Page 88 - 1957-06

Pag. 4 ! ’ß R Ü M U I SO'CTAÜ S M Ü L U I Nr. 788

V 'A O U TiB viSX JZ C tsa rV B r.rx: r:,’y a j u x a «

închiderea oficiala Proteste fn Franţa
împotriva teroarei

a fîrguSiai i?sierrsafi©ítaíi d a la P o z n a n din Algeria

Succese romîneşti peste hotare R ealizări în p ro d u cţie VARŞOVIA 25 (Agerpres). naţionale a Poloniei au prezen­ PARIS 25 (Agerpres). —
ale m in e rilo r unguri La 23 iunie a avut loc ta Poz­ tat 12.000 de exponate. In Franţa se aud tot mai nu­
nan închiderea oficială a celui meroase vocile de protest împo­
STOCKHOLM (Agerpres) — sala de expoziţie a facultăţii de lui. Celor care n-au crutat efor­ BUDAPESTA 25 (Agerpres) de-al XXVI-lea tîrg internaţio­ Tîrgul internaţional a stîrnit triva represiunilor coloniale din
După Stockholm, expoziţia de geografie, o expoziţie romînea­ turile pentru a întări legăturile Minerii de la T'atabanya obţin nal. Anul acesta ta tîrgul in­ mult interes atît în Polonia cît Algeria. După oum relatează
ceramică romînească .organiza­ scă de filatelie. şi posibilitatea de cunoaştere ternational au partiepat 31 sta­ şi în străinătate. Timp de 2 presa, 622 de membri ai corpu­
reciprocă între popoarele Siriei succese însemnate în sporirea te. Un număr de 113 organiza­ săptămîni tîrgul a fost vizitat lui diplomatic din Lyon au a-
tă de Institutul Romîn pentru La inaugurare au participat şi Romîniei, cele mai bune producţiei de cărbune. încă de ţii centrale de comerţ exterior de peste 900.000 persoane, în­ dresat preşedintelui Republicii
Relaţiile Culturale cu Străină­ reprezentanţi ai oficialităţilor, urări“ — scrie directorul de din ţările lagărului socialist şi tre oare de aproximativ 5.000 o scrisoare în care şi-au ex­
tatea ,ia fost prezentată în ca­ membri ai corpului diplomatic studii artistice de la direcţia la 15 iunie ei lucrau în contul 1.400 firme din ţările capita­ primat protestul împotriva tor­
şi oameni de cultură. antichităţii. primelor zile ale semestrului II. liste şi-au expus mărfurile. oaspeţi străini. turării participanţilor La mişca­
drul Tîrgului internaţional de Datorită eforturilor susţinute ci 1.600 organizaţii, reprezentînd In oadrul acestui tîrg au rea de eliberare naţională din
mostre de la Goteborg. . Expoziţia va rămîne deschisă Sub semnătura lui Issam au reuşit să-şi realizeze sarcini­ diferite ramuri ale economiei Algeria. Autorii scrisorii subli­
pînă la 30 iunie. Daoudi se pot citi următoarele: le de plan pe primul trimestru fost încheiate numeroase tran­ niază c ă : „torturile săvîrşite
La deschiderea oficială a tîr­ „Arta teatrală romînească re­ al anului 1957 cu 2 săptămîni zacţii comerciale între diferite în scopuri poliţiste în Algeria...
gului au participai numeroase ANKARA (Agerpres). In ca­ prezintă o pagină strălucită mai devreme. ţări. constituie o ruşine pentru orice
pitala Turciei a sosit Ansam­ printre paginile civilizaţiei ro­ tiară civilizată“, „cheamă opinia
personalităţi suedeze şi străine. blul de dansuri populare romî- mîneşti; ea este demnă de toa­ Minele de la Tatabanya se re­ Noi provocări ale ciankaişişUlor publică franceză să ceară înce­
Cu acest prilej expoziţia romî­ neşti C.F.R. Ciuleşti. tă admiraţia şi aprecierea noas­ marcă printr-o temeinică disci­ tarea schingiuirilor, pentru a se
t r ă “. plină în muncă. In luna aprilie PEKIN 24 (Agerpres). După pătruns în spaţiul aerian al re­ pune oapăt dramei algeriene“.
nească a fost vizitată de regele Primul spectacol al ansam­ planul pe exploatare pe cap de giunii Santou. Unul din ele a
blului a avut loc în sea-ra zilei Asemenea aprecieri sînt făcu­ muncitor a fost depăşit cu 22,5 cum transmite agenţia China fost avariat şi s-a prăbuşit în Apelul adresat
Suediei, Gustav al VI-lea, care de 25 iunie. te şi de alţi numeroşi vizitatori. la sută, iar în luna mai cu 28,6 Nouă, în dimineaţa zilei de 22 apă la est de insula Nanlao. intelectualităţii germane
