Page 87 - 1957-06

Nr. 788
Pentru o activitate cît mei
rodnică a gazetelor de perete
Comitetul de partid din ca­
drul Combinatului siderurgic
Hunedoara, împreună cu Co­
mitetul de întreprindere şi ron-
duoerea Combinatului au or­
ganizat la începutul anulu’ a-
cesta un concurs al gazelelor
de perete, la care participă co­
lectivele a 30 de gazete din
Combinat. Z'lele trecute, în ca­
drul unei adunăd organizată în
sala C.F.U., la care au parti-
oipat colectivele gazetelor de
perete şi a posturilor utemiste
de control din Combinat, s-a
analizat felul cum s-a desfăşu­
rat prima etapă a concursului.
Cu acest prilej au fost scoase
în evidenţă gazetele cele mai
bune, care aduc o contribuţie
de seamă la sporirea producţiei
şi productivităţii muncii şi la
reducerea preţului de cost, prin
popularizarea largă a tehnicii
noi, a metodelor înaintate de
muncă şi a măsurilor r.e tre­
buie luate pentru o mai bu­
nă folosire a resurselor inter­
ne, criticînd, în acelaşi timp,
lipsurile .existente la 'ocul de
producţie.
In cadrul analizei făcute, au
7 renuri
Experimentarea sistemului de
salarizare îmbunătăţit este pri­
vit cu viu interes de muncitorii
ceferişti, care se străduiesc să
obţină rezultate cît mai bune în
muncă. Datorită colaborării din­
tre mecanicii de locomotive şi
operatorii R.C., care Ie asigură
cale liberă, fără opririe, zilnic
pe secţia Subcetate-Simeria
Triaj, mecanicii de la Depouî
de locomotive Petroşani re­
morcă trenuri cu tonaj, sporit.
Aşa de pildă, mecanicul S.
Popa a remorcat trenul nr. 2663
ru 932 tone în plus peste nor­
ma de remorcare, mecanicul
Fristescu a remorcat trenul nr.
2631 cu 702 tone în plus. Ase­
menea lor şi mecanicii I. Gh’eor-
ghe, L. Korvath, A. Alexe şi al­
ţii, au remorcat numeroase tre-
—Ci­
Frunfaş
pe re
întrecerea ce se desfăşoară în­
tre cele 5 ateliere de zonă din
cadrul Regionalei C.F.R. Timi­
şoara, a fost cîştigată de către
colectivul Atelierelor de zonă
C.F.R. Petroşani.
Colectivul acestui atelier, tre-
cînd ia o mai bună organizare
a procesului tehnologic şi a
producţiei, a reuşit să reducă
timpii morţi, depăşind astfel
planul de producţie cu 19 la
sută. în acelaşi timp producti­
vitatea muncii a crescut cu 34
la sută. iar preţul de cost a
fost redus cu 9 la sută, faot ce
a făcut ca acest colectv să de­
vină fruntaş pe regională.
II.IE ARDELEAN
corespondent
(U rm are din pag. I-a)
p o ţi! Şi c.înd te gîndeşti cît că-ţi vine să te iei cu mîinile
costă o piesă din asta şi cîte de cap — vorba amioului meu.
Cimentul rebuturilor
Sus la atelierul de prefabri­
cate, aparţinînd întreprinderii
409, altă „bucurie“. Dacă te
sui pe o moviliţă şi-ţi roteşti o-
dată ochii, te apucă ameţeala.
ciment în ele, şi e muncă ome­
nească în ele. Şi costă fierul,
şi costă cimentul, şi costă mun­
ca omenească. Costă mult şi în­
carcă grozav preţul de cost.
Răbut, risipă.
Şi totuşi, aici se vădejşte oa­
recum spiritul gospodăresc.
Cum ? Foarte simplu. Parte
din piese au fost adunate şi în­
grămădite una peste alta pen­
tru a forma un taluz — viito­
rul depozit. In prezent — un
cimitir, un cimitir de rebuturi.
