Page 91 - 1957-06

Ni. 789
La eonstrnctorii din Lalea Jinlni
C ălătorin d prin V alsa Ji ului nu se p o a te ca a ten ţia să n u -ţi fie a tra să de num ărul
m are de clădiri ce se înalţă. P retu tin den i unde m e rg i: la P etro şa n i sau Lupeni, la P efri-
la s a u V u lc a n , în o r ic a r e d in a ş e z ă r ile m in ie r e s itu a te p e ce le d o u ă J iu ri în tr e C im p a "şi
U rican i, te în tîm p in ă m in u n a tu l ta b lo u a l c o n stru c ţiilo r d e cu r în d te rm in a te ş i z u g r ă v ite In
alb, altentfind cu nenum ăratele con stru cţii „în roşu" p este ca re se în vîrtesc m a iesto a se bra­
ţele lungi şi puternice ale ma caratelor.
In V a le a J iu lu i s e e x e c u tă în a c e ş ti a n i u n m a r e v o lu m 'de c o n s tr u c ţii s o c ia l-c u ltu r a le .
D upă m ineri, con stru cto rii form ează cel m ai m are şi m ai im portan t d eta şa m en t d e
m u n cito ri din V alea Jiului.,
In p a g in a d e fa ţă ne-am propu s să redăm cîteva a s p e c te d in p reo cu p ă rile lor, d in rea­
liză rile lor vredn ice d e lau dă şi... din lip su rile care m ai e x istă p e şan tiere.
Sarcinisporite
Har şi posibilităţi mai mari
ÎN T R E B A R E : In anii precedenţi organizat brigăzile respective de
trustul dvs. a construit pentru mine­
rii din Valea Jiului un mare număr
de blocuri pentru locuinţe, cămine şi
alte edificii social-culturale. Aţi pu­
tea să ne spune{l, cum se prezintă
— in comparaţie cu anii din urmă
:-H volumul lucrărilor pe care Ie aveţi
« fr executat în anul 1957?
R Ă S P U N S : Să lăsăm să vor­
bească cifrele. Dacă luăm numai lu­
crările principale, în anii 1949-1956
(8 ani) trustul nostru a executat:
— 148 blocuri, ou 2988 apartamente;
99 case. în şir, cu 808 aparta­
mente ;
• 12 cămine pentru necăsătoriţi
ctf 3368 lo cu ri;
— 4 cluburi-cînematograf cu 1500
locuri;
— 2 pavilioane spital cu 78 pa­
turi.
Iată acum şi ce avem de executat
anul acesta, la aceleaşi genuri de lu­
crări :
— 27 bloc'uri cu 636 apartamente ;
— 17 case în şir, cu 122 aparta­
mente ;
— 5 cămine pentru necăsătoriţi cu
1020 locuri;
— 1 cinematograf cu 400 lo c u ri;
— 3 pavilioane spital ou 57 pa­
turi;
— 1 S.M.S. cu 75 paturi;
Din comparaţia cifrelor de mâi sus
rezultă că planul fizic de dare în fo­
losinţă este mult sporit faţă de anii
precedenţi.
Aceasta face ca specificul lucrări­
lor din anul acesta să fie finisajele
interioare şi exterioare, percum şi a-
menajări exterioare ca : drumuri, alei,
canalizări, etc.
Toate acestea "cer un volum de
manoperă sporit şi de calificare supe­
rioară, o atenţie sporită asupra ca­
lităţii materialelor şi execuţiei, o
producţie ritmică pentru a se respec­
ta termenele de predare.
ÎN T R E B A R E : Ce măsuri a luat
conducerea trustului pentru asigura­
rea îndeplinirii acestor sarcini şi cum
urmăreşte aplicarea lor în viaţă ?
R Ă S P U N S : O primă măsură lua­
tă de trust a fost defalcarea sarcî
nilor de plan pe grupe şi şantiere, a-
dică pe unităţi de producţie şi dota­
rea acestor unităţi cu personalul ne­
cesar.
O altă măsură a fost întocmirea
proiectului general de organizare, ca­
re cuprinde toate elementele nece­
sare bunei desfăşurări a producţiei;
planificarea în timp a lucrărilor, ne­
cesarul de materiale, forţă de mun­
că, utilaje, etc.