s-a interesat de ceramica mo­ la sută. Exploatarea 15 se nu­ iunie deasupra localităţii San-
dernă din R.P.R. Organizatorii ic Deficitul Austriei mără printre cele mai bune din­ tou (Seatou) a fost avariat, de In ziua de 21 iunie, prin fo­ de către personalităţi
expoziţiei au oferit regelui un tre toate minele aparţinînd a- focurile artileriei antiaeriene, un cul artileriei antiaeriene a unui din ambele state germane
vas romînesc de ceramică da- DAMASC 24 (Agerpres). — în relatările presei cestui trust carbonifer. La un avion de vînătoare cu reacţie detaşament din armata popu­
tînd din 1400. Expoziţia „Teatrul în Republi­ abataj frontal unde lucrează e- ciankaişist „F-84“. lară de eliberare, a mai fost NÜRNBERG (Agerpres). —
ca Populară Romînă“ deschisă VIENA 25 (Agerpres) După chipe de cîte 3 mineri în 3 schim­ avariat încă un avion de vină Un număr de 103 personalităţi
După aprecierea organizato­ la Damasc a trezit un viu in­ cum lanunţă ziarul „Volksti- buri, s-au obţinut cîte 20 de La 20 iunie orele 14,02 patru toare ciankaişist „F-84“. din ambele state germane au
rilor tîrgului, expoziţia de ce­ teres în .rîndurile publicului si­ mmt", o consecinţă a liberali­ vagoneţi cărbuni pe cap de mi­ avioane ciankaişiste „F-84“ au lansat un apel către toţi re­
ramică romînească, unica expo­ rian. Radioul şi presa a subli­ ner. Aceasta reprezintă o fru­ prezentanţii vieţii intelectuale
ziţie cu caracter cultural şi u- niat în emisiile şi paginile lor zării continue a exporturilor moasă realizare în raport cu Vizita lui Suhravardi ascute contradicţiile germane invitî-ndu-i să parti­
nica expoziţie de ceramică din succesul de care s-a bucurat austriece o constituie deficitul producţia de 10,8 vagoneţi din cipe la întâlnirea din 1957 care
cadrul tîrgului, a fost mult a- expoziţia. Sînt semnificative, de martie. Noile întreceri în mun­ Libanului cu Siria şi Egipt se va ţine la Dortmund în R.F.
preciată pentru originalitatea ei. asemenea părerile expuse de di­ crescînd în balanţa comercială că, precum si mîndria tradiţio­ Germană în zilele de 29 şi 30
Vizitatorii au apreciat mult fru­ feriţi vizitatori în cartea de im­ a Austriei faţă de S.U.A. Potri­ nală a minerilor stimulează co­ BEIRUT 24 (Agerpres). Du­ Ziarul „Telegraph“ aprecia­ iunie în spiritul apelului savan­
museţea artei populare romî- presii. lectivul de ta Tatabanya la ob­ ţilor a tornişti vest-germani.
neşti şi mulţi s-au interesat de vit statisticilor oficiale, în lu­ pă cum anunţă ziarul „Orient", ză vizita iui Suhravardi în Li­ Printre semnatarii apelului se
„Arta exprimă nivelul cultural na aprilie deficitul în schimbu­ ţinerea de noi succese în pro­ primul ministru al Pakistanu­ ban ca o etapă în acţiunea de numără romancierii Leonard
posibilitatea de a cumpăra o- al popoarelor. Expoziţia „Tea­ ducţie. lui, Suhravardi, care se află lărgire a pactului de la Bag­ Frank-München, Willy Bredel
biecte romîneşti din ceramică. trul în R.P.R.“ ne arată nive­ rile comerciale cu S.U.A. a spo­ în Liban într-o vizită oficială, dad. Potrivit afirmaţiilor ziaru şi Arnold din Berlin, filozoful
lul de cultură şi prosperitate a duce tratative cu preşedintele lui, această acţiune corespun- Ernst Bloch din Leipzig, direc­
Expoziţia s-a bucurat de o poporului romîn în condiţiile re­ rit la 250 milioane şilingi, fa­ Libanului, Samun, cu privire la de şi încercărilor de a ascuţi re torul teatrului municipal din
largă ponularitate prin presă, ţă de 150 milioane în martie. atitudinea Libanului faţă de laţiile Libanului cu Siria şi E- Gottingen, Heinz Hilpert, sculp­
radio şi televiziune. gipt. torii Otto P ankok din Düssel­
pactul militar de la Bagdad. dorf şi Gustav Zeitz din Berlin
~k şi pastorul Martin Niemoller
1500 cetăţeni unguri din Wiesbaden.

