Page 90 - 1957-06

y Pas. 2
PLAN DE MASURI
aprobat de C. C. al P. M» R. şi de Consiliul de
cu privire la pregătirea şi executarea recoltărilor de vară
(U r m a r e 'din p a g . I - a ) larii în vederea strîngerii spicelor ră­
dăriile agricole de stat vor efectua tre­
ieratul griului în 15 zile lucrătoare.
Treieratul recoltelor de pe loturile se-
mincere se va face cu precădere şi se­
parat, luîndu-se măsuri deosebite pen­
tru evitarea amestecului între soiuri
şi buna păstrare a seminţelor.
4. — Se permite treieratul la gospo­
dărie în regiunile unde se practică a-
cest sistem, iar uiumul pentru batoze
în acest caz se stabileşte la 10%.
5. — Comitetele regionale U .T.M .
ş i ' comitetele executive ale sfaturilor
populare vor mobiliza pionierii şi şco­
IV —Măsuri pentru asigurarea fondului
de seminţe de calitate
Pentru asigurarea necesarului de se­
minţe de bună calitate, în vederea în- populare sînt obligate să rezerve su­
sămînţărilor din toamna anului 1957 prafeţe cît mai mari din culturile de lor gospodăriilor agricole de stat, co­
şi primăvara anului 1958, se vor lua
următoarele m ăsuri:
9 „Vidra“ din Orăşf'f. moara „Ni-
1. — Ministerul Agriculturii şi Sil­
viculturii şi comitetele executive ale
sfaturilor populare regionale, raionale
şi ctomunale vor organiza recunoaşte­
rea culturilor îtl lan, în vederea asigu­
rării necesarului de seminţe de calitate
penim nevoile gospodăriilor producă­
toare, precum şi pentru constituirea
fondului de schimb.
2. — Se va acorda o atenţie' deose­
bită lucrărilor pentru producerea po­
rumbului dublu hibrid, precum şi pen-
tr'S producerea hibrizilor simpli înt-e
soiuri.
3. — Se va organiză producerea la
gospodăriile agricole de stat şi con­
tractarea în celelalte sectoare a se­
minţelor de trifoliene în cantităţile ne­
cesare însămînţărilor şi exportului.
V. —Măsuri pentru asigurarea predării
cerealelor cuvenite statului
T. — Pentru constituirea fondului
central al statului de produse agric'ole,
Comitetul de stat pentru valorificarea
produselor agricole şi comitetele exe­
cutive ale sfaturilor populare răspund
de • predarea cotelo" restante, restitui­
rea seminţelor împrumutate, predarea
uiumului de treier, plata muncilor sta­
ţiunilor de maşini şi tractoare şi pre­
darea produselor contractate.
In acest scop vor lua următoarele
m ăsu ri:
¦— Se va recruta pentru fiecare ba­
toză cîte un delegat din cei mai buni
şi pricepuţi oameni, care au lucrat
în această muncă în anii trecuţi, dele­
gaţii de batoză vor fi temeinic instru­
iţi. Sarcina principală ce trebuie să li
se încredinţeze este de a asigura ce­
reale pentru fondul central al statului,
cotele restante, seminţele împrumuta­
te, uiumul de treier, plata muncilor
staţiunilor de maşini şi tractoare şi
preluarea cerealelor contractate.
2. _ Se vor organiza c'onvoaie pen­
tru transportarea la bazele de recep­
ţie a produselor provenite din resti­
tuirea împrumuturilor de seminţe,
plata în natură a muncilor staţiunilor
VI. — Recoltarea, păstrarea
şi însilozarea furajelor •
In scopul asigurării necesarului de
nutreţuri pentru iarnă, Ministerul A-
griculturii şi Silviculturii şi comitetele
executive ale sfaturilor populare vor
luă următoarele m ăsuri:
j . Se vor însămînţa culturi du­
ble de nutreţ în mirişti pe cel puţin
300.000 ha., din care gospodăriile a-
gricole de stat cel puţin 30.000 hec­
tare'.
