Page 9 - 1957-06
P. 9

iVJi

Frinturi de viaţă                                                                                                                                                                                                                                     PROLETAR/ DIM. TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl

Vasile Voica a venit în Călan, de seria de furnalist. El lucrează la                                          CITIŢI IN PAG. IV -a:                     mmlsocialismului

prin părţile Moldovei. Acasă a trăit furnalul tineretului şi-i şi inovator,                                    • Deschiderea la Moscova a
                                                                                                            expoziţiei unionale agricole şl In­
o viaţă amară. N-a ştiut ce-i aceea Lui i se datoreşte reducerea consu-                                     dustriale,

bucurie. De mic copil a cunoscut mului de nisip la căptuşirea rinelor                                          ® Rezoluţiile Congresului Parti­
                                                                                                            dului Comunist din Israel,
lipsurile şi necazurile. Părinţii, ţă- de la furnal. S-a gîndit ce s-a gîn-
                                                                                                               • Opinia publică joponeză cere
rani săraci, nu i-au putut da nici dit şi s-a hotărît să folosească pra-                                    lărgirea comerţului cu R. P.
                                                                                                            Chineză.
învăţătura primelor litere. El era cel ful de cocs care rezultă de la for­
                                                                                                              o „Port-avionul nescufundabil“
mai răsărit dintre copii şi trebuia nai şi se aruncă. Şi pînă la urmă                                       se clatină.

să-i ajute pe părinţi la treburile a reuşit.

gospodăreşti.                                                     Tot el a propus şi confecţionarea

Cînd a sosit aici la Gălan, s-a bătătoarelor pentru căptuşirea rine-                                                                                    Anul IX, Nr. 769                          Marţi 4 iunie 1957                                                             4 pagini 20 bani

angajat ca muncitor necalificat.                                  lor. Acestea erau făcute din lemn

După cîtva timp a auzit că se care arcjea repede şi nu erau deloc

deschide şcoala de calificare unde rezistente. La propunerea lui Vasile

se poate învăţa meseria de fuma- Voica bătătoarele au fost făcute din-                                      Sectorul IV a! minei Vulcan dă cărbune                                                                                                La F yrn a iu ! fSnerefySyi
                                                                                                                                     mai ieftin
list. Dar cum să înveţe că nu ştia ^..0 coajă de fontă cu o formă spe-                                                                                                                                                                                     2 d in Călan

nici o literă, nici să citească, nici cială.