repatriat în uftomaSe săptămîni In apel se spune printre al­
tele : Avem tot respectul
ANKARA (Agerpres). La 22 gimului socialist, care urmăreş­ BUDAPESTA 25 (Agerpres) torşi în patrie reiese că ei au pentru semnatarii manifestului
In ultimele 10 săptămîni s-au întîmpimat mari greutăţi pînă de la Göttingern. In spiritul
iunie s-a deschis la Ankara, în te într-adevăr fericirea omu­ Uneltirile americane întors în Ungaria 1500 de ce­ au ajuns La, frontiera de stat
împotriva unităţii tăţeni unguri aflaţi în Austria. a R. P. Ungare, deoa­
SoccssşjI paviliostaiui mínese Franţa, Anglia şi Elveţia în ur­ rece autorităţile occidentale au
ma evenimentelor din Octombrie
la tirgul internaţional de la Poznan 1956. Din declaraţiile celor în­ înceroat să împiedice pe toate
căile repatrierea lor.

VARŞOVIA. Corespondentul ne. Pe lîngă numărul mare de vi­ B irm aniei Ollenhauer critică i i i nou politica apelului făcut de ei, ne adre­
Agerpres transmite: In zilele guvernului Menauer săm d-voastră. Cursa înarmă­
premergătoare închiderii sale, zitatori, numeroasele propuneri DELHI 25 (Agerpres). — statul autonom San într-o bază rilor şi şantajului atomic nu
tîrgul internaţional de la Poz- După cum transmite corespon­ aeriană pentru unităţi america­ BONN 25 (Agerpres)1. — bufe să renunţe La încercările duc nici La unitatea Germaniei,
nan a cunoscut o afluenţă deo­ de tranzactiuni comerciale, ve­ dentul din Biangkok al ziarului ne înzestrate cu -armament ato­ După cum anunţă agenţia de a împiedica desfăşurarea cu nici La o destindere a încordă­
sebită de vizitatori veniţi atît „Daily Times“ în cercurile in­ mic. In acest scop, după cum succes a tratativelor de La Lon­ rii în relaţiile internaţionale şi
din străinătate cit şi din dife­ nite din partea a numeroase formate din Tailanda se decla­ relatează corespondentul, S.U.A. DPA, iuînd cuvîntul la 23 iu­ dra şi, dimpotrivă, trebuie să nici La securitate sau La pace.
ritele rejgiuni 'a>e Poloniei. A- firme şi reprezentante străine, ră că reprezentanţi militari şi proiectează proclamarea „inde­ nie la Reidt, la adunarea orga­ dea dovadă de spirit de iniţia­ Noi alegem un alt drum. In loc
dovedesc interesul de care s-au diplomatici ai S.U.A. manifestă pendenţei“ statului San. După tivă şi „să facă propuneri în de politica infructuoasă a for­
ceste zile se caracterizează prin bucurat exponatele romîneşti. un „mare interes“ pentru sta­ cum relatează corespondentul, nizaţiei partidului social demo­ domeniul dezarmării“. ţei, noi dorim o politică de în­
încheierea discuţiilor şi tratati­ Intre acestea, utilajul petrolifer crat din Germania din Ri­ ţelegere. Deosebirile de vederi
velor comerciale purtate între romînesc, produsele petrolifere, tul -autonom San care face par­ S.U.A. au stabilit contact cu u- Ollenhauer s-a pronunţat filozofice şi politice nu trebuie
firmele şi reprezentantele inte­ cimentul şi o serie de mărfuri te din Uniunea Birmană. In a- nele elemente feudale din San nul inferior, preşedintele E. pentru tratative cu Uniunea să ne împiedice de a găsi a-
resate în cumpărarea şi vînza- de larg consum, cit şi o parte ceste- cercuri " se afirmă că cărora le-au sugerat'"ideea ie­ Ollenhauer, a criticat din nou Sovietică în problema statutu­ cest drum prin întîlniri şi tra­
rea de mărfuri. din maşinile-unelte (ca de e- S.U.A. ap -dori să transforme şirii din Uniunea Birmană. lui militar al Germaniei unifi­ tative comune .
xemplu strungurile romîneşti de politica externă a guvernului A- cate. Este necesar, a declarat
Pînă în penultima zi pavi­ care s-a interesat o firmă din denauer. el, să se examineze în legătură Baze atomice
lionul romînesc a fost vizitat de cu problema germană problema americane
