Page 89 - 1957-06

P R O LE TA R I DIN TOA TZ ŢARII L U m T I-V Ă t
^rzzm u arj r tsra x jw .
Anul IX. Nr. 789
Succese ale siderurglştilor FR U N TA Ş IN PRO D U CŢIE
îmnedorem
însemnate depăşiri
de nortnă
Furnaliştii de la secţia fur­
nale vechi, din Combinatul si­
derurgic Hunedoara, sînt oa­
meni de cuvînt. Acest lucru
l-au dovedit prin îndeplinirea
angajamentelor luate. In prezent
ei desfăşoară întrecerea socia
listă în cinstea zilei de 23 Au­
gust, şi hotărîrea lor de a da
pînă la această dată, 2.700 tone
fontă peste plan, începe să prin­
dă viată.
Despre aceasta, vorbesc cele
440 tone fontă peste plan, ela­
borate în perioada scursă de la
începutul lunii curente şi pînă
la data de 24 inclusiv. Deşi
toate echipele, de la toate fur­
nalele, au obţinut realizări de
seamă, totuşi, prin însemnate­
le procente de depăşire a nor­
melor, fruntaşe pe secţie se si­
tuează echipele conduse de prim
topitorii Foan Bîldea, de la fur­
nalul 1, ou o depăşire a nor­
mei de 22,31 la sută, Ioan Ia-
cob de la furnalul 2 cu 21,73 la
sută şi Nicolae Jeler de la fur­
nalul 4, cu 13,50 la sută, pro­
cent de depăşire a normei.
Laminate peste plan
Laminaforii, de asemenea
muncesc cu o deosebită însufle­
ţire pentru traducerea în viată
a angajamentelor. Cu toată căl­
dura, manevrantii, macaragii,
rersonaiul de întreţinere din
secţie, laminează în fiecare zi
zeci de lingouri peste plan.
Loful experimental a! şcolii
In partea de răsărit a comu­
nei Roşia de Secaş, înspre Pău-
ca, se află Şcoala mixtă de 7
ani. Tot aici se găseşte şi lotul
de experienţe al şcolii, în su-
prfată de 22 ari. El este împăr­
ţit în 52 de parcele, fiecare din­
tre acestea fiind cultivată cu un
anumit soi de legume sau zar­
zavaturi. Aici se găsesc cultiya-
te diferite legume, de la varză,
care a înoeput să-şi „adune” că-
O SEARA LA CLUBUL M IN IE R
Mai în fiecare seară la clu­ amatori tocmai pregăteau pie­ biescu, care îşi petrec aici tim­ N u m e le to v a r ă ş e i A u re lia M l-
bul din Lupeni se adună mulţi sa „Se împrăştie norii“.
mineri. Aici, unii cinta, alţii Rolurile principale sînt inter­
dansează sau pregătesc o sea­ pretate de Clemen Popescu, Va-
ră de ghicitori.
Dintr-o cameră străbate 'o
melodie vioaie, apoi se aude
glasul instructorului care ex­
plică figurile noului dansv Pe-
rechile se prind şi încep să dan­
seze. Printre ele sînt Ioan Du-
mitrică şi Maria Oncéscu. Ală­
turi de ei, o altă pereche (Con­
stantin Albu şi Dumitra Go­
man), urmăreşte cu multă a-
tentie noul dans maghiar, pe
care au început să-l înveţe.
Şi aşia, încet, încet, perechile
au învăţat încă un nou joc..