2. — Se va organiza însilozarea nu­
treţurilor, astfel ca să se asigure cîte
5— 6 tone de nutreţ murat pentru fie ­
care vacă furajată din gospodăriile ă-
gricole de stat şi cel puţin 2,5 tone
pentru fiecare vacă de lapte din unită­
ţile cooperatiste.
Se' recomandă ţăranilor muncitori cu
gospodării individuale să însilozeze hăle de montă.
. — Pregătirea şi executarea
însămînţărilor de toamnă
Culturile care se recoltează toamna
ocupă aproape 50% din suprafaţa ara­
bilă.
Cea mai mare parte din suprafeţele
cti grîu şi alte cereale de toamnă se
însămînţează pe terenurile ocupate de
porumb, sfeclă de zahăr şi cartofi.
Pentru a putea efectua însămînţa-
rea cerealelor de toamnă cît mai de­
vreme şi în bune condiţiuni, Ministerul
Agriculturii şi Silviculturii, comitetele
regionale şi raionale de partid şi co­
mitetele executive ale sfaturilor fopu-
lare vor lua următoarele m ăsuri:
1, _ y 0r organiza pregătirea in­
ventarului şi utilajului necesar pentru
recoltările de toamnă şi vor asigura
spaţiul de depozitare.
!2, y o r stabili prin organele agri­
şi a însăm înfărilor de toam nă
mase pe cîmp după secerat.
Concomitent cu recoltatul să se or­
ganizeze executarea lucrărilor de vară
ale solului. La stabilirea ordinei de ur­ şi unităţile agricole cooperatiste.
genţă a lucrărilor de vară ale solului,
se va da întîietate suprafeţelor prevă­
zute a fi însămînţate în toamnă.
Lucrările de pregătire a solului tre­
buie executate imediat după recoltat,
în funcţie de natura solului, starea de
umiditate şi gradul lui de îmburuieni-
re, punîndu-se accent în mod deosebit
pe executarea directă a arăturilor.
La gospodăriile agricole de stat, lu ­
crările de vară trebuie să se termine
în 20 de zile lucrătoare de la secerat.
Oomitetele executive ale sfaturilor
lucernă, trifoi, borceag, iarbă de su­
dan etc., pentru asigurarea seminţelor
necesare insămînţărilor pe loturile
zootehnice şi islazuri.
4. — Pentru constituirea fondului
de schimb, gospodăriile agricole de
stat vor preda la bazele de recepţie
seminţele recunoscute, pe măsura exe­
cutării treieratului. Se recomandă
gospodăriilor agricole colective şi înto­
vărăşirile" agricole să vîndă surplusu­
rile de seminţe recunoscute la bazele
de recepţie.
5. — Comitetele executive ale sfatu­
rilor populare vor organiza, pînă la 15
septembrie, schimbul seminţelor neco­
respunzătoare de la unităţile agricole
cooperatiste şi de la ţăranii muncitori
cu gospodării individuale, cu seminţe
de soi, din fondul de schimb de la ba­
zele de recepţie.
de maşini şi tractoare, restanţele de
cote obligatorii, uiumul de treier etc.
3. — Se va asigura dotarea ariilor
cu vînturători, trioare, selectoare etc.,
pentru buna condiţionare a cerealelor.
4. — ?e va asigura tot sprijinul
producătorilor contractanţi în vederea
preluării şi transportării produselor
contractate de la batoză direct la
baza de recepţie, precum şi plata in­
tegrală a acfestora, neadmiţîndu-se
nici un fel de reţineri cu excepţia a-
vansurilor acordate la contractare.
5. — Ministerul Agriculturii şi S il­
viculturii va lua toate măsurile pentru
predarea la bazele de recepţie a tutu­
ror cerealelor prevăzute în planurile
unităţilor agricole care îi aparţin. De
asemenea toţi deţinătorii de terenuri
care aparţin statului, (gospodării a-
nexe, şcoli etc.) vor preda la bazele
de recepţie ale statului întreaga canti­
tate de grîu şi secară obţinută.