Conduoerea atelierului, ex­
plică provenienţa acestora nu
atît din construcţia pieselor —
deşi se rebutează şi la fabrica­
ţie, cu toate că instrucţiunile
fost clasificate pe locul I, cu o
activitate destul de rodnică, ga­
zetele de perete de la Uzina
oocso-chimică şi din secţia la­
minoare, iar pe locui II s-au
clasificat colectivele gazetelor
de perete de la turnătorie şi
construcţii metalice.
In încheierea consfătuirii, to­
varăşul Nicoiae Negru, munci­
tor la C.F.U., redactor şef al
gazetei centrale de perete „Si-
derurgistul“, a prezentat un
referat cu privire la sarcinile
oare stau în faţa colectivelor
gazetelor de perete şi a cores­
pondenţilor aaestora, accen-
tuîndu-se în mod deosebit asu­
pra gazetelor ou o activitate
mai slabă, cum sînt cele de la
secţia I-a furnale, C.F.U., oţe-
lărie etc. Participanţii la cons­
fătuire s-au angajat oa cea de
a Il-a etapă a concursului, care
durează pînă la 23 August, să
se încheie cu o activitate mult
mai rodnică.
Colectivelor fruntaşe şi co­
respondenţilor activi li s-ati
împărţit premii în cărţi şi alte
obiecte.
A. Z.
cuto n a j
nuri cu tonaj sporit, contribuind
prin aceasta la micşorarea tim­
pului de staţionare a vagoane­
lor, la reducerea preţului de cost
Ia economisirea de combustibil. car calibrat de 30-70 mm, s-a rii este spartul pietrei, co'ecti- acesta nu mai soseşte. Motivul E c h ip a jo a c ă fă ră su fle t,, lip ­ nu au r e u ş it s ă tr a g ă m ă c a r o
AÎIHAI CEHAN
coresponednt
Protestul
B u to a iele cu u lei c o m e stib il se r o s­ cen tra l oră şen esc, p re c is că nu i-a r fi < tru experimentare, două conca- nici azi nu au primit nimic. g o m a n ş i, la în c e p u t, M o ld o ­ n o r u l R e m e n y v a tr e b u i s ă trei
togoleau in faţa m agazinu lu i alim en­ bine".
tar nr. 48 din H unedoara (O .M .). Ca
g la s m etalic şi dogit, un butoi m ai
tu rtit de hirţuieli, scria cu o diră
de ulei pe asfalt o cerere de pen­
sionare. In urm a lut, ca şi a celor­
la lte b u to a ie , ră m în e a u d ir i g r o a s e de
ulei, îm bibate de praf.
„ H ei! D acă ar ştii cei de ia OCC
ce bucurie ne fac nouă, butoaielor,
m anevrele astea m ai „zdruncinante" I
— rosteşte înviorat un butoi care
apucase să piardă ta căderea din ca­
m ion o pojgh iţă m ai m are şi m ai
groasă de m urdărie.
„Tu eşti m ai fericit“. — trinteşte
riposta cu năduf, un alt butoi. U ite,
la noi situ aţia e m ai grea. U leiul
scurs pe de m argini a adunai de pe
jos toi praful drum urilor şi ne-a în­
făşurat strîns".
„ H m IP ă i u ita ţi- v ă la m in e , ce,
m ai bunătate de căluş din zdrean ţă
m urdară m i-au vîrit în gură ca să
nu po t vorbi" — nurii un alt butoi,
cu calităţi de ven trilog". D acă călu­
şul ăsta s-ar încleşta în gura res­
ponsabilului V inţan de ta D epozitul
piese sînt de-a lungul liniei, mai
Peste tot, cît e cîmpul de mare
— şi har domnului e mare —
piese prefabricate. Nu trebuie
să fii expert pentru a-ţi da sea­
ma că nu mai pot fi folosite
(de fapt o spune şi clişeul nr. 3).
