com oară a litera tu rii n o a s­ rane lui. N icio d a tă în să sa tira iulie muncitorii au dat peste
tre. lui C aragiale n-a fo st în drepta­
D in perioada anilor 1878— tă îm potriva ţăranului rom în, oum peste plan 390.000 m. p. . 1 ‘ik 10.000 m. c. buşteni de fag,
ţesături şi 42.500 kg fire. Se­ Exploatările forestiere din 17.000 m. c. lemn de mină,
1890 d a te a z ă ^ --- -------- pentru apărarea mestrul I al acestui an a mar­ 120.000 tone lemn de foc.
cat la fabrica „Ţesătura“ o ţară au îndeplinit cu 20 zile
( M E D A I . I 0 S )cunoscutele sale căruia a ridi­ creştere a productivităţii mun­ înainte de termen planul la Maşină electrică
cat g la su l, fie cii ou peste 4 la sută faţă de producţia marfă pe primul se­ de spălat vase
co m ed ii: „O aceeaşi perioadă a anului 1956. mestru al acestui an.
noapte furtu­ în sch iţe ca „A - Proiectanţii şi constructorii
La rîndul lor ceferiştii de pe De la începutul anului şi pî­ de maşini de la „Menajul“ din
noasă" , „C onu L eon lda fa ţă cu ren d a şu l rom în", fie în stu d iu l cuprinsul direcţiei regionale nă la data îndeplinirii planu­ Cluj au realizat pentru prima
lui pe primul semestru, mun­ oară in ţară maşina electrică
reacţiunea", şi satira sa cea său „1907 — din prim ăvară C.F.R. Iaşi au economisit de citorii din acest sector au ob­ de spălat vase. Noua maşină
ţinut o producţie cu peste poate spăla, clăti şi usca îrt-
m ai izb u tită îm p o triva p o liti­ pîn ă în toam nă". la începutul anului şi pînă ia- 120.000.000. lei mai mane decît tr-o oră î.000-1.200 farfurii de
cea realizată în aceeaşi peri-
cianism ului burghez ,,0 scri­ P rin conţinutul ei realist — cum combustibil convenţional
soare pierdută". critic, prin inegalabila ei forţă
In 1890 C a ra g ia le scrie sin ­ de ex p resie a rtistică , opera lui
gu ra sa dram ă „ N ăpasta", care C aragiale a cucerit m asele
a d u c e e r o i d in lu m e a s a tu lu i. ¦p o p u la r e , f iin d p r e ţu ită la j u s ­
Tot atunci scrie n uvelele p si­ ta ei valoare a tît de ponorul Utiiaje noi la mina Rovinari mărime normală, 2.800 paha­
re sau un mare număr de cu­
hologice „O făclie de paşti" şi nostru m uncitor cît şi peste ho­
„ P ă c a t" . tare. O bună parte din opera Tînăra exploatare carboniferă viare, transport şi spălare să ţite, furculiţe etc. In acelaşi
de la Rovinari a fost înzestra­ fie alimentat "'eu energie elec­ timp maşina dezinfectează va­
S a tir iz a r e a in s titu ţiilo r b u r ­ lu i /. L. C a r a g ia le a f o s t tr a ­ tă recent cu noi utilaje de ma­ trică « sele prin aburire la o tempera­
re randament, printre care două tură de 100 grade C.
gh eze, a fam iliei, a şcolii şi a du să în m ai m u lte lim bi, iar excavatoare electrice, o draglină Sistemul de benzi transpor­
păşitoare, şase moiopompe şi toare care totalizează peste Prima serie de maşini electri­
p resei bu rgh eze este continuată pe scenele m arilor teatre ale lu­ patru benzi rulante. Construc­ 1.000 m liniari ca şi draglinele, ce de spălat vase pe care mun­
ţia liniei de înaltă tensiune Pa- excavatoare, staţia pentru să­ citorii uzinei le montează a-
în „ S ch iţe” şi „ N u vele" p u b li­ m ii se jo a că a zi prin cip a lele roşeni-Rovinari a dat posibili­ parea şi sortarea cărbunelui cum vor lua curînd drumul can­
tate ca întregul utilaj de exca- sînt de asemenea acţionate cu tinelor, restaurantelor, spitale­
ca te în an ii 1890 şi 1901. Sînt. sa le o p ere tea tra le. ajutorul curentului electric. lor si altor unităţi cu mari bu­
cătării.