Odată definitivat proiectul de or­
ganizare conducerea trustului, a e-
laborat ordinul privind măsurile teh-
nico-organizatorice care trebuie a-
plicate pentru crearea condiţiilor ne­
cesare realizării planuiu? pe 1957 la
toţi indicii.
Trebuie arătat de la bun început
că noi n-am urmărit pe parcurs în ­
deaproape aplicarea, punerea în via­
tă, a măsurilor tehnico-organizatori-
ce prevăzute. O vină mare în această
privinţă o are serviciul producţiei
din trust care avea sarcina de a con­
cretiza în grafice toate măsurile şi
de a urmări executarea lor, de a a-
trage atenţia unităţilor asupra even­
tualelor neexecutări în termen şi, în
fine, de a sezisa conducerea trustu­
lui pentru a se putea trece la sanc­
ţiuni în cazurile de delăsare sau rea
voinfa.
Una din măsurile împoriante pre­
văzute în ordinul am intit era orga­
nizarea a 16 brigăzi de' tencuieli me­
canizate pentru realizarea suprafeţe­
lor mari de tencuit. Serviciul mecani­
cului şef şi BUT-ul au realizat uti­
lajele necesare pentru cele 16 staţii
fixe şi mobile însă şantierele nu au
muncitori tenouitori. Astfel, la ’şantie­ cuinţe fără a se studia din timp pro­
rul 4 Lupenî s-au realizat numai 2
din 4 prevăzute iar la şantierul 5
Uricani s-au realizat numai 2 bri­
găzi de tencuit mecanizate din cele
prevăzute. Acesta este un exemplu.
Urm ărind planul de măsuri tehnico-
orgariizatorice se poate vedea că
mai avem încă multe măsuri bune
luate, care au fost date uitării. In
ultima vreme însă, conducerea trus­
tului s-a sezisat de această lipsă şi
în momentul de faţă este preocupată
mat mult de îndeplinirea planului
său de măsuri tehnico-organizatorlce.
ÎN TR E B A R E : Care este preocupa­
rea dvs. pentru îmbunătăţirea cali­
tăţii lucrărilor pe care le efectuaţi
în acest an şi cum apreciaţi rezulta­
tele obţinute ?
RĂSPUNS : Calitatea lucrărilor es­
te problema care împreună cu pre­
ţul de cost şi planul fizic, este în
centrul atenţiei tehnicienilor noştri
de pe şantier. Considerăm că înce-
pînd cu 1956 am reuşit să facem o
cotitură serioasă pe linie de calitate.
S-a căutat şi se oaută în primul
rînd procurarea de m ateriale cores- 1
punzătoare. S-a intensificat recepţia
In terviu cu tov.
GHEORGHE CÎŢA
directorul T rustului
7 construcţii P etroşani
calitativă a materialelor şi s-au refu­
zat unele ca necorespunzătoare cum
sînt: arm ături de bachelită pentru in ­
stalaţii şi fierărie pentru tîmplărie.
Se constată o îmbunătăţire a cali­
tăţii, dar nu în suficientă măsură,
la cheresteaua pentru tîmplărie, vop­
sele, parchet.
Deoarece din cauza tîm plăriei • au
fost multe dificultăţi la recepţii, s-a
cercetat şi s-a constatat că una din
cauze este şi montarea ei Înainte de
tencuieli, umiditatea influenţînd ne­
gativ asupra m aterialului lemnos. S-a
luat măsura ca montarea tîmplăriei
să se facă după executarea şi usca­
rea tencuielilor.
Coordonarea lucrărilor de instalaţii
cu cele de construcţii face să se e-
vite spargeri ulterioare, deci repa­
raţii care pe lîngă preţul de cost
influenţează asupra calităţii. Dacă
acest lucru s-a realizat în bună parte
la şantierele din Lupeni şi Petroşani,
nu acelaşi lucru se poate spune de
şantierul Vulcan unde instalatorii nu
lucrează în strînsă colaborare cu con­
structorii.
In legătură cu parchetul montat în
asfalt, al cărui montaj nu era întot­
deauna reuşit şi cauza dificultăţii în
exploatare, se va trece în curînd la
montarea parchetului pe duşumea
oarbă care desigur va prezenta o ca­
litate superioară.
Am vrea să arătăm cititorilor dvs.
că în preocuparea noastră pentru îm ­
bunătăţirea calităţii construcţiilor în- pra preţului de cost, se iau măsuri
tîmpinăm multe greutăţi din partea
proiectanţilor. Proiectele pe care noi
le primim spre execuţie nu sînt în ­
totdeauna la înălţimea cerinţelor.