să scrie. Totuşi şi-a luat inima în S-ar putea spune multe despre
dinţi şi s-a dus de s-a înscris.
                                                                  dibăcia, voinţa şi hărnicia lui Va­
— Oum o să poţi învăţa dacă... sile. Pe lîngă activitatea pozitivă
îl întrebă cineva, cu oarecare sfială în producţie ,el se ocupă de citit
în glas, ca să nu-1 jignească.                                                                                 Reducerea preţului de cost               avea un preţ de cost mai redus,           principale luate în această di­
                                                                  şi de sarcinile de organizaţie. Nu se     are o .importantă covîrşitoare              iar bunurile produse din aceas­           recţie. De pildă, materialul lem­
— Bine, odată cu tainele furna­ întîmplă da să primească vreo sar-                                          în ansamblul economiei naţio­               tă fontă vor fi fireşte mai ief­          nos a fost folosit mai judicios
lului am să învăţ şi carte — ti luă oină şi să n-o îndeplinească fie ea                                     nale. Această reducere permite              tine. r>                                  prin răpirea lui înainte de pră­
Vasile vorba din gură.                                                                                      acumularea unor fonduri bă­                                                           buşirea abatajului.
                                                                  cît de grea. Dar preocuparea lui de       neşti care pot fi destinate în                 Fără să exagerăm, putem a-
Şi, în sfîrşit, s-a început şcoala. bază este să citească. Nu de mult, el                                   diverse domenii de activitate,              firma cu toată certitudinea că               Printr-un control mai riguros
Voinţa lui Vasile i-a uimit pe a fost primit în rîndurile candidaţi­                                        ca de pildă, la noile investiţii,           acest sector fruntaş al minei             s-a îmbunătăţit calitatea căr­
toţi. Tovarăşul Nicolae Pili, care era lor de partid.                                                       la înzestrarea întreprinderilor'            Vulcan a obţinut succese în­              bunelui. In acest sens s-au luat
lector la şcoala de calificare, s-a                                                                      !  cu utilaje moderne ş.a.m.d.                 semnate pe linia reducerii pre­           măsuri ca intercalat ia din stra­
                                                                  Pentru toate acestea îl iubesc şi-l                                                   ţului de cost. Aşa de pildă, pe           iul 15 să se puşte separat,
ocupat îndeaproape de el, ca de un                                                                             In cazul de fată, dacă mine­             primele patru luni ale anului,            în cruc.ît conţinea un procent mai
copil oare buchisea primele slove. îndrăgesc tovarăşii săi de muncă.                                        rii din sectorul IV al minei Vul­           s-au realizat aici economii la            mare de cenuşă.
In trei luni de zile Vasile Voica a Iată numai frînturi din viaţa lui, o                                    can au dat un cărbune cocsifi-              preţul de cost în valoare de
                                                                  viaţă plină de evenimente şi totuşi       oabil mai ieftin, înseamnă că               268.814 lei. Important este că în            In ceea ce privesc traversele,
început să citească binişor.                                                                                fonta produsă în furnale va                 acelaşi timp, cu reducerea pre­           şinele din galeriile părăsite, au
N-a fost tocmai uşor, dar Vasile cu ani destul de puţini. Nu are de-                                                                                    ţului de cost, productivitatea            fost şi acestea la rîndul lor va­
                                                                                                            acţiuni de folos obştesc s-au fă­           !muncii pe aceeaşi perioadă a             lorificate.
a învins toate greutăţile. Astăzi ştie cît 24.                                                              cut tot în cinstea festivalului.            crescut cu 9 la sută, iar pro­
                                                                                                                                                        ducţia de cărbune cu peste 30                Puşcarea cu explosiv s-a fă­
să citească şi-şi cunoaşte bine me-                               E. GH1RAN                                                             MOŢ1U SIMINA    la sută.                                  cut raţional, ceea ce a adus,
                                                                                                                                       corespondentă                                              după sine, realizarea unor în­
                                                                                                                                                           De bună seamă că pentru a              semnate economii de explosiv.             Tînărul prim furnalist Ion Lăscoi de Ia furnalul tineretului nr. 2 din
                                                                                                                                                        învăţa şi alţii din experienţa
                                                                                                                                                        acestui sector, in ceea ce pri­              Desigur, şi măsurile tehnico-          Călan, mînuind noua maşină electri că pentru introducerea ştidului la
                                                                                                                                                        veşte reducerea preţului de cost,         organizatorice luate au contri-
                                                                                                                                                        vom enumera mai jos măsurile                                                        gura cuptorului.                          .x
                                                                                                                                                                                                                          GH. ZAMF1RESCU