Rusu Codreanu
a trecut primul examen —‘—---------------------------------------------------------- ------------- ---------------------- --- rir~
De cînd dealurile se înveşmînta- niştit şi zîmbitor, mergea la examen inserve din r,oya recoltă de legume
seră în verdele primăverii şi de cum şi silitorul Rusu Codreanu.
se auziră primele ciripiri de pasere- Nu peste mult timp au ajuns la
le, Rusu Codreanu — băieţaşul cu Aninoasa. Sala de clasă în care se
straie ţărăneşti, putea fi văzut în ţineau examenele era înmiresmată de
fiecare după amiază pe povîrnişul mirosul îmbătător al florilor de iaso-
dealului sub care şerpuieşte valea A- mie care o împodobeau,
ninoasei. Aşezat pe iarba moale, stă- Cînd lui Rusu Codreanu i-a venit
tea cufundat în citirea vreunei cărţi rîndul, şi s-a îndreptat spre catedră
şi doar din cînd în cînd, ridica ochii, pentru a-şi lua bileţelul cu întrebă-
urmărind cu privirea cele trei vaci rile, învăţătorul lui s-a neliniştit. Ci-
tise în ochii limpezi ai copilului, o
Trecătorii obişnuiţi ai acestor io- puternică emoţie. Dar neliniştea i s-a
curi îl cunoşteau. Auzeai spuuînd pe împrăştiat repede. Ajuns în bancă,
cîte u n u l: „I-ote, păstoraşul cu va- Rusa a citit întrebările şi un zîmbet
cile negre — tot citeşte“. de siguranţă i-a luminat faţa cînd
Ii spuneau „păstoraşul cu vacile s-a apucat să-şi facă însemnări cu
negre“, deoarece, spre deosebire de creionul.
alte familii de gospodari de pe dea- La tablă, elevul în straie ţărăneşti,
iul ce desparte D îlja Mare de valea lucrate cu măiestrie şi. migală de
Aninoasei, Codrenii aveau \a c i ne- mîini îndemînatice şi drăgăstoase de
gre. mamă, s-a dovedit a fi temeinic pre-
Toată ziua, Codreanu cel mic, nu Sătit- Răspunsurile iui au fost clare
se desprindea de iîngă carte. Părin- 5* răspicat rostite, apreciate de co­
ţii au prins şi ei de seamă, şi tare misia de ««m in are şi de toţi elevii
din clasă.
s-au bucurat. Nici unul dintre ei n-au
avut parte de carte în copilărie şi In curînd, n-a rămas întrebare fă­
mare le era bucuria că Rusu, fecio­ ră răspuns. Comisia, în unanimitate
rul lor, o îndrăgise. Nu vor uita ei i-a acordat 5 la oral-şi 5 la ucrările
niciodată ziua cînd pentru prima da­ scrise.
tă, în casă a intrat copilul lor, cu
cravata purpurie de pionier. După examen, mulţumit „absolven­
tul dîljan“ Rusu Codreanu, urca dea-
- Tată, mamă, sînt pionier. De La fabrica de conserve din Tecuci a început de curînd producţia de conserve a legumelor din noua
azi vă aduc acasă numai bucurii le luI sPre «**¦ P|in de l,ucuria Pe recoltă.
spuse fericit copilul. care 0 s'mtea ' a Sandul că şi părin-
t'i llli vor fi mulţumiţi de fiu! lor. Anul acesta a fost introdusă în fabrică o linie automată care uşurează munca de conservare a mază-
Şi, Rusu s-a ţinut de cuvînt. Me- PrimuI examen al său, a fost şi pri- rei. Noua linie are o capacitate de 10 vagoane în 24 ore. Pînă în prezent, cu ajutorul acestei linii au fost
fabricate cîteva zeci de vagoane de conserve de mazăre.
ritele deosebite la învăţătură şi corn- ma v'ct°r 'e> IN C L IŞ E U : înainte de trimi terea boabelor la mesele de umplere, se face o ultimă sortare cu ajutorul
portarea lui l-au ridicat repede în unei benzi transportoare.
LUCIA LIC IU
fruntea tuturor şi, ca o preţuire, a corespondentă
concurs sanitarefost ales conducătorunli unităţii de [
''
Al tre ile apionieri a Şcolii din Dîîlljjaa Mare. Tim- al grupelor
pul a trecut şi iată că sosi sfîrşitu! Excursii ca profesorii şi învăţătorii
anului.