Astfel, unele proiecte sosesc cu în-
tîrzîere, lipsindu-ne de timpul nece­
sar studierii şi organizării lucrului.
In alfe cazuri ele sosesc incomplec-
te, fără detalii sau fără proiectele de
instalaţii, care sosesc uneori în mo­
mentul începerii finisajelor, sau nu
sînt în concordanţă cu proiectele de
construcţii. De asemenea, se proiec­
V E D E R E DIN u
R '— îş i d ă d u p ă r e r e a u n a lt to v a r ă ş . de G rofner M ihai, lucrează în ace-
DRUMUL SOCIALISM U L >
tează şi se execută cuantele de lo­
blema racordurilor electrice, apă, ca­
nal.
ÎNTREBARE : Am lăsat la urmă
o problemă mai spinoasă : care este
preocuparea dvs. pentru a reduce pre­
ţul de cost al construcţiilor ?
RĂSPUNS : Intr-adevăr, problema
preţului de cost este una din proble­
mele cele mai spinoase care ne fră-
mîntă.
Incepînd cu anul 1952 şl pînă în
anul 1956. cheltuielile de producţie
planificate, au fost mereu depăşite.
Aceste depăşiri au variat în anii
1952-1955 între 30 la sută şl 15 la
sută, iar în anul 1956 depăşirea a
fost de 3,98 la sută.
Nerealizarea sarcinii de reducere a
preţului de cost atît în trecut cît şi
în prezent, are la bază mai multe
cauze.
Una din aceste cauze o constituie
depăşirea exagerată la costurile indi­
recte. Cu toate că în 1956 — spre
exemplu — am realizat o reducere a
preţului de cost la cheltuielile direc­
te (la materiale 8,93 la sută, la ma
noperă 15,69 al sută şi la utilaj 23,65
la sută), nu am putut realiza sar­
cina de reducere a preţului de cost
îri ansamble din cauza depăşirilor
lă costurile indirecte (cheltuieli de
regie şi sarcini sociale). Cheltuielile
de regie au fost depăşite cu 71,10 la
sută iar sarcinile sociale cu 207,5 la
sută
La depăşirea preţului de cost au
contribuit şi alte cauze cum sînt
cheltuielile care se fac neraţional pe
şantiere cum ar fi la lucrările de re­
paraţii, iluminatul şantierelor, cură­
ţenia de şantier, amenajare şantier,
etc.
Incepînd din anul 1955 preocuparea
pentru reducerea preţului de cost, es­
te din ce în ce mai mare la şantie­
rele noastre.
Pe trimestrul I. 1957, planul a fost
îndeplinit cu 108 la sută.
La costurile directe s-au realizat
economii însă pe* total trust, avem
depăşiri de 17 ţa sută tot din cauza
depăşirilor la costurile indirecte.
Incepînd cu trimestrul II, pe luna
aprilie, avem o depăşire de 3,58 la
sută, faţă de sarcina de reducere de
2,48 la sută.
Avînd experienţa anilor din trecut
şi ţinînd cont de importanţa care se
dă preţului de cost se prevede ca la
finele trimestrului I I să recuperăm
din depăşirile trimestrului i, iar pe
trimestrul I I I , să realizăm sarcina de
reducere planificată.
Pe baza planurilor lunare şi în ur­
ma analizelor dărilor de seamă asu­
pentru reducerea cheltuielilor nepro­
ductive ca: înlăturarea la minimum
posibil la reparaţii, la cheltuielile de
amenajări şantier, la întreruperi, etc
De asemenea, prin depozitarea ma­
terialelor cît mai aproape de punc­
tele de lucru se caută a se evita
transporturile inutile de materiale.
In privinţa măririi productivităţii
muncii, care este unul din factorii
principali care contribuie la reducerea
preţului de cost, se iau măsuri de
îmbunătăţire raţională şi la maxi­
mum a utilajelor şi la întrebuinţarea
raţională a mîinii de lucru.
In concluzie aş vrea să subliniez
că sarcinile pe care le avem în a-
cest an sînt maî mari dar în acelaşi
timp sînt mai mari şi posibilităţile
de îndeplinire a lor.
Ne vom strădui să folosim din plin
aceste posibilităţi.
A exterioară, a fa­
N privirea in telig en tă . V en it de. prin Sandu.