„Suita oltenească“, „Suita ar­
delenească“, dansurile maghia­
re şi romîneşti specifice locu­
lui, intră _îri repertoriul echipei
de dansuri. . lOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO00000cx><x><>00<>00000000000«-00
Am ma’f vizitat şf alté săli ale
clubului minier din Lupeni. Pe
o uşă, o plăcută informează:
„Secţia dé teatru“. Aici, artiştii
Pentru a şasea oară
Ca Hunedoara, în faţa unui
numeros public, formaţia de
teatru a Comitetului de între­
prindere al Combinatului side­
rurgic, a prezentat pentru a şa­
sea oară comedia „Nota 0 Ia
purtare” de V. Stoenescu şi Oc-
fav S'ava. i' t jj î
Festivalul international al filmului
Cu prileju l celui de-al V l-lea
F estival M ondial al Tineretului
şi S tu den ţilor, la M oscova va
a v e a loc în tre 30 iu lie şi 10
au gu st F estivalul Internaţional
al F ilm ului la care vor pa rti­
cipa cineaşti profesion işti şi a
m atori, întreprinderi cinem ato­
grafice, in stitu ţii din întreaga
lum e.
Cele m ai valoroase lucrări
cinem atografice vor fi prem iate
de către un juriu internaţional.
Ţara n o a stră p a rticip ă la
F estiva lu l In tern aţion al d l Fil­
PLAN DE MASURI
Joi 27 iunie 1957
Coloana de pe graficul de
producţie, care arată cumulat
depăşirile de plan, creşte me­
reu. Materializarea acestei creş­
teri, sînt cele peste 350 tone
laminate peste plan, în cele 24
de zile din lună, care au tre­
cut.
In dreptul numelui Petre Con­
stantin. coloana este săltată
mult deasupra celorlalte. E şi
natural să fie aşa, întrucît
schimbul condus de el a lami­
nat cu 233 tone mai mult decît
prevedea planul.
Prîn eforturile
constructorilor
hunedoreni
După termîniarea lucrărilor de
construcţie şi montaj ta noua
oţelărie electrică din Combina­
tul siderurgic Hunedoara, con­
structorii de la I. C. S. Hune­
doara şi-au îndreptat eforturile
asupra noii oţelării Martin.
La fundaţiile corpului prin­
cipal al oţelăriei, lucrările au
intrat în faza de finisare. S-a
terminat acoperirea halei corpu­
lui principal şi s-au montat
peste 60 ta sută din plăcile pre­
fabricate, care vor constitui pe­
reţii uriaşei hale.
In prezent, se execută lucră­
rile de finisare ta laboratorul
rapid şi !a pavilionul social al
noii oţelării Siemens Martin.
ANDREI SUCIU
‘ corespondent
păţîna, şi pînă la gingaşul co-
reandru.’
Toate culturile de pe acest lot
au fost însămînţiate de către
pionieri şi şcolari. Pînă acum,
acestea au fost plivite şi prăşite
de trei ori. Lotul de experienţe
al şcolii, prin felul cum este
îngrijit şi întreţinut, constituie
un bun exemplu pentru locui­
torii comunei-
IONAŞ IULIAN
•: corespondent
sile Cerecean ş> surorile Teodo-
ronici. Rolul lui Trică şoferul,
din piesa amintită, nu-î uşor
de interpretat. Cu multă stră­
duinţă însă, Vasile Cerecean
reuşeşte să-l .realizeze aşa cum
trebuie.
Am făcut_ cunoştinţă şi cu
membrii echipei de cor.
Intr-una din săli, pe un pe­
rete, sînt cîteva desene. Cele
mai multe înfăţişează aspecte
din basmele noastre populare,
sau frînluri şi întîmplări din
viaţa organizaţiei de pionieri.
Cele mai reuşite sînt ale lui
Dănut Caceu. El nu are decît
12 ani, însă siguranţa cu care
sînt_ executate desenele sale
vorbesc despre priceperea Tui.
La secţia de artă plastică sînt
înscrişi şi alţi copii, ca: Stela}
Pop, Ioan Dutu sau Geta Vră-
Succesele obţinute pînă în
prezent, răsplătesc din piin e-
forfuriie acestui colectiv de a-
matori, pentru măestria lor în
interpretare.
ANDREI SUCIU
corespondent
m ului de la M oscova cu o se­
rie 'de film e a r tis tic e d e s c u r t
m etraj, docum entare, de desen
anim at şi de păpuşi.