nu prevăd aşa ceva — ci din
transport şi depozitare. Am vă­
zut şi depozitul. Vai de capul
lui ! Spaţiu mic, piesele una
peste alta şi la atîta amar de
piese, o singură macara „Pio­
nier“. Şi apoi încărcarea. Ma-
oauaua prinde piesa respectivă
de cîrlige, o pune în camion,
ia alta, o pune peste prima şi
tot aşa. Numai că se întîmplă
să încarce piese de dimensiuni
diferite, care nu prea se îmbucă
una în alta, şi, pe drum, mai
ales către Bluming, sînt scu­
turate săracele piese de ajung
la destinaţie ca vai de capul
lor. Fisurate, ciobuite pe la col­
ţuri, de numai bine că nu le
-mai poţi folosi
r—
Ea secţia de croitorie pentru băr baţi a cooperativei „Munca colectivă1
din Simeria, se lucrează intens. Croi torii de aici, execută cu grijă comen­
zile oamenilor muncii.
In C L IŞ E U : Colectivul de croi tori la lucru.
întreprinderea minieră Baniţa
în plină dezvoltare
(U rm are din pag. I-a)
partea de nord-est, unde se vor
crea locuri şi condiţii de mun­
că pentru încă cel puţin 100 de
spărgători, ceea ce va face ca
producţia actuală de clacar să
crească cu cel puţin 20 la sută.
Ca urmare a experienţelor
făcute de către Combinatul si­
derurgic Hunedoara, de a se in­
troduce în furnale numai cal­
obtinut fontă mai multă şi de
mai bună calitate, Pe marginea
butoaielor
•k
In scurt tim p, zarva butoaielor re­
voltate deven i de nesuportat, dar pro­
testele scandalizate şi stridente, nu ,
reuşeau să-l facă pe Eduard W eber,
gestion aru l A lim entarei nr. 48 să ri­
dice revendicările lor legitim e în faţa
conducerii O.C.L. De aceea, ne oferim ,
noi să publicăm 6 varie din reven­
dicările butoaielor, în nădejdea că
vor obţine o rezoluţie ce va satisface
V* ¦ -• ' . . .. , < - s-s *y,/*Vyyji3
de altfel ş i cererea consum atorilor.
C ităm :
...„noi, butoaiele de ulei alim entar, '
cerem D irecţiei O .C.L. să dispu n ă
spălarea noastră pe dinafară şi pe ¦
dinăuntru, m ăcar o singu ră dată i n '
viaţă să fim curate". ( De altfel a-
fară e cald)...
...„să nu ni se m ai bage pe g ii t o t '
felul de zdren ţe m urdare odată cu
dopu l de lem n...".
...„să li se g ă tea scă o ciorbă p re ­
parată din grăsim ea m urdară de pe '
noi, celor de la m agazia c e n tr a lă '
O .C .L . H u n ed o a ra ” ........etc“
Ce rezoluţie va pune tovarăşul di- '
recto r al O .C .L .-u tu i, Caro'. S ză '.o sy ?
C. G.
B isipă,
Ce-i drept, e drept. Fluctua­
ţia muncitorilor e mare, -perso­
nalul calificat puţin. La ditai
atelier, doar 4 maiştri califica­
ţi !? Şi e o proastă organizare
a şantierului, de să-i plîngi de
milă. Ba mai vine şi Trustul cu
o comandă de urgenţa I-a, şi-i
face spirt pe oameni, pentru
ca, numai bine după ce s-iau
Şi totuşi se basculează
îmi spunea amicul — ştiţi,
cel care m-a îndrumai spre şan­
tierele Trustului — că. aici s-ar
bascula cărămizile şi chiar şi
sacii cu ciment.
— Informaţii tendenţioase,
răutăcioase-, tovarăşe! — zice
tov. ing. Cotleţ. A fost cîndva
Poftă bună, tovarăşe Cotleţ! Fără comentarii...