                                                                                                                                                                                                                                            IN CLIŞEU: Ion Lăscoi la locul de muncă.  i  t                          |
                                                                                                                                                                                                            (Continuare în pag. 3-a)
                                                                  zile s-au angajat ca pînă la                                                                                                                                              Din activitatea Comisiilor de femei
  Tinerii mineri de îa                                            Festivalul Mondial de Ia Mos­
 Teliuc şi-au respectat                                           cova să dea peste planul de pro­                                                                                                                                                din raionul Orăştie
                                                                  ducţie încă 1.000 tone minereu.
    angajamentul luat                                                                                       C E A M & î BOGMA GOSPODĂRIE                                                                                                              Munoa Comisiilor de femei la tot mal mare !amploare în
                                                                     Totul pentru festival
  Minerii din cele cinci brigăzi                                                                                                                                                                                                            ! comunele raionului Orăştie. Cî teyia veşti din cele sosite, vor­
de tineret de la Teliuc s-au an­                                     Membrii echipei artistice din                                                                                                                                              besc de hărnicia femeilor din ade:st raion.
gajat să-şi înzecească eforturile                                 Peştişu Mare s-au pregătit in­                                                                                                                                                                    O întrecere patriotică
în muncă pentru a da furnale­                                     tens pentru faza comunală în
lor de la Hunedoara şi Călan                                      cinstea celui de-al Il-lea festi­         C h e m a r e a la î n t r e c e r e s o c ia lis tă Pentru dezvoltarea lâ, între cultlvatoa- Munteanu, Pamfila
cit mai mult minereu şi de bu­                                    val regional.                                                                                                                                                             culturii de legume şi rele de legume din Andreşoiu, Vasilica
nă calitate. Astfel, în cinstea
festivalului regional al tinere­                                     Ei s-au prezentat destul de                                                                                                                                            zarzavaturi, Comisia comună.              Lăzărescu şi altele,
lului, de la Hunedoara, brigă­                                    frumos la concurs.
zile de mineri de la Teliuc s-au                                                                            lansată de gospodăria colectivă „21 Decembrie“ din Pricaz                                                                       de femei din comuna Cele mai frumoase Aceste tovarăşe au
angajat la începutul lunii mar­                                      In contul 501, contul festiva­                                                                                                                                         Orăştioara de Sus, a şi mai bine îngrijite semănat straturi de
                                                                  lului, s-au depus 1.700 lei, su­                                                                                                                                          organizat o întrecere loturi le au ţărăncite ceapă şi au plantat
tie să dea peste planul lor de                                    mă realizată din predarea celor
                                                                  6.000 kg fier vechi şi 300 sticle             Gospodăriile colective din regiunea     dăriei colective.                         socialiste şi pentru particulari.         patriotică individua- muncitoare Saveta salată şi varză.
producţie 440 tone minereu.                                       şi borcane, care au fost adu­             noastră au făcut în ultimul timp paşi         Fermele de animale, constituie Iz­        — în raport cu posibilităţile exis­
   Tinerii mineri de la Teliuc                                    nate.                                     mari pe calea consolidării lor din                                                                                                                   îndeletnicire plăcută
                                                                                                            punct de vedere economic, obţinînd          vorul principal al veniturilor băneşti    tente, să se producă atît pentru ne­
şi au îndeplinii şi depăşit, încă                                    „Totul pentru festival”, acea­         producţii sporite Ia hectar şi dezvol-      în gospodăria colectivă. De aceea pro­    voile gospodăriei, cît şi pentru vîn-        Creşterea păsărilor !a devenit    pui. In întreaga comună, sînt
din lunile martie şi aprilie an­                                  sta-! lozinca tineretului din Peş­        tîndu-şi mai multe ramuri anexe de          punem ca acestea să se dezvolte, în       zare diferite materiale de construcţii    o îndeletnicire plăcută a gos­       pînă acum 5.000 pui de găină
gajamentul luat, 514 tone peste                                   tişu Alare.                               producţie, aducătoare de mari veni­         aşa fel, îneît Ia sfîrşitul anului vii­   şi obiecte de uz casnic cum sînt: var,    podinelor din comuna Băcă-           şi 4 000 boboci de raţe şi gîşte.
                                                                                                            turi băneşti. Ele s-au întărit şi din       tor fiecare gospodărie colectivă din      cărămidă, împletituri, preşuri, trico­    inţi. Care mai de care caută
planul lor de producţie.                                           Pregătirile pionierilor                  punct de vedere organizatoric, con­         regiune, să aibă: cel puţin 20 ca­        taje din Iînă etc.;                       ca numărul păsărilor din o-             Asemenea celor din Băcăinţi,