6. — Conducătorii bazelor de recep­
ţie răspund de recepţionarea, înmaga-
zinarea, condiţionarea şi buna păstrare
a fondului central de cereale al sta­
tului.
cel puţin 1,5 tone pentru fiecare vacă
de lapte.
In acţiunea de însilozare a nutreţu­
rilor, Comitetul Central al Uniunii
Tineretului Muncitor va mobiliza ti­
neretul pentru însilozarea unei canti­
tăţi de cca. 730.000 tone nutreţ verde
în gospodăriile agricole de stat şi
gospodăriile agricole colective.
3. — Se va organiza recoltarea fî-
nurilor la timp, astfel ca să se reali­
zeze cantităţi cît mai mari de furaje
şi de bună calitate.
4. — Comitetele executive ale sfatu­
rilor populare comunale vor organiza
recoltarea la timp şi fără pierderi a
nutreţurilor de pe loturile zootehnice,
asigurînd cantităţi suficiente de hrană
reproducătorilor din staţiunile comu-
cole locale termenele de începere a re­
coltărilor pe culturi. Se vor recolta în
primul rînd acele suprafeţe care tre­
buie pregătite pentru însărnînţarea
cerealelor de toamnă.
3. — Se va pregăti şi menţine în
stare de funcţionare întreg parcul de
tractoare şi maşini agricole din gos
podăriile agricole de stat şi staţiunile, succesele obţinute în muncile de vară,
de maşini şi tractoare, maşinile şi
uneltele din gospodăriile agricole colec­ zaţiilo" de partid şi sfaturilor popu­
tive, cooperativele agricole de produc­
ţie, întovărăşirile agricole şi gospodă­
riile individuale.
4. _ Se va asigura aproviziona-ea
unităţilor agricole cu îngrăşăminte m i-
ner.rie, piese de schimb, carburanţ' şi
lubrefianţi pe toată perioada lucrărilor
de toamnă. In acest scop, Ministerul
Industriei Petrolului şi Chimiei va
livra pînă la 15 septembrie a.c. în ­
treaga cantitate de îngrăşăminte mi­
nerale prevăzută în planul pe acest
an pentru gospodăriile agricole de stat
5. — Se vor alege terenurile fele
mai potrivite pentru însărnînţarea
unor suprafeţe cît mai mari după cele
mai bune plante premergătoare.
Lucrările de pregătire a solului în
vederea însămînţărilor se vor executa
diferenţiat, în funcţie de modul curo
au fost executate lucrările de vară ale
solului.
6. — Se vor aproviziona gospodă­
riile agricole de stat, gospodăriile a-
gricole colective, cooperativele agri­
cole de producţie, întovărăşirile agri­
cole şi ţăranii muncitori cu gospodării
individuale cu seminţe de sol din pro­
ducţia proprie sau prin schimb.
7. — In vederea m ăririi suprafeţe­
mitetele executive ale sfaturilor popu­
lare regionale, împreună cu trusturile
regionale GOSTAT vor lua măsurile
necesare pentru identificarea şl coma­
sarea terenurilor rezerve de stat, indi­
ferent în a cui folosinţă se află, spre
a fi predate pînă la 1 septembrie gos­
podăriilor agricole de stat, pentru a fi
pregătite şl însămînţate.
8. — Pentru condiţionarea şi trata­
rea întregii cantităţi de seminţe ne­
cesare însămînţărilor de toamnă, gos­
podăriile agricole de stat şi staţiunile
de maşini şi tractoare vor pune în
funcţie toate selectoarele şl trioarele
de care dispun, imediat după treierat,
iar sfaturile populare comunale vor or­
ganiza centre comunale şi săteşti de
condiţionarea şi tratarea seminţelor.