în sfîrşit, un lucru bun
Cine caută găseşte. Am găsit tă. Drăguţele de maşini —- sînt
şi, zău. tare mult m-am bucu­ două — lucrează de să le toi
rat. Se face tencuire meoaniza- priveşti. Şi se învîrte pe lîngă
P R IM U L SOCIALISM ULUI '
acestui rezultat s-au tinut con­
ferinţe cu muncitorii şi tehni­
cienii, unde s-a arătat impor­
tanta calcarului calibrat în gra-
nulaţie de 30-70 mm, pentru
sporirea producţiei furnalelor.
In urma acestor conferinţe,
spărgătorii de piatră s-au an­
gajat să dea furnalelor hune-
dorene, calcar cît mai mult şi
de cea mai bună calitate.
Deoarece singura fază neme­
canizată în producţia exploata
vul de tehnicieni al întreprin­
derii, sprijinit de forul tutelar, derii respective, este: „Mureşul
a luat măsuri pentru procura­
rea -şi instalarea unei staţii de
concasoare, aceasta, în vederea
înlocuirii spargerii manuale a
pietrei. In acest sens, în cursul
anului 1957, se vor monta, pen­
soare de tip 6 A, cu o capaci­ Motivul celor de la cooperati­ va n , fiin d b in e a lim e n ta tă cu g â to a te c o n c lu z iile p e m a r g i­
tate de 15-20 tone pe oră. Ele vă ,,nu avem foraibere, bala m in g i d e lin ia d e m ijlo c ş i în n e a a c e s tu i jo c ş i c h ia r s ă în ­
vor fi prevăzute cu ciururi vi­
bratoare, în vederea selecţiona;
rii şi livrării de catear numai
la dimensiunile _ solicitate de
beneficiarii noştri.
In ve’derea asigurării unor cît spaţiu locativ, acesta fiind una
¦mai Hune condiţii de muncă şi
de trai, s-a început construirea
Activitate bogată
la U. R. U. M. Petroşani
Sporirea neîncetată a produc­
ţiei de cărbune, implică o lar­
gă mecanizare a procesului de
producţie. In acest scop, zilnic
sosesc în Valea Jiului noi uti­
laje, ca expresie a sprijinului pe ţi la „Electroputere“ Craiova,
oare muncitorii din ţara noastră
şi din ţările prietene îl acordă
minerilor noştri.
In luna mai, ca şi în cele­
lalte luni, s-a repartizat un nu­
măr însemnat de maşini şi uti­
laje exploatărilor miniere.
Deoarece la minele Lupeni,
Uricani şi Petrila, problema
transportului încă nu era rezol­
®©
executat piesele, să nu le mai
ridice cu săptămînile. Şi stau
piesele, în depozit claie peste
grămadă, şi bineînţeles se mai
şi sparg, şi iacă — gata-i re­
butul. Şi costă rebutul ăsta, dar
parcă-i un făcut : nimeni nu
ştie nimic. Că doar dacă ar şti
cumva conducerea Trustului 4
de toate astea, ce (!), n-ar lua
măsuri ?
printre şoferii şantierului men­
talitatea asta, dar acum... Păi
se poate ?! • Credeţi că noi nu
ne dăm seama ce însemnează
bascularea cărămizilor ? Daţi-o
încolo de treabă. Mănînc toa­
te cărămizile basculate.
Jocul anost m cu şu tu ri pu tern ice Ia poartă.
poate aduse victoria L a o asem en ea acţiune, si­
M eciul de fotbal dintre frun­
taşele seriei I-a din cadrul ca­
tegoriei B, P rogresu l Sibiu şi
E nergia H unedoara a fost m ult
aşteptat, m ai ales că de re­
zu lta tu l acestei întîlniri era le­
g a tă sta b ilirea fru n taşei seriei.
A proape 1.000 de iu bitori ai
jocului cu balonul rotund, din
oraşu l H unedoara, au ţin u t cu
tot dinadinsul să se deplaseze
la S ibiu , p en tru a u rm ări a-
ceastă pa rtid ă care se anunţa
viu d isp u ta tă . Ş i pen tru sibien i culoase la poarta hunedoreni-
m eciul a stîrn it acelaşi interes.