I sudul ţării, el a în drăgit m eleaguri­
N nă aci printre m ineri, să constru ias­
O tim p bine cunoscut în rîndul construc­
D iscutind cu m uncitorii
C e rin ţi
în d re p tă ţite
Pe tovarăşul Pocsveiler Gheorghe
— unul din tencuitorii cu experienţă
de pe şantierul din Lupeni — 1-am
găsit în toane... nu tocmai bune.
Pînă la urmă, zidarul ne-a dez­
vălu it o serie din necazurile care-1
apasă:
— Norm al ar fi ca instalatorii să-
şi facă lucrările înainte de a veni
tencuitorii. La noi însă „din lipsă
de materiale“ ei lucrează, de obicei,
după tencuitori. Acest „sistem" în-
tîrzie lucrările, ridică preţul de cost
şi... ne enervează şi pe noi. S-o dăm
în supărare de treabă 1 C alitatea pre­
fabricatelor... ne enervează şi ea de
multe ori. Corpurile de umplutură,
grinzile — unele sînt mai mari, al­
tele mai mici decît trebuie. Aceasta
te împiedică să faci lucru de cali­
tate, îngreunează creşterea produc­
tivităţii, ridică preţul de cost..
Şi tovarăşul Pocsveiler, fiindcă
era pornit pe destăinuirea necazuri­
lor, ne-a mai arătat o nemulţumire
personală :
— Conducerea şantierului urmă­
reşte mai mult cantitatea, nu se
uită la calitate. Muncitorii care fac
lucru de calitate foarte bună nu
sînt stimulaţi.
...Credem că tovarăşul Pocsveiler
are dreptate în aceste probleme. Să
se organizeze în mod mai raţional
munca pe şantier, calitatea- preîa-
bricatelor să fie îmbunătăţită, mun­
citorii care execută lucrări de cali­
tate să fie stimulaţi I
c inc n u vrea ?
Tencuitorul Dodoc Ştefan de pe
şantierul Viscoza — Lupeni e un
băiat tlnăr, vioi şl harnic. Ne-am
bucurat cînd am aflat de la însoţi­
torul nostru că el este şj secretarul
organizaţiei de bază U .T.M . şi că
îngreuna cu ortaiibl său de mun­
că şl-a luat un angajam ent frumos
dacă ţinem seama că lucrează ma­
nual : să realizeze lunar 600 m.p.
tencuieli Interioare.
— Se spune că nu vreţi să lucraţi
mecanizat, tovarăşe Dodoc — am
in trat noi direct în subiectul care
ne interesa. Care-i cauza ?
— Se spune... Dar nu prea au
dreptate cei care spun. De ce să
fim noi muncitorii împotriva me­
canizării cînd ea ne uşurează mun­
ca, ne ajută să producem mai mult
şi să cîştigăm mai bine ? Eu sînt
de acord să formăm o echipă de
tencuieli mecanizate. Să încercăm...
Dar să fim ajutaţi de tehnicieni,
mai ales de tehnicienii tineri. Pen­
tru că, de fapt în momentul de
faţă preocuparea conducerii şantie­
rului şi a tehnicienilor pentru extin­
derea tencuielilor mecanizate este
slabă, foarte slabă.
Printre constructorii fruntaşi
Cei mai buni de pe şantier I T A L E N T A Ţ II T E N C U IT O R I
La L upeni, In nou l c a rtie r a l B răii — a sp u s el. D e fa p t, n -am in v e n ­
se rid ic ă In roşu blocu rile II, C şi ta t-o n o i ci am în v ă ţa t-o d e la a lţii
D to ta lizîn d circa 100 apartam ente. cu m ai m u ltă experienţă. S e chea­
B rigăzile de zidari conduse de G ebedi m ă m etoda de zidărie în lanţ. Iată
Alexandru, A nasiase S telian şi S an ­ cum aplicăm noi în m od practic a-
du Tudor se întrec pentru a ridica ceasiă m e to d ă :
într-un tim p cit m ai scurt noile clă­
diri cu locu in ţe pentru m ineri.
Cine va ciştiga V
B rigada lui Sandu T udor „a luat care execută cu precizie anum ite ope­
startu l“ în urm a celorlalte. B locul D, raţii îneît acestea se com pleciează
la ca re lu crea ză ea, a fo st în cep u t ltna ctl u ita , p ro cesu l d e p ro d u cţie
m ai tîrziu. In prezen t însă, înălţim ea desfăşurîndu-se arm onios, lată, pe o
la care a aju n s este aproape la n i­ porţiune de zidărie lucrez eu cu
velul celorlalte două .