9. — Insăinînţările vor începe cît
mai devreme, diferenţiat după condi­
ţiile naturale din fiecare zonă, şi
se vor termina cel mai tîrziu la data
de 30 octombrie.
— Se vor lua măsuri pentru folosi­
rea integrală a capacităţii de lucru
a semănătoarelor.
10. —¦ Pentru pregătirea însămîn-
ţării culturilor de primăvară se vor
executa arături de toamnă pe toate
terenurile .care permit aceasta.
. - . . . .. -,-.r ,-j-x .......... •
Principala sarcină a organelor lo­
cale’ de partid şi de stat este de a
organiza toate forţele din gospodăriile
agricole de stat, staţiunile de maşini
şi tractoare, unităţile agricole coope­
ratiste pentru strîngerea recoltelor în
timpul cel mai scurt şi fără pierderi,
precum şi pentru asigurarea fondului
central de produse agricole al sta­
tului.
O rganizaţiile de partid vor acorda
o deosebită atenţie mobilizării orga­
nizaţiilor U .T.M . pentru antrenarea ti­
neretului la recoltarea păioaselor în
gospodăriile agricole de stat şi unită­
ţile cooperatiste în cel mai scurt timp
şi fără pierderi. Fiecare tînăr să con­
sidere contribuţia sa la această acţiune
patriotică o datorie de onoare.
O rganizaţiile de partid din unităţile
agripole de stat şi cooperatiste vor lua
toate măsurile pe bază de plan, pen­
tru mobilizarea forţelor de muncă, or­
ganizarea întrecerii socialiste, asi­
gurarea hranei în cîmp şi a altor con­
diţii care să permită folosirea timpu­
lui prielnic de muncă din zori şi pînă
în noapte.
Organizaţiile de partid din uzinele
şi fabricile care produc unelte agri­
cole şi piese de schimb şi din între­
prinderile care patronează unităţile a-
gricole cooperatiste să acorde tot
sprijinul pentru asigurarea utilajului,
pieselor de schimb şi materialelor ne­
cesare în primul rînd strîngerii la
timp a recoltei.
Se recomandă sfaturilor populare să
stabilească măsurile organizatorice ce
trebuie luate pentru reuşita lucrărilor
de îngrijire a culturilor, recoltat şi
treieriş. Să fie antrenaţi deputaţii şi
comitetele de cetăţeni pe circumscrip-’
ţii electorale pentru a mobiliza mase­
le de ţărani muncitori .în realizarea
sarcinilor ce le revin.
Presa clentrală şi locală va publica
articole, sfaturi tehnice şi alte mate­
riale în sprijinul muncilor agricole de
vară.
Presa, radio-ul şi centrele de radio-
ficare vor populariza în mod susţinut
precum şi munca pozitivă a organi-
lare pentru transformarea socialistă a
agriculturii.
Comitetele regionale şi raionale de
partid şl organizaţiile de bază şi orga­
nizaţiile de masă, ministerele şi insti­
tuţiile de stat, comitetele executive ale CALEID O SCO P
sfaturilor populare trebuie să desfă­
'DRUMUL SO C IA LISM U LU I
ri
şoare o muncă concretă şi rodnică
pentru executarea lucrărilor 'de strîn-
gere a recoltei fără pierderi şi a con­
stituirii fondului central de cereale al
statului, în scopul asigurării dezvol­
tării continue a economiei naţionale şi
al ridicării nivelului de trai al poporu­
lui muncitor.
Comitetul Central al Partidului M un­
citoresc Romîn şi Consiliul de M in i­
ştri al Republicii Populare Romîne îşi
exprimă încrederea deplină în capa­
citatea organizatorică a organelor lo­
cale de partid şi ,de stat şi în price­
perea şi hărnicia maselor largi ale
ţărănimii muncitoare, muncitorilor, in­
ginerilor şi tehnicienilor din agricul­
tură în rezolvarea cu succes a sarci­
nilor prevăzute în acest plan de mă­
suri.