aproximativ 400.000 de persoa­ R. F. (jermană) s-au bucurat Ollenhauer a declarat că te­ noului sistem de securitate în în Iran
de multă atenţie din partea vi­ za fundamentală a lui Ade- Europa. In această ordine de
zitatorilor,- idei, Ollenhauer a insistat a- TEHERAN 25 (Agerores) - -
nauer potrivit căreia prin înar­ supna „sistemului de securitate Ziarul „Ajan“ scrie că S.U.A.
S. U . A. transform ă Israelul Pentru încetarea experienţelor marea Germaniei occidentale europeană“ propus de social „elaborează un nou program de
democraţi. sporire a puterii militare a ţări­
în bază militară americană cu arma nucleară Uniunea Sovietică este silită Ei s-a pronunţai de asemenea lor participante la pactul de la
să facă concesii în problema pentru „tratative înţelepte“ cu Bagdad. Ziarul afirmă că S ta­
CAIRO 25 (Agerpres). TASS despre politica Egiptului şi Si­ LONDRA 25 (Agerpres). — nului să atragă atenţia guver­ guvernul R. P. Polone în „pro­ tele Unite au hotiirît să creeze
anunţă: Corespondentul din Da­ riei în Orientul apropiat şi mij­ Ziarul „Scotesman“ anunţă că nului Uniunii Sud Africane asu­ germană, „împiedică de fapt blemele de importanţă vitală în Iran baze atomice.
masc al ziarului „As Saab“ re­ lociu“. După cum relatează co­ Consiliul Naţional scoţian al pra primejdiei pe care o ore- reunifioarea Germaniei“. Ară- pentru cele două ţări”
latează că Statele Unite livrea­ respondentul, Statele Unite li­ sociaţiei amicii Naţiunilor Unite zintă politica rasială a acestuia PRECIZARE
ză Israelului „mari cantităţi de vrează arme Israelului atît di­ a adoptat în cadrul adunării sa­ şi asupra necesităţii de a acor­ tînd că la tratativele de la Referindu-se La problemele de
arme, transformînd această ţa­ rect, cît şi prin intermediul ţă ­ le anuale o rezoluţie în care da populaţiei de culoare nea­ Londra există anumite posibi­ politică internă, Ollenhauer a Aliniatul 3 al articolului intitulat
ră într-o bază amerioană în O- rilor membre ale N.A.T.O. cere guvernului englez să r:u gră deplina libertate în dome­ repetat cererea partidului so­
riemtul arab. In încercarea lor S.U.A., scrie corespondentul, au mai facă experienţe nucleare, să niul religiei, politicii, economiei lităţi de realizare a unui a- cial democrat tfu privire la sta­ „Consultaţii în legătură cu încheie­
de a submina mişcarea de e- .livrat Israelului două torpiloa- sprijine propunerile privitoare la şi învăţiămîntului. cord relativ La limitarea arm a­
liberare a popoarelor şi de a re, şi alte vase, precum şi un încetarea experienţelor prezenta­ rea anului şcolar în învăţămlntul de
izola Egiptul de celelalte ţări mare număr de avioane mili­ In cadrul adunării a mai fost mentelor, Ollenhauer a subli­
arabe, Statele Unite, scrie co­ tare. In afară de aceasta Israe­ te subcomitetului comisiei ONU adoptată o rezoluţie în care se niat că pentru realizarea unui pa-tid“ apărut în pagina I-a, col.
respondentul, „vor să-i sperie lul a primit 28 de tancuri de pentru dezarmare şi să stăruie cere guvernului Marii Britani5 5-7 a ziarului nostru nr. 787 din 25
pe conducătorii statelor arabe tipul „Ciherman“, arme antitanc pentru încheierea unui -acord in­ să stăruie pentru recunoaşterea asemenea acord este necesară
cu aşa numita „primejdie co­ şi antiaeriene, precum şi arun­ ternaţional cu privire la inter­ imediată a guvernului Republi­ „o cotitură în politica germa­ iunie 1957, se va citi după cum ur-i
munistă“ şi răspîndesc calomnii cătoare de mine de tip greu. zicerea armei nucleare. cii Populare Chineze de către n ă ’’. mează:
O.N.U. ca adevărat reprezen­
s s -'«/• Irdr-o altă rezoluţie a Consi­ După părerea lui Ollenhauer, In sala de şedinţe a Direcţiei ge­
liului National se cere guver­ tant al popoarelor Chinei. guvernul R. F. Germane tre-
nerale a Combinatului, a avut loc