— B rigada lui Sandu e cea m ai
bu n ă de. p e şa n tie r ne sp u n e m e ş te ­
rul. ¦Ş i b rig ă zile de zid a ri conduse
de G ebedi şt A nasiase sînt bune,
n-am nim ic de zis, dar tin erii lui
Sandu lucrează cu cea m ai m are
produ ctivitate, executind şi lucru de
calitate bună.
— Face treabă Sandu cît şapte /
G arantez că pînă în august „D" o
să fie g ata să-i punem căciulă.
In tim pul unei scurte pauze, sus
pe zidărie am sta t de vorbă cu şe­
ful acestei harnice brigăzi.
Sandu Tudor e un tînăr de vreo
25 de ani, nu tocm ai înalt dar bine
legat, cu faţa bron zată de soare şi
le V ăii Jiului şi a hotărît să răm î-
că pentru ei. E l a d even it in scurt
torilor din Valea Jiului pentru succe­ cin stea F estivalului regional al tine­
sele obţin ute în ridicarea p ro d u ctivi­ retului am rea liza t şi 20 m .c. Ne
tăţii. L-am rugat să ne vorbească străduim să obţinem rezu ltate cît
despre m etoda de m uncă folosită de m ai mari.
brigadă.
— M etoda noastră e sim plă şi poa­ aşa cum se sp u n e: cea m ai bună de
te s-o aplice orice brigadă de zidari pe şantier.
SE M O N T E A Z Ă
B raţul lung şi puternic al
m acaralei se ridică în văzdu h ,
face un scu rt viraj spre stînga,
trece în zb o r lin p e ste p a lier
apoi începe să coboare cu re­
peziciune către cei trei oam e­
ni care-l urm ăresc cu privirea
de sus, de pe zidărie.
O com andă scu rtă şi clară,
ce ră zb a te p în ă la d ista n ţă ,
dirijează panoul care se apro­
pie :
— D â-i în ain te şi braţul m ai
la stin g ă ! A şaaa... A tenţieee,
op l
E ste g la su l lui G alig er Ş te ­
fan, şefu l echipei de zidari din
sch im b u l I care lu crează la
m ontarea acestui bloc din pa ­
nouri m ari de beton precom -
prim at cu 36 apartam ente, ce
poartă deocam dată denum irea
de blocul „P".
B raţe vîn joase înşfacă p a ­
noul şi-l conduc spre straiul
m oale din m ortar de cim ent
aşternut peste zid, m enit sâ-i
fie culcuş pen tru zeci ş i zeci de
ani. U şu rin ţa cu care e ste m a ­
n evrată nam ila a sta din fier şi
beton ce cîn tă reşte m a i bine
de o tonă şi ju m ă ta te, repezi­
ciunea, p re c izia ş l sig u ra n ţa cu
care sîn t executate m işcărite,
aproape că te uim esc. Se în­
tinde aţa, se execută cîteva m ă­
surători cu plu m bu l — panoul
trebuie să fie perfect alin iat şi
p erfect vertica l — şi...
— ...G a ta a a I — s e a u d e 'ia­
răşi com anda lui G aliger.
N e aflăm pe şan tier doar de
vreo cincisprezece m inute şi
iată, cea de a doua piesă o
ram ă de beton arm at, un „I
7", cum i se spu n e în lim baju l
tehnic al con stru ctorilor — a
apărut deasupra celor trei oa­
m eni care zid esc ( m ai precis,
m o n te a ză !) blocurile P şi V
din incinta IV -a a cartierului
S în tem 9 oam eni în brigadă, dintre
care num ai o parte calificaţi. M unca
este repartizată în aşa ţel în eît fie­
M ihai Ştefan. T ovarăşul meu de m un­
că aşează m ortarul iar eu, în urm a
lui fixez cărăm izile sau blocurile de
beton. A l treilea to va ră ş, A ngkel Ion, nicii stilp i aşezaţi sim etric care su s­ irosi în să lim pid acesta fru m os şl-l
ne pune la îndem înă m aterialul de zi­
dărie care este adus lin gă locul de
muncă de macara.