învăţătorul satului
In fiecare zi p o ţi în tîln i pe
în v ă ţă to ru l Ş tefa n M u n tean u în
livada plin ă cu m iros îm bătător
de flori şi bîziut d e albine.
O riginar din D oştat, nu a
p red a t la catedra din sa tu l său
natal d ecît 3 ani, restu l de 28
a n i i-a p e tre c u t c re sc în d ş i în- prin care a trecu t la în fiin ţarea
vă ţîn d copii din R oşia de Se-
caş. D e un an de zile e pen sio­
nar, şi a d esea , stîn d în liva d ă ,
g în d u rile îi fu g înapoi cu ani
şi ani.
P e cîn d a v e n it în R o şia d e
S ecaş, erau m ulţi „acăţi" şi
prea p u ţin i pom i roditori. M ult
s-a stră d u it dascălu l să-i lăm u­
rească pe săten i, dar în zadar.
Intr-o z i s-a h o tă rît să încerce
altfel. A să d it în liva d ă p o m i
cu roade m inunate. D ar cea
m ai fru m oasă rodire a m uncii
sale, a fo st că ţăran ii s-au con­
vins ce înseam nă să ai o astfel
de livadă. D upă exem plul în­
văţătoru lu i, ţă ra n ii Ştefan Cris-
tea, Ilie P o p a şi ap o i a lţii a u .
în cepu t să să d ea scă la rîndul
tor d iferiţi p o m i fructiferi. In
2-3 ani, to ţi locuitorii satului
aveau pom i roditori. A ducerea
am inte a în sen in at faţa lui Ş te­
fan M unteanu, dar p este zim -
betul larg al m ulţum irii de pe
faţa pensionarului, s-a lă sa t o
I. S. L o teria o rg a n ize a ză în u rm a cererii p a rtic ip a n ţilo r
la L o to C entral, o nouă tra g ere sp ecia lă p en tru ziu a de vin eri
28 iunie.
C ereţi p ro sp ectu l tra g erii, la to a te u n ită ţile de v'înzare a
biletelor LO TO CEN TRAL.
A apărut:
TRIBUNA
Săptămînal de cultură
C uprinsul :
Io n M a n i ţ i u : Cauza păoii
D u m itru I s a c : Despre trivialitate şi puritanism
Ion L u n g u : Probleme le istoriei ştiinţifice a filozofiei
E u g e n B a r b u : Poezia comerţului
A l. O. T e o d o r e a n u : A-propos de Caviar
P a v e l B e l l u : Profilul viitorului repertoriu
K is s G e z a : Agîrbicea nu în limba maghiară
in t e m n i ţ ă
fragm ent de roman
de I. D. Muşat
Cronica literară
R a d u E n e s c u : „Am plecat din siat“ de Ion Vlasiu
Cronica muzicală
Ilie B a te a : Concerte
CIN TECE DIN EXIL
de RAFAEL ALBERTI
Articole, schiţe, versuri, note, însemnări, recenzii
de : Al. Andriţoiu, Grigore Beu ran, Ion Crişan, Mihai Grişan, j
Cornel Căpuşan, Geo Dumitrescu, Negoiţă Irimie, Petre Is- ţ
trate, Victor Kernbach, Monica bazar, Nioolae Mărgeanu, Eu- j
gen Monariu, Ilie Măduţă, N. Pîrvu, Dragoş Vicol, etc.
12 pagini
Viaţa de partid
Convorbirile recapitulative
sînt pe terminate
In aceste zile, în toate între­
prinderile şi instituţiile din re­
giunea noastră se încheie în-
văţămîntul de partid. Măsurile
practice luate de către organi­
zaţiile de partid au asigurat
desfăşurarea în bune condiţiuni
a convorbirilor de sfîrşit de an.