   In cadrul consfătuirii de pro­                                                                           ducerile lor s-au maturizat, au acu­        pete vite mari la fiecare 100 hectare
                                                                     Nu ne mai desparte mult                mulat o bogată experienţă în ce             teren agricol, dintre care cel puţin         — mijloacele de transport ale gos­     grada sa, să crească mereu.          de creşterea păsărilor se ocupă
ducţie, ţinută cu toate brigăzile                                 timp şi, la Moscova, se va des­           priveşte conducerea unor mari uni­          10 vaci să fie de producţie cu o mare     podăriei colective, disponibile în pe­       Gospodinele Valeria Albu,
din întreprindere, la începutul                                   făşura cel de-al Vl-lea Festi­            tăţi agricole socialiste,                   rentabilitate; să crească anual cel pu­   rioadele cu munci mai puţin aglome­                                            şi colectivistele din Spini. Din­
                                                                  val Mondial al Tineretului, un­                                                       ţin 25 capete porcine la 100 ha teren     rate, să fie folosite pentru executarea   Orfelina Vlaicu, Ioana Albu,
lunii mai, au fost declarate bri­                                 de participă tineri din toate ţă­            Cu toate acestea, trebuie subliniat      arabil din care 5-6 să fie scroafe de     diferitelor transporturi necesare şan­    Leoniţa Vişan şi Valeria Ma­         tre acestea s-au evidenţiat Ma-
                                                                  rile. In cinstea acestui festival,        că gospodăriile colective din regiune,      producţie, 14-15 capete să fie tot tim­   tierelor carierelor de piatră sau între­  rin, au fiecare peste 70 de          ria Gristea, Cornelia Ripoşan
găzi fruntaşe cele conduse de                                     pionierii din unitatea nr. 3 din          nu au reuşit încă să se dezvolte şi         pul Ia îngrăşat iar 5 capete să îie       prinderilor apropiate, să transporte
utemistul Constantin Doljescu                                     Călan au predat sticle în va­             să obţină rezultate în măsura posibili­     tot timpul pentru reîmprospătarea fer­    pietriş pe şosele etc., cu scopul de a                                         şi Elena Busuioc.
                                                                  loare de 750 Iei şi au strîns fier        tăţilor ce ie au. Există condiţii ca        m ei; să aibă cel puţin 150 oi la 100     realiza venituri băneşti;
care a dat peste plan în lunile                                   vechi. Cel mai important lucru            toate gospodăriile colective din regi­      hectare teren agricol; cel puţin 200                                                      Cît mai multe grădiniţe sezoniere
martie şi aprilie 233 tone mine­                                  este că au însămînţat o supra­            une să devină, într-o perioadă scurtă,      păsări la 100 ha teren arabil iar stupi      — înfiinţarea unei îngrăşăforii de
                                                                  faţă de 0,75 ha de pamînt cu              mari producătoare de cereaie-marfă,         sistematici cel puţin 50 familii în fie­  porci pe lîngă fiecare stlnă din GAC,     Sfatul popular ra- fiinţat 20 de grâdi- tâ la pregătirea des-
reu şi utemistul Vasile Antoce                                    porumb şi zarzavaturi. Produc­            să devină unităţi socialiste model, ca­     care gospodărie colectivă.                numărul porcilor din acestea fiind de
                                                                  ţia reaiizată va fi valorificată          pabile să atragă înspre ele întrea­                                                                                             ional Orăştie s-a gin- niţe sezoniere, dintre chiderii şi amenaja-
care a extras peste plan, în a-                                   iar banii se vor depune în con­           ga masă a ţăranilor muncitori.                 Pentru înmulţirea izvoarelor de ve­              CONSILIUL DE CONDUCERE
ceste două luni, 157 tone mine­                                   tul festivalului.                                                                     nituri băneşti, propunem să se dez­                                                 dit să vină cît mai care pînă acum s-au rea camerelor grădi-
                                                                                                               In scopul realizării acestui obiectiv    volte sectorul pomicol, în aşa fel, în­
reu.                                                                 Înfrumuseţarea şcolii şl alte                                                                                                                                          mult în ajutorul ţă­  deschis 7.          niţelor sezoniere din
                                                                                                                                                                                                                                            rănoilor muncitoare
   In această consfătuire brigă­                                                                                                                                                                                                                                  Comisiile de femei aceste comune,
                                                                                                                                                                                                                                            cu copii, care merg
                                                                                                                                                                                                                                            la munca cîmpului.    din Vinerea şi Geoa- Pînă la 15 iunie
                                                                                                                                                                                                                                            Astfel, în comunele
                                                                                                                                                                                                                                                                  giu şi-au adus o vor fi deschise şi ce-