de asemenea o consultaţie pentru

PE TEME INTERNATIONALE bilirea „unui control propriu“ cursanţii cercurilor de politică cu­
în acele domenii ale economiei rentă şi curs sera!. Consul­
ÍÍ unde apare o mare concentrare taţiile au fost date de tov. Tiberiu
de forţă economică, precum şi Neuman, membru în biroul organiza­
EDUCATORUL CU BÎTA bilă“. Aceasta a fost pe placul entul său, a declarat de-a drep­ matie. De aceea, declară conte­ în acele ramuri unde există sau ţiei de bază de la Uzina cocso-chi-
unora. Intr-adevăr metodele tul că „pedepsele corporale nu sa, „tinerii germani trebuie din sînt necesare mari investiţii de mică, iar din partea comitetului oră­
„profesorului“ Kummer cores­ s-au practicat doar în perioada nou să pună mina pe arme, du­ capital de stat, cum ar fi de şenesc a luat parte tov. loan Bu-
pund pe deplin instrucţiunilor slăbirii conducerii de stat“. pă ce atît de mulţi dintre pă­ pildă în industria cărbunelui. llşcă. Au participat la consultaţie
ministrului fascist Rust — de rinţii lor au murit“. peste 70 de cursanţi.
tristă amintire — care conside­ Oricit de ciudat ar părea a-
In „Răufăcătorul“ de Cehov — pentru pete de cerneală pe ra practicarea pedepsei corpora­ ceasta, în urma unui proces în­ Eva conjură pe toţi cei care M A G A Z IN
caietele micuţilor elevi, pentru le la lecţiile de cultură fizică ca au copii sau care au de-a face
judecătorul nu putea afla ni­ foi îndoite etc. Lipsa de atenţie cea mai bună pregătire pentru delungat Kummer a fost achi­ cu copiii „să dezvolte în ei sen­ JOI 27 IU N IE 1957
mic de la acuzat, care era com­ la lecţie era apreciată de „pe­ prestarea serviciului militar. timentul solidarităţii cu popoa­
plet indiferent şi nedumerit. In dagogul“ Kummer printr-o no­ tat şi şi-a reluat activitatea rele atlantice !“. Contesa prezin­ SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
zilele noastre, în sala tribuna­ tă denumi iă „lovitură cu picio­ Linul dintre apărători, căutînd tă un album de familie, pe co­ D E V A ' Taina nopţii eterne : cinema ORAŞTIE : Alarmă în m unţi; PE­
lului din Braunschweig s-a re­ rul“. In timpul lecţiei dc cali­ să scoată basma curată pe cli­ „pedagogică“, însufleţit dc deci­ perta căruia o tînără mamă, „Grădina de v a ră " : la rtă -m ă ; ALBA TROŞANI ¦ Citadela sfărîmată j
petat aceeaşi poveste. Ce-i drept, grafie bita zbura parcă pe dea­ radiind de fericire, îşi ridică co­ IU L IA : Frumoasele nopţi'. APO LDU SEBEŞ : U ra g a n u l; S IM E R IA : Rîpa
pe banca acuzaţilor nu se afla supra capetelor elevilor înspăi- zia tribunalului din Braun­ pilul în dreptul razelor pe care DE SUS : Prietene de noapte j BARU dracului; T E IU Ş : Don Juan ;, ZLA T-