La fluierul arbitrului S. Se-
ga l — B ucureşti, s-au aliniat
unor locuinţe pentru muncitori.
Din păcate, aceste locuinţe nu
pot fi predate celor cărora le
sînt destinate, din cauza unor
unităţi economice din regiune
care, după cît se vede, nu în­
ţeleg să-şi respecte obligaţiile
asumate în contracte.
Aşa bunăoară, cu întreprin­
derea „1 Mai“ din Deva, s-au
contractat 450 m.c. nisip şi pie­
triş. De un an de zile tot aş­
teptăm nisipul şi pietrişul dar
invocat de conducerea întreprin­
e mare“. De asemenea, coope­
rativa „Munca nouă“ din Alba-
Iulia, tergiversează livrarea u-
şilor şi ferestrelor din care,
deşi o parte au fost facturate
la data de 31 decembrie 1956,
male, colţari“.
Solicităm si pe această cale
sprijinul acestor unităti econo­
mice din regiune. Muncitorii tle
k cariera Băniţa au nevoie de
dintre condţiile necesare reali­
zării şi depăşirii planului.
vată, s-a-u livrat acestor exploa­
tări un număr de 200 vagoneţi
noi, executaţi la U.R.U.M.P.
S-au reparat două locomotive
de 4 tone, cu acumulatori fabri-
pentru minele Anino-asa şi Pe­
trila. S-a executai apoi repara­
ţia capitală a locomotivelor de
la minele Lupeni şi Vulcan, pre­
cum şi a unei pompe centrifu­
gale de 3.000 litri ne minut,
pentru mina Petrila. Minei Lo-
nea, de asemenea, i s-a execu­
tat reparaţia capitală a 4 loco­
motive.
risip i
ele maistrul Ioan Voina şi le
îngrijeşte de parcă ar fi copiii
lui. Cum să nu le grijească
cînd, una doar, tencuieşte cam
2—300 metri patraţi pe zi, în
timp ce un zidar tencuieşte în
medie în aceeaşi unitate de
timp doar 10 m.p. ?
Era de fapt şi timpul să fie
puse în funcţiune. In cele cîte­
va luni cît au stat la remiză,
au avut tot timpul să se odih­
nească.
Cu inima cît de cît împăcată,
am luat-o spre Bluming.
Şi iarăşi risipă
Cine m-a pus să mă
opresc la pasajul de nivel care
se face p-e şoseaua Sîntuhalm-
Deva, nu ştiu. Destul că tare
rău m-am -amărît. Acolo unde,
mai -acum cîteva 'luni, flutura
steagul de fruntaş, aparţinînd
brigăzii lui Păunescu, n-am
mai aflat nimic. Brigadierii lip­
să, baraca care adă-postea sacii
de ciment, demolată, betoniera
nicăieri. De fapt nici n-ar mai
avea ce căuta acolo. Lucrările
oare au mai rămas de făcut
nu implică prezenţa lor.
Şi cu toate astea, prezenţa
„bunilor gospodari“ ai trustu­
lui se simte. Se simte prin fap­
tul că au plecat de aici oa de
l-a o moară pustie, lăsînd pradă
ploii, cred, nu mai puţin decît
20—30 de saci cu ciment. Şi
ciment s-a făcut. Tare, tare ca
piatra. Şi-au .-mai lăsat acolo,
să tot fie vreo 20—30 m.c. de
pietriş. Cît a costat pietrişul
ăsta, eu nu ştiu. Şi cred că nu
pe teren fo rm a ţiile :
Progresul Sibiu : Popa I —
Băilă, Bratu (Moldovan),
Marcu — Toderici, Georgescu
— Popa II, Roman, Dragoman,
Moldovan (Bratu), Văearu.
Energia Hunedoara : Nioules-
cu — Coiciu, Panait, Gaiotă —
Balint, Sîrbu — Pîrvu, Nagy,
Smărăndescu, Zapis, Huzum.
în că de la început sib ien ii
creazâ o serie de acţiuni peri­
lor pu n în d stă p în ire pe joc. Şi,
în m in u tu l 5, la o a stfe l d e a c­ 2— 0.