Aşa se explică faptul că în toa­
te convorbirile desfăşurate pînă
în momentul de fată, oursanţii
au dovedit că şi-au însuşit ma­
terialul predat, şi că şi-an ridi­
cat simţitor nivelul politic şi
ideologic.
In perioada de pregătire a
încheierii anului de învătămînt,
comitetele raionale şi orăşeneş­
ti de partid din Alba-Iulia şi
Orăştie au întreprins o seamă
de acţiuni, care au ajutat pe
cursanţi şi, mai ales, pe propa­
gandişti să cunoască temeinic
problemele, în aşa fel, îneît ele
să poată fi dezbătute pe larg
în cadrul convorbirilor de sfîr­
şit de an. La cabinetele de par­
tid, în perioada de pregătire au
uşoară um bră de părere d e rău;
încă n-a reu şit să -i facă p e toţi
roşienii să în ţeleagă că pom ii
trebuie să fie şi în grijiţi.
In du pă-am iaza asta frum oa­
să, am in tirile îl înconjoară,
îş i am inteşte de frăm în tăn le
cooperativei să teşti, pe bazele
căreia s-a desch is apoi m a g a zi­
nul u n iversal din centrul co­
m unei.
A poi... în tovărăşirea. C ită
luptă şi cît zbucium . O am enii
se lăsau greu, şi atunci prim ul
în sc ris a fos el, în vă ţă to ru l sa ­
tu lu i şi, d u p ă el, s-au în scris
V asile , M ihălţan, loan Buru-
iete şi apoi a lţii şi alţii. Nu
p este m ult, în tovărăşirea agri­
colă ,,C el de-at II-lea C on gres
al P .M .R .", n u m ârîn d 16 fam i­
lii, s-a inaugurat. A zi în to vă ră ­
şirea cuprinde 38 de fam ilii.
P en sio n a r acum , la v îrsta de
63 d e ani, în livadă, u rm ăreşte
truda harnică a albinelor, „ tă i
fă su ie şte " cu pom ii, liv e zii şi, cu
drag, stă de vorbă cu sătenii.
A lu p ta t m ult, a obţin u t re­
zu lta te m u lte. N -a tră it în z a ­
dar în văţătoru l satului, pen sio­
narul Ştefan M unteanu.
IU LIA N IONAŞ
corespondent ip o t pu b lica în zia ru l n ostru
An. I. nr. 20
CARNET ŞTIIN ŢIFIC
50 bani
fost organizate consultaţii co­
lective, la care au participat ma­
joritatea propagandiştilor. Cu
acest prilej, au fost concretiza­
te probleme legate de rolul dic­
taturii proletariatului în perioa­
da de trecere de la capitalism
la socialism, contradicţiile an­
tagoniste şi neantagoniste în
perioada de construire a socia-
iiasmului, problema claselor şi
a luptei de clasă, probleme le­
gate de politica, internă şi in­
ternaţională, etc. De asemenea,
pentru a se organiza convor­
biri recapitulative interesante,
membrii comitetelor orăşe­
neşti de partid au fost reparti­
zaţi pe organizaţii de bază,
pentru a le sprijini în organi­
zarea şi desfăşurarea convorbi­
rilor. >
Cia urmare ia măsurilor luate,
în majoritatea cercurilor şi
cursurilor din învăţămîntul de
partid s-au dezbătut pe larg pro­
blemele studiate în anul de
învătămînt. Acest lucru dovedeş­
te că cele mai multe organiza­
ţii de partid şi în special cele
de la U.R.C.C., „T. C. Frirtnî“ si
oolae Bălces’cu7* P.T.T.R. şi al­
tele din Alba-Iulia au muncit
ou simţ de răspundere pe linia
fnvăţămfn’t'ulul de partid şi s-au
FILMUL ZILEI
T alnanopţii
Romanul ştiinţifico-fantastic
este un gen literar mult gustat
şi căutat. Lucrările de acest
gen ale lui Jules Verne şi ale
urmaşilor săi au legănat imagi­
naţia cititorilor prin perspicaci­
tatea şi clarviziunea descoperi­
rilor ştiinţifice preconizate.