un erou din Cehov ci un tînăr, mîniaţi. Kummer lovea degete­ le împrăştie emblema N.A.T.O. MARE : lartă-mă ; HAŢEG . Cazul NA - Moartea unui ciclist i HUNE-!
ras cu îngrijire şi îmbrăcat du­ le de Ia mîini ale elevilor de schweig. — o roză a vînturilor stilizată. D O A R A : Cinema „Blum ing": Gava-
pă ultima medă. El se numeş­ şapte ani. Copiii aşteptau cu Dar cum pot fi atraşi copiii spre pilotului M aresz; I L I A : Dreptul de Ierul fără lege.
te Hans-Eckart Kummer şi a groază lecţiile de cultură fizică Era cochetează cu N.A.T.O. N.A.T.O.? Contesa găseşte răs­ a te naşte : L O N E A : Sinha M oca;
fost profesor la o şcoală din conduse de profesorul Kummer. puns şi la această întrebare. Ea
Bad-Hajzburg (Germania occi­ Fetiţele de nouă am care nu a- Institutul vestgerman pentru i. Recent în Germania oc­ arată o foaie de hîrtie pe care SELECŢI UNI DIN PR O G RAM U L DE R A D IO
dentală). La tribunal e! a „ui­ veau puterea să se caţere pe cercetarea opiniei publice a ho- cidentală a apărut o carte al că­ sînt conturate steagurile ţărilor
tat“ multe... Privindu-Î oe ju­ coardă erau bătute cu coarda. tărît să afle dacă femeile din rei autor este contesa Eva Fin- participante la N.A.T.O. „Copiii PR O G RA M UL I : 5,20 S fa tu l pen­ mînească de eslradă: 14,40 Cîntă d a -
decător Kummer exclamă cu republica de la Bonn ştiu ce e kenstein, deputat în Bundestag. dv. le vor colora cu plăcere“ —
patos: Spiritul inventiv al acestui aceea N.A.T.O. Ideea principală a cărţii este spune ea mamelor. tru ţă ra n i; 6,15 Gîntece şi jocuri inetistul Iliuţă Rudăreanu ţ 15,30
„pedagog“ nu cunoştea limite. urm ătoarea: dragostea faţă de
Sînt în principiu împotriva Astfel el a obligat o fetită de Rezultatele anchetei an fost N.A.T.O. trebuie insuflată din ,In zelul ei neobosit, contesa populare romîneşti: 6,45 Clubul cu­ Muzică uşoară: 16,20 Compozitorul
pedepselor corporale ca mijloc zece ani, care se mişca pe un însă prea puţin satisfăcătoare. fragedă vîrstă şi de acest lucru Eva Finkenstein va propune
de educaţie. Aceasta este în scaun, să-şî vîre capul sub scaun Unele dintre femeile interogate sînt obligate să se ocupe fe­ poate ca fotografiile lui John rioşilor: 7,07 Muzică uşoară j 11,03 săptăm înii: „Isaac Albeniz" — în
contradicţie cu concepţiile mele şi să urmărească astfel lecţia au răspuns că N.A.T.O, ar fi nu­ meile. Foster Dulles sau ale generalu­
pedagogice! stînd pedepsită în picioare în mele unui praf pentru spălat ru­ lui Speidel în uniformă de gală Răsună cîntecul ’şi jocul pe' întinsul program piese pentru p ianj 18,13
colţul clasei. Cinci nu a niai pu­ fele, altele, — un nou model de Contesa a dat cărţii sale un să fie reproduse pe oliţa de
Elevii lui Kummer, copii în tut să rămînă în picioare şi a bluză, sau — numele unui ge­ titlu caracteristic: „Ce am eu noapte sau ne alte obiecte ne­ patriei- 11,45 Radio Prichindel; Din viaţa de concert a Capitalei i