ţiune, D ragom an înscrie de la
cca. 12. m im parabil.
H unedorenii nu -şi revin, ju-
cînd fără orientare. In iţia tiva torilor, şi nici decum hotărîrea
este to t de partea sibienitor. In
m in u tu l 12, P opa II şi în m i­
nutul 14 R om an au două ac­
ţiu n i p ericu loase la p o a rta hu-
nedorenilor, la cea de a doua
portarul N iculescu are o inter­
ven ţie spectacu loasă blocînd
m in g ea în p icio a rele lui R o ­
man.
In m inutul 16 se produce un
atac al echipei din H unedoa­
ra. E g a la rea era să se producă,
m ai ales că portarul P opa I
(S ibiu ) era ieşit din poartă,
dar Z apis ratează, printr-un şut
tras pe lingă poartă.
H unedorenii, au tot m ai pu­
ţin e fa ze la p o a rta adversă.
sită de elan. R em arcăm cîteva
şuturi trase spre poartă, dar
m u lt pe lingă, ale lui P îrvu,
S m ărăn descu , Z apis. C ei d e la
S ib iu în să jo a că din ce in ce
m ai bine.
T ripleta, P opa, R om an, D ra­
special de Toderici, care a fost
unul din cei m ai buni jucători
d e pe teren, in iţia ză acţiuni
spectaculoase, care se soldează
Tragerea specială Loto Cenţi al
din 28 iunie 1957
Cumpăraţi-vă din vreme bile­ premii suplimentare în obiecte
tele Loto Central pentru trage­ la alegerea cîştigătorului.
rea specială din 28 iunie, la Cereţi prospectul gratuit la
care puteţi cîştiga, în afara toate unităţile de vînzare a bi­
premiilor obişnuite în bani, noi letelor Loto Central.
ştie nici trustul, că dacă ar şti,
nu l-ar lăsa -acolo.
Şi încă odată risipă
La cîteva sute de metri de
podul ou pricina se înalţă un
păienjeniş de grinzi. Impresio­
nante, halele stripaj lingouri şi
hala principală a laminorului
Bluming îşi înalţă semeţ silue­
tele spre cer. Atmosferă de
şantier. Muncă încordată, urui­
tul betonierelor, macaralelor,
camioanelor, strigăte şi... risipă.
încă înainte de a intra pe
şantier, o ladă în care a fost
cîndva ciment, îşi plînge seîn-
durile încorsetate de piatră.
Adică nu de piatră, ci de ci­
ment pietrificat de ploi. Să tot
fie 10—15 saci înmărmuriţi aici,
Nisip şi pietriş peste tot. îm­
prăştiat, bineînţeles.
La1hala stripaj, morman de
piese prefabricate. Sînt viitoa­
rele plăci pereţi şi ferestre ale
halei. S-a început deja monta­
jul lor şi de acolo, de sus, col­
turile lipsă precum şi găurile
din cîteva, îţi vorbesc de cali­
tatea lucrului atelierului de pre­
fabricate al întreprinderii 409.
Nu treci bine de hala ante­
rior pomenită şi dai de cca. 60
cutii cu smoală. Dogoarea zile­
lor de vară a încălzit atît de
bine smoala, încît respeotiva,
nici una nici alta, şi-a făcut
vad printre seîndurile cutiilor
şi, pe cît de neagră pe atît de
multă, a început să inunde pă-
mîntul. Vreo 10 asemenea cutii
nu mai au conţinut. Dacă cum­
va tov. Sahna Liveanu, direc­
tor general, ar încerca o vizită
la Bluming. e recomandabil să
răsgîndească. Riscă să ră-
mînă fără pantofi.