Vor fi prezen tate film ele ar­
tis tic e ide s c u r t m e tr a j „ F e s tiv a ­
lul", „ L a m e r e ’’, ş i „ F e tiţa
m in c in o a s ă ’’ ; film e le d o c u m e n ­
tare „ în sem n ă ri din D eltă ”,
„S teagu l R oşu”, Cu faţa spre
public", „F arm ecul adîncu-
rilor” şl „R eteza tu l" ; film ele
de desen anim at „Scurtă isto­
rie” şi „Zdreanţă", şi film ul de
păpuşi „N ăzdrăvanii".
aprobat de C C. al P. ML R. şi de Consiliul '
de Miniştri cu privire Sa pregătirea şi executarea
recoltărilor de vară şi a msămînfărilor de toamnă
Prevederile directivelor celui de-al Gulturile de toamnă s-au dezvoltat tru organizarea a cel puţin 750 arii e-
II-lea Congres al Partidului Muncito­ bine şi se prevede o recoltă sporită la lectriilcate şl 250 Iluminate, asigurînd
resc Romîn, precum şi măsurile luata grîu, secară şi orz. In acest an dispu­ du-se cadrele şl materialele necesare
4 pagini 20 bani pe baza hotărîrilor plenarei 0 .0 . al nem de mijloace tehnice şi forţe de pentru punerea lor în funcţiune.
P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 cu muncă pentru a asigura recoltarea în
privire la dezvoltarea agriculturii, au timp mai scurt decît în anii prece­ 7. <— Gonii tetele executive ale sfa­
creat condiţiile materiale pentru creş­ denţi.
terea continuă a producţiei agricole. turilor populare, trusturile G.A.S. şl
Experienţa anilor trecuţi ne arată că
înzestrarea agriculturii cu tractoare pentru efectuarea în cele mai bune S.M.T. sînt obligate să ia măsuri deo-i
şi maşini agricole mai multe şi mai condiţii a recoltării, activitatea organi­
perfecţionate, cu cantităţi mai mari zatorică şi mobilizarea maselor largi seblte pentru prevenirea Incendiilor şi
asigurarea pazei recoltelor în cîmp şl
la arie. .
de îngrăşăminte, minerale şi seminţe de către organele de partid şi de stat 8. — (Somitetele executive ale sfatu­
de soi. mobilizarea de către partid a au o importanţă hotărîtoare. rilor populare, trusturile GOSTAT,
maselor largi de lucrători din S.M.T. S.M.T. şi consiliile de conducere ala
şi G.A.S., a membrilor gospodăriilor In acest scop, organele şi organiza­ gospodăriilor agricole colective ale
colective, cooperativelor agricole de ţiile de partid, organele de stat şi or­ cooperativelor agricole de producţie şi
producţie şi întovărăşirilor agricole şi ganizaţiile de masă trebuie să desfă­ ale întovărăşirilor agricole vor întoc­
a ţăranilor muncitori cu gospodărie in­ şoare în acest an o muncă intensă mi pînă la începerea recoltatului pla­
dividuală, pentru efectuarea la timp şi de mobilizare şi organizare a tuturor
forţelor, pentru strîngerea recoltei la
în condiţii bune a însămînţărilor din timp, fără pierderi şi aceasta în primul nurile operative pentru organizarea
toamna anului 1956 şi primăvara anu­ rînd Ia G.A.S. şi sectorul cooperatist recoltatului şi treicrişului, oare să cu­
lui 1957, au creat în acest an premi­ din agricultură.
sele realizării unei producţii vegetale prindă măsurile organizatorice şi teh­
ridicate. Pentru buna desfăşurare a acestor nice cele mai potrivite specificului uni­
lucrări se vor lua următoarele măsuri: tăţii respective, pentru utilizarea com­
plectă a maşinilor d# treierat şi recol­
Executarea lucrărilor de îngrijire tat şi a forţelor de muncă în aşa tel
ca seceratul şi treierişul să se desfă­
Printre fruntaşii uzinei „Victoria" Căian, se numără şi comunistul a culturilor agricole şoare în timp scurt şi fără pierderi.