                                                                                                                                                                                                                                            din raion, s-au în- contribuţie însemna- lelalte grădiniţe.

                                                                                                            principal, membrii gospodăriei colec­ eît în decurs de cel mult doi ani să

               !!l!!i!!!li:::l!!:l!!!:!illl!l!lilll!!lll!l!llll!                                            tive „21 Decembrie“ din Pricaz, ra­ revină în fiecare gospodărie colecti­             Experienfele nucleare pot şi trebuie
                                                                                                            ionul Orăştie, cheamă Ia întrecere so­ vă, cel puţin 35-40 pomi roditori pe

               J Z Tlicuţele cusătorese                                                                     cialistă toate gospodăriile colective din cap de familie. Pentru plantaţiile de                                                 să fie interzise
                                                                                                            regiunea Hunedoara, pentru titlul de pomi să fie folosite, în primul rînd,

                                                                                                            „Cea mai bogată gospodărie colectivă“.      terenurile supuse eroziunilor, cele slab     In sala cinematografului „Fi-          mele colectivelor de muncă din       Cei peste 800 de cetăţeni pre­
                                                                                                               Intrucît bogăţia unei gospodării co­     productive, marginile drumurilor din      limon Sîrbu“ din Deva, a avut             instituţiile şi întreprinderile o-   zenţi la această adunare, au
                                                                                                                                                        perimetrul gospodăriei colective, tere­   Ioc duminică dimineaţa o adu­             raşului au protestat cu hotărîre     votat şi trimis o moţiune de
                                                                                                            lective este determinată de mărirea         nurile din jurul construcţiilor din cîmp  nare publică. în cadrul căreia            împotriva experienţelor nuclea­      protest către Comitetul Naţio­
                                                                                                            fondului de bază, propunem ca un            ale fermelor de animale (grajduri,        tovarăşul Prof. universitar Gh.                                                nal pentru Apărarea Păcii din
                                                                                                            obiectiv principal al întrecerii să f ie :  saivane, maternităţi, îngrăşăforii, co­   Vlădescu - Răcoasa a prezentat            re şi a unui război atomic. Prin­    R.P.R., pentru ca acesta la rîn-
                                                                                                            dezvoltarea fondului de bază în aşa         teţe pentru păsări, ele) precum şi                                                  tre cei care au luat cuvîntul au     dul său, să o înainteze Consi­
                                                                                                            fel îneît valoarea lui să crească în        grădinile sediilor G.A.C.                 conferinţa intitulată „Experienţe­        fost şi tovarăşii F. Rapolti, di­    liului Mondial al Păcii.
                                                                                                            fiecare an cu cel puţin 40.000 iei la                                                 le nucleare şi înlăturarea unui           rector al întreprinderii 5.A.R.T.,
                                                                                                            fiecare 100 hectare teren agricol, a-          Considerăm de mare importanţă în       război atomic“. Cu această o-             Grigore Andronie, de la Uzina           în încheierea adunării publi­
                                                                                                            censta, în afară de datoriile la ban­       ce priveşte mărirea veniturilor băneşti,                                            Electrică, Lucretia Borchi de Ia     ce, a rulat filmul .„Copiii din
                                                                                                            că sau în alte părţi.                       dezvoltarea grădinilor de legume şi       cazie au luat cuvîntul o serie            întreprinderea „1 Mai“ şi alţii.     Hirosima”.
                                                                                                                                                        zarzavaturi. Dc aceea, propunem ca        de cetăţeni deveni care, în nu­
                                                                                                               Pentru creşterea fondului de bază

                                                                                                            şi mărirea veniturilor băneşti aie co-      ele să se dezvolte în următorii doi       încheierea lucrărilor celui de-al il-lea
                                                                                                            iecfivişiiior propunem ca fiecare gos­      ani, în fiecare gospodărie colectivă                Congres al A. S. 1. T.
                                                                                                            podărie colectivă să valorifice anual       unde există condiţii, în aşa fel, in­
                                                                                                            cel puţin 20% din producţia de grîu         cit să ocupe cel puţin 10 la sută din
                                                                                                            şi porumb precum şi cantităţi cît mai       suprafaţa arabilă.