Sigur, că cel mai bogat fond
pentru astfel de creaţii literare
îl oferă adîncurile neexplora­
te ale oceanelor şi întinderile
nesfîrşite ale cosmosului, în ca­
re imaginaţia oamenilor îşi gă­
seşte un teren prielnic.
Genul ştiinţifico-fantastic ă
păşit cu mult succes şi în cine­
matografie. Dezvoltarea tehnicii
cinematografice a permis, prin
vastul arsenal de mijloace plas­
tice şi trucaje să cuprindă şi
să redea aspecte din domeniul
fanteziei, din puternicile lucrări
S e aduce la cunoştin ţa p
conducerilor întreprinderilor,
ii in s ti t u ţ i i l o r ş i o r g a n i z a ţ i i l o r i
din regiunea H unedoara că 5
a n u n ţu r i, reclame,
oferte de serviciu, $
diferite alte inform aţii pe \
care vor să le adu că la cu - ţ
n oştin ţa publicului.
D e asem enea se aduce ia J
cu n oştin ţa celor in teresaţi că I
se p o t publica anunţuri pri- $
vin d :
PIERDERI DE ACTE t
Şcoala pedagogică
mixtă din Deva
aduce la cunoştinţă celor inte­
resaţi că Ministerul Invăţăm întului
şi Culturii, cu ordinul nr. 0582 din
18 iunie 1957, a aprobat menţinerea
Şcolii pedagogice din Deva şi tran­
sformarea ei în şcoală experimen­
tală de şase ani.
P entru anul 1 sînt p la ­
n ifica te 36 de locuri care
se vor ocupa p rin con­
curs în două sesiu n i:
sesiunea I-a începe ia 4 iulie şi se
ţine pentru ocuparea a 25 de lo­
curi şi sesiunea a Il- a începe Ia 12
septembrie 1957 pentru ocuparea a
11 locuri.
Cererile de înscriere se primesc pî­
nă în preziua concursului şi vor fi
însoţite de următoarele acte :
— Certificat de naştere;
— diplomă de absolvire a şcolii
elementare de 7 ani
— declaraţie tip pentru stabilirea
taxei şcolare şi acordarea bursei, ce
se va complecta la şcoală de părinţii
sau susţinători
— certificat de stare materială.
V izita medicală şi cercetarea ap­
titudinilor muzicale ale elevilor se
fac în zilele de 2 şi 3 iulie 1957.'
Oferte de serviciu
O .C .L . P rodu se In d u stria le In ter-
raionala D eva, face cunoscut că în
localităţile D eva şi H unedoara an­
ga jea ză rem izieri pentru desfacerea
m ărfu rilor d e produ se industriale,
în iîrgnri şi b lidari.
Inform aţii se pot prim i de la
S ecţia de organ izare a D irecţiu­
nii, Sir. A vram lancu nr. 2 D eva.
Nr. 789
preocupat îndeaproape de buna
lui desfăşurare.
”k
Drept urmare a muncii des­
făşurate şi a preocupării de care
au dat dovadă organizaţiile de
partid, în întreprinderile şi in­
stituţiile din oraşele Orăştie şi
Alba-Iulia, convorbirile de sfîr­
şit de an se apropie de_ sfîrşit.
La’ Alba-Iulia, de pildă, din ce­
le 40 de cercuri şi cursuri, pînă
în ziua de 2-1 iunie s-au ter­
minat convorbirile în 37 dintre
acestea, urmîflcf ca, în următoa­
rele două zile, să se încheie şi
în întreprinderile O.R.A.C.A.,
Atelierele centrale, şi T. C.
nr. 5. Aceeaşi preocupare
există şi în organizaţiile de ba­
ză din oraşul Orăştie, unde
pînă în ziua de 28 iunie vor fi
organizate ultimele convorbiri
în cadrul/cursurilor de învătă­
mînt de fia S.A.M., şi de la or­
ganizaţia de bază oartier.