Pentru urgentarea tuturor lucrărilor lucru a maşinilor existente îri gos- III. — Executarea
de îngrijire a culturilor, Ministerul A- podăriile agricole de stat, staţiu­
Ioan M . Popa. Aplicând tăierea intensivă a metalelor, reuşeşte cu regula­ griculturii şi Silviculturii, comitetele nile de maşini şi tractoare şi a tu­ lucrărilor
regionale şi raionale de partid, organi­ turor prăşitoarelor cu tracţiune ani­ de secerat
ritate să-şi depăşească norma de producţie, în medie cu 00 la sută. zaţiile de bază şi comitetele executive mală, pentru antrenarea tuturor oa­ şi treierat
ale sfaturilor populare: menilor muncii din agricultură c'a să
Fotograful nostru l-a surprins pe strungarul Popa, ia locul său de folosească orice timp prielnic pentru Pentru executarea recoltatului fără
1. — Vor lua toate măsurile orga­ lucru, în vederea menţinerii culturilor pierderi şi în timpul cel mai setirt
muncă. . nizatorice pentru ca muncitorii din curate de buruieni şi a solului în per-: se vor lua următoarele măsluri:
gospodăriile agricole de stat şi S.M.T., manenţă afînat pentru păstrarea apei.
V iia ţa i« a ro st s a lv a tă membrii unităţilor agricole cooperatis­ — Recoltatul griului va începe îri
te, precum şi ţăranii muncitori cu gos­ 2. — Se vor lua măsuri pentru de­ momentul coacerii în pîrgă.
E ra Intr-o du pă-am lază. Pe în g h ită apa... A urelia, to c m a i) podărie individuală să execute la timp pistarea bolilor şi dăunătorilor la
şoseau a ce duce de la S eb eş trecea p e acolo. Un ţip ă t înă- şi la un nivel agrotehnic corespunză­ plante şi combaterea lor la timp, ®6m- Loturile aemincere se vor recoltă
tor toate lucrările de îngrijire a cul­ baterea manei Ia vii, de asemenea, la coacerea deplină.
spre P etreşti era m ultă lum e. bu şit se auzea de undeva. S-a turilor agricole. La executarea lucră­ trebuie să constituie o grijă deosebită 1. — Ministerul Agriculturii şi Sil­
G rupuri, g ru pu ri de oam eni u itat îm prejur. A ză rit atunci
rile - de întreţinere vor lua măsuri prin organizarea şi aplicarea stropitu­ viculturii, comitetele regionali şi ra ­
se îndreptau care încotro. U- p e a cest m icu ţ zb ă tîn d u -se în
a ii înspre fabrică, a lţii înspre apă. pentru folosirea întregii capacităţi de lui la timp şi de cîte ori va fi nevoie, ionale de partid, şi comitetele' exejam
tive ale sfaturilor populare vor mobi­
casă. Ş i aşa A urelia, fata cea tî- Pregătirea seceratului liza toate forţele de muncă şi y p f
In apropiere de sa t Ungă nară, îm brăcată în haină al- şi treieratului organiza în aşa fel folosirea coinbine-
bastră, se aruncă în apă, prin- lor, secerătorilor-legători şi a seceră-
canalul strim t, prin care
S ebeşu l îşi poartă cursul se se copilul şi apoi îl trase pe 'Ministerul Agriculturii şi Silvicultu­ şl punerea în stare de funcţiune a In­ torilor simple înctt în gospodăriile de
rii, comitetelele regionale şi raionale de ventarului agricol de recoltat şi treie­ stat şl gospodăriile agricole colective,
în tîm plase ceva. O învălm ă- uscat şi începu să-i facă res- partid şi comitetele executive ale sfa­ rat din sectorul particular. Vor awrda cooperativele agricole de produoţle şl
turilor populare vor asigura la timp ö atenţie deosebită batozelor m id şi întovărăşiri agricole să se execute re­
şeală de lum e, strig ă te dispe- p ira ţia artificială cu m u lt calm , şi în bune condiţiuni: motoarelor stabile cu care se treieră îri coltatul in pîrgă pe suprafeţe cit mal
raioanele de deal. mari.