      Aşa sini numite pionierele de la cercul de „Mîini îndemînatice”. In                                   mari de alte produse agricole ca:              Pentru a mări preocuparea colecti­        Sîmbătă !au luat sfîrşit lucră­        secret Consiliul Central al          lor A.S.I.T., tovarăşului dr.-
cerc ele învaţă să croşeteze, să brodeze, să coasă motive naţionale.                                        floarea-soarelui, cartofi, produse lacta­   viştilor faţă de valorificarea resurse­   rile celui de-al Il-lea Congres           A.S.I.T. In Consiliul Central al     Petru Groza, preşedintele Pre­
                                                                                                            te, lapte, iînă, legume, fructe, miere      lor locale propunem:                      .al Asociaţiei Ştiinţifice a Ingi­        A.S.I.T. au fost aleşi 86 de in­     zidiului Marii Adunări Naţio­
     IN CLIŞEU . cercul de „Miini îndemînatice“ de la casa pionierilor                                      de albine, să se îngraşe şi să se vîn-                                                nerilor şi Tehnicienilor din R.P.         gineri şi tehnicieni. Ca preşe­      nale.
din Deva.                                                                                                   dă pe bază de contract animale eic.,           — să se înfiinţeze în fiecare gos­     Romînă.                                   dinte a fost ales acad. prof. N.
                                                                                                            iar cel puţin 15 ia sută din banii ob­      podărie colectivă ateliere de rotărie,                                              Profiri ; vicepreşedinţi : ing. dr.     Dr. ing. St. Bălan a citit De­
Z i de sărbătoare ia G eoagJ Ui                                                                             ţinuţi prin vînzarea acestor produse şi     tîmpiărie, fierărie, echipe de zidari şi     Şedinţa din ultima zi a lu­            St. Bălan, prof. ing. C. Atana-      cretul Prezidiului Marii Adu­
                                                                                                            a animalelor să fie repartizaţi in fie­     dulgheri etc., care să producă atit       crărilor a fost prezidată de dr.          siu, ing. St. Nădăşan, membru        nări Naţionale prin care se
                                                                                                            care an la fondul de bază al gospo­         pentru gospodăria colectivă respectivă    ing. St. Bălan, membru cores­             corespondent al Academiei R.P.       conferă unui număr de ingi­
                                                                                                                                                        cît şi pentru diferite alte unităţi       pondent al Academiei R. P. Ro-            Romîne, şi ing. Al. Prtadcencu,      neri şi tehnicieni ordine şi me­
                                                                                                                                                                                                  mîne, adjunct al ministrului              memrivu corespondent al Aca­         dalii ale R. -P. Romîne.
  In ziua ele 2 iunie a. c., a a-                                 tru că, în aceeaşi zi, în sta­            Sosirea în Capitală a unei delegaţii                                                  Construcţiilor şi Materialelor            demiei R. P. Romîne, iar oa
vut loc deschiderea festivă a                                     ţiune s-au desfăşurat concursu­             culturale din R.S. S. Ucraineană                                                    ¦de Construcţii.                          prim secretar ing. Oliviu Ru.su,        Cuvintui de închidere a celui
staţiunii balneo - climateric2                                    rile cultural-sportive; faza in-                 şi R. S. S. Moldovenească                                                                                                                                     de-al Il-lea Congres al A.S.I.T.
Geoagiu băi. Ca în toţi anii,                                     tercomunală a Festivalului ti­                                                                                                     Ing. Oliviu Ruisu a prezentat             Apoi, acad. prof. C. D. Neni-     a fost rostit de acad. prof. N.
la deschidere, staţiunea arăta                                    neretului.                                   in cadrul acordului cultural dintre      Chişinău, şi P. A. Kruceniuk, redac­      raportul asupra proiectului de            ţescu !a dat citire unei moţiuni     Profiri, preşedintele Consiliului
ca o casă nouă. Aleele frumos                                                                               U.R.S.S. şi R. P. Romînă, sîmbătă a         tor al revistei „Cultura Moldovei“.       !statut modificat al Asociaţiei.          prin care participanţii la Con­      Central A.S.I.T. Vorbitorul a a-
îngrijite şi pietruite, vilele                                       Echipele artistice din Bozeş,          sosit în Capitală o delegaţie culturală                                               Participanţii la Congres au               gres cer interzicerea fabricării     rătat că dezbaterile prilejuite de