De remarcat este faptul că,
concomitent cu desfăşurarea con­
vorbirilor ’de sfîrşit de an, co­
mitetele orăşeneşti de partid din
Alba-Iulia şi Orăştie au început
să recruteze pe noi; propagan­
dişti, care vor conducte învăţă-*
mîntul de partid ce va fi or­
ganizat în anul ce' va urma.
literare apărute. Printre aceste
filme care delectează spectato­
rii, este şi filmul tebnicolor so­
vietic „Taina nopţii eterne”,, o
producţie realizată de studioul
de filme artistice „Mosfilm”,
D. Vasiliev, regizorul filmu­
lui, ne poartă în lumea adîneu-
rilor oceanelor încă neexplora­
te, realizînd o împletire de date
ştiinţifice şi fantastice, după
scenariul semnat de I. Lukov-
ski.
Filmul este închinat curajoşi­
lor exploratori sovietici ai adân­
curilor, savanţii oceanogafi, ca­
re pătrund cu temeritate în a-
bisurile întunericului, spre a-i
smulge tainele.
. Acţiunea porneşte de la un
fapt real, de la erupţiile, vul­
canilor submarini ce au o pu­
ternică forţă distructivă. Erup­
ţiile provoacă uriaşe valuri ma­
rine, pe care japonezii le nu­
mesc „tune”.
Eroi filmului, prin trăs’ălurî-
le sufleteşti caracteristice, sînt
iubiţi de spectatori. Regizorul
Vasiliev prezintă oameni vii, cu
idei deosebite şi romanţioase,
oameni îndrăzneţi, gata să-şi
sacrifice viata pentru binele o-
menirii. Ei sînt oameni care
trăiesc, iubesc şi au conflicte.
In film, vom întîlni pe cunos­
P cutul actor I. Pereverzev, in-
terpretînd rolul lui Denisov, sa­
vantul îndrăzneţ, creatorul ba-
tiscafului (un aparat special,
cu care se poate coborî în fun­
dul mărilor)'.
In rolul medicului Merţalov,
L •artistul M. Astangov prezintă
expresiv tipul savantului ade­
vărat, pasionat de munoa sa.
Intre atîtea tipuri pozitive,
găsim o figură odioasă, figura
omului laş, fricos şi egoist, ne­
demn de titlul de savant — La­
vrentiev •— interpretat de artis­
tul A. Iagnifki.
Filmul rulează pe ecranul ci­
nematografului „Filimon Sîrbu”
din Deva, pînă la 30 iunie 1957.
I ŞCOALA DE MUZICA din
! Cluj, str. Francisca nilor nr. 2,
telefon 28-07, anunţă că pen­
tru clasa a VlII-a, examenul
de admitere se va ţine în do­
uă sesiuni: 1-8 iulie şi 7-14
septembrie 1957.
Pentru clasele I-VII, ele­
mentare, examenul de admite­
re se va ţine în sesiunea
7-14 septembrie 1957.
Se pot prezenta :
— pentru clasa I-a, anul I
muzică, preşcolarii mari oare
prezintă interes şi aptitudini
pentru muzică ;
— pentru clasele II, III,
IV, V, VI şi Vil-a un număr
restrîns de elevi cu vădite
aptitudini muzioale şi cunoş­
tinţe corespunzătoare pentru
clasele respective.
Şcoala va funcţiona cu ur­
mătoarele specialităţi : pian,
instrumente ou coarde, ins­
trumente de suflat, instru­
mente de percuţie cu disci­
plinele anexe.
Elevii ce se vor înscrie în
\ aoeastă şcoala trebuie să ur­
meze cursurile de cultură ge­
nerală Ia şcolile elementare
sau medii respective.
Informaţiuni detailate la
sediul şcolii zilnic între ore- ,
le 12-14.