rate. încet., în cet, larm a se m eto d ic ş i corect. C opilu l îşi 1. — Punerea în stare de funcţiune
a tuturor maşinilor şi uneltelor agri­ Proprietarii şi deţinătorii de trac­ Recoltatul întregii suprafeţe culti­
potoleşte. D in m ulţim e, o fată reveni. Ochii tuturor erau cole necesare executării lucrărilor de toare, motoare şi maşini de recoltat şi vate cu grîu şi secară în fiecare gos­
recoltat, treierat şi arături, pînă Ia treierat să fie obligaţi să termine re­ podărie agricolă de stat se ya termina
nu p rea m are de sta tu ră pu rta plin i de lacrim i. V iaţa m icu- începerea recoltatului. paraţiile şi să asigure ptineŞn lor în în 10 zile lucrătoare,
stafe de funcţiune, pînă lâ începerea
p e b ra ţe un copil. II a şe ză {ului a fo s t sa lv a tă . Se va asigura funcţionarea ateliere­ recoltatului. Se recomandă gospodăriilor agricole
lor mecanice din sectorul socialist de colective, cooperativelor agricole de
Intr-un toc ş i începu să -i facă -& stat, de la unităţile cooperatiste, pre­ 4. — Ministerul Agriculturii şi S il­ produc-ţie şi întovărăşirilor agricole să
cum şi atelierele comunale, prin buna viculturii şl comitetele executive ale termine recoltatul în timp cît mal
respiraţie artificială. A urelia, sa lva to a rea copi- organizare a muncii şi aprovizionarea sfaturilor populare sînt obligate să scurt pentru a evita orice pierdere şi
permanentă cu materialele şi piesele controleze executarea în termen a re­ a obţine recolte record.
L -am s c ă p a t! S în t feri- [ului, este echipieră d e Cruce de schimb nec'esare. De asemenea se paraţiilor şl calitatea lor, asigurînd
vor lua măsuri pentru organizarea a- funcţionarea permanentă a comisiilor Recoltatul în pîrgă aduce pentru fie­
cită, şo p ti tînăra A urelia M i- R oşie şi face p a rte din echipa telierelar mobile şi a echipelor de aju­ de recepţie. care gospodărie un spor de producţie,
tor tehnic, pentru asigurarea repara­ De aceea fiecare ţăran muncitor cu
hai, treeîn d u -şi m în a p e ste sa n ita ră a fa b ricii de hîrtie ţiilor curente la locul de muncă. Comitetele executive ale sfaturilor gospodărie individuală să folosească
populare regionale şi trusturile din plin timpul prielnic şi să recolteze
fruntea asudată. „ I M ai" P etreşti. Venea chiar Conducerile gospodăriilor agricole regionale GOSTAT sînt obligate ră suprafeţe cît mai mari de griu şi se­
cară în pîrgă.
Fiecare din cei de faţă do- atunci d e la lecţiile practice
rea să afle cum s-au p etrecu t pe care g ru p a le făcea cu re-
lucrurile. A u relia se m a i odih- g u la rita te în vederea concursu-
ni puţin şi apoi se apucă să lui faza regională. G rupa „1
le spu n ă p ă ţa n ia m icuţului ne- M ai" P etreşti, este fru n taşă
cunoscut. p e raioh. D ar m în dria echi-
...B ăieţaşu l se afla pe m ar- plerelor ş i a fabricii de hîrtie
gin ea canalului. Se vede trea- nu este clasam en tu l sau cîşti-
ba că a făcut un pas g reşit garca unui d ra p el ci faptele
şi cit a i clipi din ochi era să-l plin e de curaj, ca ale Aureliei.