Duminică dimineaţa, pe terenul Au dovedit multă pricepere şi o pre­ In cinstea „Zilei învăţătoru­ fesori şi învăţători. Pentru cele
lui“ Comitetele Centrale ale Sin­ 3 zile cît durează fiecare ex­
sportiv din Deva s-a desfăşurat cel gătire temeinică, grupele sanitare de dicatelor muncitorilor din în- cursie a fost întocmit un pro­
văţămînt, artă şi cultură, poli­ gram care va cuprinde vizita­
Primul examen de-ai IlI-le a concurs al echipelor sa­ Ia I.A.R.T., cooperativa „Solidarita­ grafie, presă, edituri şi difuza­ rea marilor întreprinderi şi u-
rea cărţii organizează pentru zine, instituţiile de artă şi cul­
In dimineaţa aceea a sfîrşitului de nitare din oraş. tea“ şi sfatul popular regional. cadrele didactice din întreaga tură, muzee, stadioane, precum
primăvară, soarele scălda în lumină Deschiderea a fost făcută de to­ ţară în lunile iulie şi august şi vizionarea unor spectacole
întreaga aşezare a satului. Gătit de Cîştigătoarea drapelului de grupă mai multe excursii pentru vizi­ de teatru, cinema şi altele.
sărbătoare, un grup de şcolari co­ varăşa M aria Pitirici, secretara Co­ fruntaşă a fost cea de ia I.A.R.T., tarea Capitalei. Vor vizita Ca­
mitetului de Cruce Roşie. După cu- care s-a clasat pe primul 'oc. Locui pitala cu acest prilej 8.000 pro­ Prima excursie va începe în
ziua de 8 iulie.
bora coasta dealului dinspre Aninoasa. vîntui tovarăşului dr. loan Moza, care II l-a ocupat grupa de la coopera­
Intre copii, se afla şi Gheorghe Be- a arătat rolul grupelor sanitare, au tiva „Solidaritatea“ iar pe locul iii Concursul internaţional de fotografii
jenaru, stăruitorul şi harnicul învăţă­ urmat demonstraţiile practice. Cele s-a situat cea de la sfatul popular şi fotoreportaje
tor ai satului. Ii însoţea la examen patru grupe sanitare au arătat ce au regional.
pe elevii şcolii din Dîlja Mare. L i­
F. Bl SCĂRI.’
învăţat la cursurile de Cruce Roşie. corespondentă
Z ilele acestea juriul con­ D in tre lucrările p rezen ta te la
cursului n aţional de fotografii
N O TE // torul ar putea explica sensul acestei a rtistice şi fotoreportaj pentru concurs au fost selecţionate 80
părţi din program , e greu de pre­
s-au făcut sim ţite, pornesc de la cizat dacă el ar putea să dem on­ tin eret — 1957, o rg a n iza t cu de fotografii alb-negru şi 7 fo­
insuficienta orientare a libretistului. streze cui anum e s-a adresat. E re­
D atorită acestui lucru, reperioriul gretabil că nu şi-a dat seam a de p rileju l celui d e-a l V1-lea F es­ to g ra fii în culori, care vor fi
spectacolului esle extrem de încăr­ aspectul defăim ător pe care-l îm ­ tiva l M ondial al Tineretului şi
ca t, in terp reta rea lui d ep ă şeşte cu bracă această nereuşită satiră. S tu d en ţilo r de la M oscova, a trim ise juriului internaţional al
aproape un ceas tim pul prevăzut procedat la trierea lucrărilor
elem entele de bază in realizarea pentru reprezentaţiile de acest gen. prezen ta te la concurs. . concursului de fotografii a rtis­
părţilor reuşite ale program ului. M e­ De altfel, acest repertoriu se p o a ­
te spune că este destul de etero g en : tice şi fotoreportaj de la M os­
rii eviden t în această direcţie « avut el nu are la baza lut o concepţie
bine definită, nu se îndreaptă spre ic o v a .
şi tov. Ion Preda, care, pe lingă o un anum e scop, exprim ă doar un
interpretare caldă, a oferii p u b li­ m ânunchiu de cintece nelegate în ­ N ici în restul com icului din pro­ (A gerpreş).
cului spectator şi plăcerea de a i tre ele, neaxate pe o tem ă clară. Şi, gram nu poate fi g ă sit acel haz să ­
audia o frum oasă m elodie originală. tocm ai o asem enea chestiune duce nătos, spontan, original, a tît de m ult Filatelie
Im presie plăcută au produ s şi cele la diluarea sa, duce ta o regre­ căutat de publicul spectator. In afa­
două cintece (ro m a n ii şi cearden) tabilă lipsă de idei. ra unor destu l de palide iniţiative , Cu prilejul celui de-al Vl-lea şi Studenţilor, afişul Jocurilbr
a com pozitorului, Ludovic Szeke.j noi, încolo în tregu l text s-a d esfă­ Festival Mondial al Tineretului sportive internaţionale priete­
D eşi spectacolului i se spune „O şurat după tipare vechi, arhicunos­ şi Studenţilor de la Moscova neşti de la Moscova şi afişul
După cum se vede dar, progra­ glu m ă pe note" totu şi el în gen e­ cute, banale, neinteresante, şi e pă­ Poşta R.P.R. va pune în circu­ editat în ţara noastră cu pri­
m ul a conţinut o bună alegere în ceea ral, esie lip sit de glum e. Textul cat de talentul rem arcabil al celor laţie o emisiune specială de lejul Festivalului de la Mosco­
ce priveşte interpreţii şi acelaşi la um oristic este m ult prea sărac, fără doi prezentatori, ialent ce s-a risi­ mărci poştale. va.