In dreptul halei principale a
laminorului, mormane de cără-
'Fag.' 3
bienii înscriu din nou. M oldo­
van scapă de apărarea hune-
d o rea n ă ş i in tră în careul de
16 m e tri. N ic u le sc u ie s e clin
p oartă pentru a opri atacul,
dar nu reu şeşte şi, printr-un
şu t plasat, M oldovan în sc ris:
2 —0 . P în ă la s f îr ş itu l p r im e i
reprize se rem arcă încă cîleva
fa ze spectacu loase ale sibieni-
lor, în m in u tu l 43, cîn d R om an,
dintr-un unghi d estu l de dificil
tra g e p e lîn g â p i,rtă , ia r in m i­
n u tu l 4 5 B ra tu , v e n it m u lt în
faţă, trage cu capul p este bară.
R ep riza ia sfîrşit cu ?corul de
Se părea că hunedorenii nu
v o r c e d a u şo r. A c e a s ta a fo s t
însă num ai o părere a specta­
ju cătorilor hunedoreni. Jocul îşi
m enţine acelaşi ritm , sibienii
cu atacuri dese şi spectaculoa­
se, hunedorenii fără p ic de elan.
In m inutul 55 P opa II p ri­
m eşte o centrare frum oasă de
In R o m a n , (tr e c u t ia r ă ş i p e e x ­
trem ă) şi, d e la aproxim ativ 16
m etri, fiin d nem arcat, trage im ,
p a r a b i l : 3 —0. C u a c e s t s c o r
ia sfîrşit întîlnirea.
Scorul este ju st. Sibienii au
dem on strat că ştiu să joace,
că au voinţă şi m ai ales ştiu
să com bine spectaculos. H une­
dorenii, în sch im b , au d e zilu ­
zionat. Ei au p resta t un joc
anost. In to t .tim p u l jocului ei
singură m inge m ai periculoasă
p e p o a r ta lu i P o p a I. T o a te m in ­
g ile au fo st p e dinafara porţii
acestuia. D esigur că asem enea
atacuri nu au p u tu t aduce nici
un pu n ct şi m ai ales victoria
pe care m ulţi au scontat. A ntre­
veţe de la sibieni. A cela şi lucru
este de d o rit să-l facă şi ju­
cătorii.
V. EUR IR I
aesT-arrraamnuracur.czrzzz*
midă,^ cărămidă subţire şl că­
rămidă de şamotă. Neacoperite,-
oa şi smoala de altfel, le bat
ploile, le calcă trecătorii în pi­
cioare. Şi sînt atîtea sparte, de
îţi vine să crezi că intenţio­
nat au fost aduse în starea a-
ceasta. Dar nu e intenţie, ci ri­
sipă. Peste tot, nisip, pietriş',
în oare roţile basculantelor lasă
urme adînci.
Lîngă birourile şantierului,
se descarcă din vagoane ciment
şi cărămidă de şamotă. Omul
umflă în spate sacul cu ciment,
face .cîţiva paşi şi dă-i drumul.
S-a spart. Altul la rînd. Din 10
saci descărcaţi, trei îşi revarsă
conţinutul pe pămînt.
— Treabă-i asta tovarăşe ?
— Gată-ţi drumul omule 1
N-ai ce face ?
Atitudine!
La descărcarea cărămizii altă
atitudine. Unul din vagon, ia
o cărămidă, o aruncă altuia din
afară şi acesta, prin o atingere
versată, cred de atîta praxă,
îi lungeşte traiectoria spre gră­
mada care creşte văzînd cu
ochii. Şi toate astea sub ochii
conducerii şantierului. Pînă
and ? Pînă cînd atîta nepăsare
faţă de atîtea lucruri ce se
pierd.
A
Am luat-o încet peste linie
spre şosea, copleşit de atîta
„spirit gospodăresc“. Şi am n i­
merit-o... din lac în puţ. Adi­
că la depozitul de cocs, minereu
de fier şi mangal, al combina­
tului siderurgic „Gh. Gheor-
ghiu-Dej“ Hunedoara. Ce-am
văzut şi acolo... nu mă între­
baţi.
Şi nu ştiu cum s-a făcut, dar
m-am pomenit recitind din E-
minescu „Cum nu vii tu Ţe-
peş doamne...“.