P înă s-a înserat s-a tot vor­ de stat şi ale staţiunilor de maşini şi termine mişcarea tuturor mijloacelor 2. — Treieratul va începe în primele
bit de tînăra de la Crucea R o­ tractoare vor asigura confecţionarea de secerat şi treierat în cadrul regiu­ zile de la recoltare, dar nu mai tîrziu
şie care s-a aru n cat în rîu ca dispozitivelor de ridicare la combine nii respective, cu cel puţin 5 z'ie îna­ de 3 cile pentru mazăre, rapiţă şi muş­
să sa lveze copilul de la înec. şl secerătorl pentru recoltarea cereale­ inte de începerea recoltatului şi treie­ tar şi 5 zile pentru păioasc. Mazărea
lor căzute. Vor pregăti, pînă la înce­ ratului. va fi tratată imediat cu sulfură de
pul liber, desenînd. hai a ajuns v estit în to t Pe- perea recoltatului, dispozitivele spe­ 5. — Se vor recruta batozari, Io- cariron. Ritmul zilnic de treierat pe
treştiul. Ea a dat dovadă de ciale la batoze pentru treieratul ma- chişti, coşari, mînuitori de sscerltori-: gospodării agricole de stat, regiuni,
ii
Seară de seară, Ia clubul mi­ un în a lt s im t u m a n ş i în a- zarei, rapiţei, muştarului, fasolei, lu- legători şi combaineri şi vor ii aine raioane şi comune va fi stabilit în
nier din Lupeni este o activita­ celaşi tim p de curaj. cernei, trifoiului şi a florii soarelui. instruiţi. aşa fel îneît să fie folosită la maxi­
te rodnică. El a devenit un loc Dr. IOAN TARPA O atenţie deosebită trebuie să se mum capacitatea de treierat a fiecărei
îndrăgit de toţi locuitorii din tnedic 2. — Pentru maşinile de recoltat şi batoze.
oraş, tineri şi bătrîni. batoze se vor pregăti cupluri în ve­ dea instruirii combainerilor pentru
? derea folosirii totale a puterii tractoa­ combinele C -l şi a tractoriştilor pen­ 3. — Treieratul tuturor culturilor
tru tractorul „26 Universal“. de vară se va termina cel mal tîrziu
Ia 30 august în regiunile de şes şl 30
6. — (comitetele executive ale sfatu­ septembrie In regiunile de deal, Iar
relor şi a eliberării unui număr cît rilor populara vor organiza şi amenaja a trifollenilor la 30 octombrie. Gospo-
mal mare de tractoare necesare execu­
Cine va merge 3a festivalul regional tării lucrurilor de pregătire a terenu­ pînă la începerea secerişului ariile ne­ m
lui.
cesare. De asemenea, vor folosi la
Se vor revizui şi complecta instala­
Ca şi în zilele festivalurilor de la Topliţa, corul de 100 de ţiile electrice la tractoare pentru a se maximum posibilităţile existente pen-
raionale, veselia, cîntecul şi jo­ persoane al minei Vulcan, tî­ putea lucra şi noaptea, atît Ia treier
cul continuă în sălile cămine­ năra formaţie corală a oraşului cît şi la lucrările de pregătire a tere­
lor culturale. Echipele care s-au Haţeg- sau echipa de căluşari nului.
clasat pe primele locuri la fa- pitici din comuna Oarda, raio­
"i raională, îşi continuă repe­ nul Alba. 3. — Gomiietele executive ale sfatu­
rilor populare vor sprijini cu materia­
tiţiile. Toate echipele care vor mer­ lele necesare şi vor controla repararea
In oraşul-gazdă, al festivalu­ ge la festivalul regional se pre­
gătesc intens, aşteptînd cu ne-
lui regional, Hunedoara, n-ai răbdarfe ziua cînd se vor pre­
să ştii ce să urmăreşti mai în- zenta în faţa spectatorilor şi a
tîi. Programul brigăzii artistice juriului. Cu sare şi piper...