vîrstă de şapte pînă la zece ani, neral japonez. Numai o parte ca femeie de la N.A.T.O. ?“ Cu cesare copiilor. Este însă îndo­
au făcut depoziţii din care ies cerut voie să se aşeze a pri­ din femei au dat un răspuns toată vîrstă ei respectabilă, Eva 13,05 Muzică uşoară: 14,00 Program 18,55 Sfatul medicului: „Accidente
sub adevărata lor faţă princi­ mit o palmă. Kummer pretin­ mai mult sau mai puţin satis­ mai cochetează. Ea justifică e- ielnic dacă si această reţetă ar
piile „pedagogice“ ale acestui de că metoda Iui a constituit o făcător. Totodată, multe din ele xistenfa N.A.T.O. prin aceea de muzică populară: 15,05 M uzici u- datorită folosirii incorecte a produ­
profesor. metodă de „educare a spiritului au adăugat ne Ioc că N.A.T.O. că...... în străfundul sufletului pi nutea să contribuie Ia creşterea
de acurateţa şi de cinste“. este o organizaţie din care tre­ fiecare femeie este dornică de şoară: 16,45 Din inimă-ţi cînt ţara selor cosmetice 19,00 Muzică din o-
Hans-Eckart Kummer a ela­ buie să ieşi cît mai repede cu apărare si siguranţă, de un popularităţii N.A.T.O. atît în
borat un sistem original de a- Apărătorii servili au căutat putinţă. snrijin nnteniic şi un viitor lu­ mea- 17,19 Jocuri populare romî­ perete; 19,45 Din cîntecele şi dansu­
preciere a cunoştinţelor şi com­ să prezinte lecţiile de cultură minos“. Dună părerea Evei. rîndurile copiilor, cit şi ale a-
portării elevilor. Pe baza aces­ fizică ale lui Kummer drept o A reieşit însă cu această o- neşti ; ;7,30 Colegi de şcoală : !8,06 rile popoarelor; 20,30 înregistrări de
tui sistem. Kummer administra „realizare pedagogică remarca­ cazie că N.A.T.O. are si în rîn- N.A.T.O. asigură toate acestea dulţilor.
durite femeilor trubadurii săi cu prisosinţă femeilor vestger- Gîntă M aria Sereea; 19,35 Jocuri la Festivalul muzical internaţional
palme în dreapta şi în stingă
populare romîneşti s !9,45 Răspundem .Primăvara ia Praga"-I957'i 22,18

ascultătorilor: 19,55 Noapte bună, Muzică uşoară; 23,15 Muzică corală

copii • ,De ce s-a supărat patul" •omînească.

basm de Eduard Petiska: 20,10 M u ­ BULETINE DE ŞTIRI

zică de dans: 21,40 Noi înregistrări 5,00: 6,00: 7,00 11,00: 13,00: 15,00:

de muzică populară ale cîntăreţului 17,00: 19,00; 22,00; 23,52; (programul

Ion Lulcan. I): 14,00: 16,00: 18,00: 20,00: 21,00;

PRO G RAM UL II 14,03 Muzică ro­ 23,00 (programu! !I).

R edacţia şi adm in istra ţia ziaru lui slr, 6 M artie nr. 9, T elcţon: 188— 189. T axa p lă tită in num erar co n fo rm aprobării D irecţiu n ii G enerale P .T .T .R . nr. 236.320 din 5 noiembrie, 1949 — T iparul în treprin derea P o lig ra fic ă „1 M ai" — DEVA