proaspăt văruite îşi aşteaptă                                     Geoagiu şi Gelmar s-au prezen­            din R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. .Mol­          La sosire, membri! delegaţiei au fost  discutat şi votat pe articole             şi experimentării armelor ato-       Congres au fost deosebit de
oaspeţii, iar bazinele de înot                                    tat la concurs cu un frumos               dovenească în frunte cu L. T. Kuropa-       întîmpinaţi de tovarăşii: Ion Pas şi      noul statut al A.S.I.T.                   mioe. Moţiunea a fost adoptată       rodnice, inginerii şi tehnicienii
au fost curăţite.                                                 program, care a plăcut specta­            tenko, prim locţiitor al ministrului        C. Nicuţă, adjuncţi ai ministrului in-                                              în unanimitate.                      delegaţi la Congres, precum şi
                                                                                                            Culturii al R.S.S. Ucrainene. Din de­       văţămîntului şi Culturii, Eugen Ro-          Din partea comisiei de oan-                                                 cei invitaţi, au dezbătut cale
   Pentru cei care vin aici să-şi.                                torilor. Mult apreciat a fost co­         legaţie tac parte Anatoli Koropceanu,       dan, secretar al Consiliului generai      didare, ing. Dumitru Betinschi               De asemenea, participanţii la     mai importante probleme ale
petreacă o zi sau mai multe,                                      rul Şcolii elementare din Geoa-           lecţiilor al ministrului Culturii al        A.R.L.U.S., Aura Buzescu şi G. Geor-      a prezentat lista candidaţilor            Congres au hotărît în unanimi­       progresului tehnic în ţara noa­
s a amenajat restaurantul, s-a                                    giu-sat şi solista Buday Vale­            R.S.S. Moldovenească, V. S. laremen-        gescu, artişti ai poporului, Ion Marin    pentru Consiliul Central A.S.I.T.         tate trimiterea unei telegrame       stră. Ei sînt hotărîti, ca, întorşi
construit un teren de volei,                                      ria din echipa artistică din Bo­          ko, artist al poporului al U.R.S.S.,        Sadoveanu, directorul Teatrului Naţio­                                              Comitetului Centra! al Partidu­      la locurile de muncă, să depună
groapă cu nisip pentru sărituri,                                  zeş.                                                                                  nal „I. L. Caragiale“, Sică Alexan-          Ing. Ion Groissu a citit pro­          lui Muncitoresc Romîn şi Con­        toate strădaniile, tot talentul şi
teren pentru aruncarea greută­                                                                               P. D. Gaidamaka, conducătoi artistic       drescu, maestru emerit al artei, şi alţi  iectul de Rezoluţie a celui de-al         siliului de Miniştri al R. P. Ro­    capacitatea lor -de muncă pen­
ţii eic.                                                             La concursurile sportive au                                                        oameni de cultură şi artă.                Il-lea Congres A.S.I.T., care             mîne.                                tru a transpune în viaţă indi­
                                                                                                            ai Filarmonicii din Harkov, compozi­                                                  prevede !principalele linii de
   Spre deosebire de alţi ani                                     participat echipele sportive de                                                          Au fost de faţă V. I. Barahnin, prim   dezvoltare în viitor a activită­             S-a dat apoi citire scrisorii     caţiile preţioase ale celui de-.al
deschiderea festivă a fost mult                                   băieţi şi fete ale colectivelor           tor, Kiril Ştirbul, artist ni poporului     secretar al Ambasadei Uniunii Sovie­      ţii Asociaţiei. Rezoluţia a fost
mai sărbătorească. Aceasta pen-                                                                                                                         tice la Bucur^yii, şi V. V. Skorniakov,                                             adresate de acad. prof. N. Pro­      Il-lea Congres al Asociaţiei
                                                                  Flacăra, Recolta. Dinamo din              al R.S.S. Moldovenească, I. Grecul,         secretar.                                 votată în unanimitate.
                                                                  Grăştie şi Recolta din Geoa­                                                                                                                                              firi, în numele celui de-al Il-lea   Ştiinţifice a Inginerilo: si Teh­
                                                                  giu.                                      scriitor, directorul Editurii de stat din                                                După o pauză, participanţii
                                                                                                                                                                                                  la Congres au !ales prin vot              Congres şi al tuturor membri­        nicienilor din R. P. Roaiînă.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14