de la Simeri a Veche, al celei
în faţa a fi în felul lui... original, cauză şi-au cerut scuze.
calendarului Dacă îţi cumperi la Hu- l-ani Iertat. Cînd eram a-
nedoara zahăr, sare, gris proape de Ieşire, scena s-a
Cred. că ş tiţi fiecare sau mai ştiu eu cc# a- repetat. De data aceasta
ci/ul „cacle“ o anu m ită zi cestea îţi sînt servite în eu am fost deasupra. M l-
din an. D acă v-am Intre• buzunar, şapcă, bască sau am cerut şl eu scuze.
ba de exem plu... 14 je-
ce a! ]a dispoziţie. Ce ne Nu ştiu cum se seuză
bru arie, sa u ..., a ţi d a un faCem, fraţilor, cînd vom însă operatorii de Ia a-
răspuns exact. cumpăra însă marmeladă cest cinematograf care se
S ă ştiţi in să că unii io- şi untură ?! Aici ambala- „joacă" cu spectatorii, a-
varăşi de la T.A .P.L. D e- jul „original“ nu mai mer- prlnzînd şi stlngtnd lu-
va. au p ie r d u t n o ţiu n e a ge. Croitorii poate vor fi mina.
tim pului. Nu vă vin e a mai inventivi ca cei din
crede ? Ş i totu şi aşa este. conducerea ©.(B.L. Hune- Servim
A ltjel nu se explică de ce doara, în găsirea ambala- de la gheaţă
nici pînă a stă zi (cu toate jului.
că term enul a !ost 1 mai Ah t în g h iţi în sec. ©
1957) nu s-a deschis g ră ­ „Baba oarba" bere, uii şp jiţ sau « altă
dina d e vară d e la Gura Este un joc pe care băutu ră, se rv ilă de, ta
B arza şi cofetăria din ora­ ,l-ain .inva. .ţat. ,în anu.. cvo“p7l-’
Pentru studenţii Institutului de mine din Petroşani, prin grija partidului şi guvernului, s-au creat în şul Brad şi nu s-au con- lăriei. Atunci mă amuza. g,h e a„ţă , a c u,m *, în to tu l¦c i l•-
ecare an toi mai bune condiţii de învăţătură şi asistenţă socială. Acum nu mă ,nal !mpre.
fecţionat^ cele 5 cărucioare s!0neazn. Dar am fost durilor, este un d eliila .
Acum, pentru ei se construieşte 6 nouă cantină modernă. ' Ş i cu p o fta d esch isă Intri
IN C L IŞ E U : Noua cantină a Institutului de mine din Petroşani, în plină construcţie. > pentru vînzarea îngheţatei. obligat să-l accept acum in urut din u n ită ţile d e
cîteva zile. Da, obligaţi a lim e n ta ţie p u b lic ă d’ in
Ambalajul Totul s-a întîmplat la ci­ D eva, Brad, Sim erta, Te-
origina! nematograful de vară „ 1. tuş şl Cugir. O spătarul ie
C. Friinu“ din Hunedoara. tnttm plnă cu tradiţiona-
De la descoperirea hîr- lill... „ vin e“. S ă vin ă ctiid
tiei, ea a avut mai multe După terminarea filmu- o veni, num ai rece s ă !iei
întrebuinţări. Una dintre toi am dat să plec. Dar... Dar vezi că pentru a fi
aceslea, a fost şi aceea *-a stins lumina, m-am aşa, trebuie ca T IA .P .l.
pentru ambalajul mărfii- împiedicat şi am căzut, D eva să repare frigiderele
rilor. In unele unităţi co- Pcsfe mine au vtnit alţii, de la unităţile respective,
merciale din regiunea Apoi lumina s-a aprins. care stau stricate de ani
noastră s-a descoperit un de zile sau să se apro-
nou ambalaj, care pare Contrar jocului, cel In
vizioneze ca gheaţă.