cru se poate spune şi în seca ce un conţinut interesant şi nou. Fo- pii în van pe lucruri ieftine, cu un
priveşte m elodiile. Luate din liv a losindu-se cel m ai adesea de pre­ iz stătut, necom esiibit. Emisiunea va cuprinde patru Noile mărci poştale vor fi
cîntecelor cunoscute şi în drăgite d i texte ieftine, căutînd cu orice preţ valori şi va înfăţişa insigna imprimate în condiţii tehnice
publicul am ator de m uzică, ele au com icul, în repetate rînduri prezen ­ O cauză principală pentru care şi afişul celui de-al Vl-lea superioare.
f o s t in c ea m a i m a r e p a r le a l&r tatorii se transform ă în sim pli bu­ aceste lipsuri s-au făcut sim ţite, o Festival Mondial al Tineretului
bine-venite. foni ce se trudesc să scoată cu socotim aceea, că spectacolul a fost (Agerpres)
orice preţ de la publicul spectator pregătit şi organ izat cum s-ar spu ­
Spectacolul „O glum ă pe note", cel puţin un zîm bet. M ai m ult decît Că îţi apărute în E d itu ra Tineretului
pe lin gă ţoale acestea, e străbătu i atît. C om icul în cercat are uneori la ne „la m are viteză". Nu e iotu l să
şi de unele neajunsuri, care, prin baza lui o pornire nu num ai lipsită faci spectacol cu orice preţ. Toiul BERBECUL BRUMARIU
natura lor, îi scad înir-o oarecare de sem nificaţie, dar chiar greşită. e ca acest spectacol să fie alcătuit
m ăsură valoarea calH ciivă. Ar fi De pildă, alegîndu-se un banc de corespunzător cerinţelor m ereu cres- de HORVATH ISTVAN
g re şit d acă am trece p este ele. In ­ p ro s t g u s t, care. circu lă p e la d ife ­ c în d e a c e lo r c e m u n c e sc . Ş i, 'e p ă ­
tr-un asem enea caz, afuiorul pe care rite colţu ri de stra d ă , s-a crea t un cat că şi 1 rîndul acesta, un ase­ In povestirile sale, alcătuite Cuţ, ce cade pradă propriei lui
ni l-am propus să-l dăm tovarăşilor m o tiv de, hai să -i zicem , haz, Itiîn- m enea principiu a fo st cu prea m ul­ laşităţi — al şiretului motan
du-se drepl „erou" olteanul şi ca tă uşurinţă trecut cu vederea. cu multă măestric, scriitorul de
din A nsam blul de estradă pom enit. cobiliţa. E greu de spu s dacă au­ Jânos şi al celor două găini a-
E lem entele în zestrate cu a tît de limbă maghiară Horvath istvan tît de deosebite ca firi: Biri, cu­
n-ar fi un ajutor com plet. frum oase posibilităţi, ca cele ce a l­ minte şi chibzuită, şi Sari, lău-
De rem arcat este faptul că cele cătuiesc A nsam blul de estradă, pot înfăţişează copiilor viaţa cîm- dăroasă, care face mult zgomot
să ofere publicului spectator, repre­ pentru nimic.
m ai m ulte dintre neajunsurile ce zen taţii de o calitate m ult m ai su­ piei, lumea animalelor, 'a gîze-
Povestirile îi' educă pe copii
lor şi a pasărilor. ţ• în spiritul iniţiativei, inventivi­
perioară. P en iru acest lucru, e ne­ Autorul prezintă cu fineţe tăţii, blîndetei şi mai ales afi
dragostei si preţuirii animal^
cesar în să ca exigenţa peniru a l­ trăsăturile caracteristice ale a-
lor;.. . . - . - - .....
cătuirea reperloriilor să fie m ult nimalelor de cîmp şi de casă,
sp o r ită . făcînd un izbutit portret al blîn-
dului berbec, care devine mai
CRONICAR
tîrziu sălbatic, al nevinovatului
şi neajutoratului iepuraş Cuţ-