C ea de-a doua echipă de zidari
form ată din tovarăşii Becheam i
Gheorghe şi Goşa A ristică, ajutată
la ş fel, pe o porţiun e alăturată.
In afară de noi, despre care am
vorbit, în brigadă m ai lucrează P ela
Iosif, care prepară m ortarul la beto­
nieră, D avid M arin, m acaragiu şi
N eaga M arin, care alim en tează m a­
caraua.
— A ţi scăpat din vedre să ară­
taţi şi rezu ltatele obţinute, tovarăşe
— Da. R ezultatele obţinute sîn t
m ulţum itoare dar pot fi şi m ai mari.
D oi rea liză m în m edie 16 m .c. de z i­
dărie pe zi. In unele zile însă, cum
a fo st ziu a schim bului de onoare în
B rigada lui Sandu Tudor este chiar
Pag. 3
BLOC
nou din sudul oraşului P etro­ to reşte în toam na aceasta c-o
şani.
fată frum oasă de-aici din Va­
— M on taţi m ulte panouri pe
lea Jiului, sau poa te chiar un
zi ?
inginer care îşi dă acum exa­
— In m edie, 20 de bucăţi pe
m enul la In stitu t...
schim b, cînd avem toate p ie­
sele necesare. A ceasta înseam ­ O r ic a r e a r fi n o u l l o c a t a ţ —-
nă 40-45 m .p. de zidărie. D acă
am zid i cu cărăm idă, aceeaşi m in er, teh n icia n , in g in e r — 'Ga­
GALIGER ŞTEFAN liger şi ortacii săi se slrM uţesc.
form aţie de m uncitori ar face
10-12 m .p. p e schim b. S în t în să să-i p reg ă tea scă o locuinţă fn ţ-
unele zile în care nu a vem to a ­
te piesele. D e exem plu, acum m oasă, con fortabilă, durabilă*
ducem lipsă de „I 5 '\ „I 6"
şl a lte ca teg o rii d e panouri.. S ă ţin ă o su tă de ani şi $ t 8k
— F aceţi lucru de nădejde m ai m ult l &
— observ. Intr-o clipă de răgaz m -afn
— D e nădejde l — răspunde in te r e s a i d e v ia ţa a c e stu i tinar,
G aliger. S ă d u reze o su tă de z i d a r c a r e n e -a c u c e r it ş i m p C’ i-
a n i /... Ş i b u n ! S ă nu n e în ­ tia prin hărnicia, sim plitatea
şi inteligenţa sa.
ju re cei care vor locui aci ! ;
G aliger nu ştie cine va fi
A v e n it în V a lea Jiului, cith
cetăţeanul care va prim i peste C areii M ari. U cenicia şi-a fa-
cîteva lu n i cheia d e la in tra ­ cu t-o la p atron , pe tim p u l ca­
rea apartam en tu lu i p e careul pitaliştilor, aşa cum se făcea
m ontează acum . S-ar putea să ucenicia p e tim pu l a c e la : cu
fie un m iner cu tîm pleie dr- bătăi, în ju rătu ri m izerie. Au
gin tate, care a lucrat m u lţi dni ven it a lţi ani, s-a eliberat p a ­
în m ină, o ri un tln ă r oltea n tria, şi s-a eliberat şi G aliger
sau m o ld o vea n v e n it în m in ă de exploatarea patronului, fa-
doar de cîţiva ani şi se căsă­ tă-l în 1949 m u n cin d alătu ri te
a lţi tin eri en tu zia şti la tunelul
rhare de pe şan tieru l n aţion al
S a lva -V işeu iar p este cîţiva ani
cînd au început constriiciiil?
M asive pentru m ineri, ială-l aci
în V alea Jiului. L a co n stru cţia
Ih stiliilu i de M ine, la clădirea
tr u s tu lu i, ta lo c u in ţe le d in L'i-
v'ezeni, la blocu l cu 24 a p a r-
tjam ente, la blocu rile de p e lo ­
turile 1 şi 2, la blocurile din
incinta 4-a ş i altele de care
a b ia -şi a m in te şte , a p u s ş i el:.,
bite o că ră m id ă în a c e şti ani.
T im pu l a trecu t p e ¦isobscr-
vate. Un „ fiţi aten ţi" din cabi­
n a in s ta la tă în tu rn u l m a ca ra ­
lei ne atrage aten ţia că spre
noi coboară Itigânhîdu-se u ş o r
un „R I" a d ică un p erete des-
părţilor. Cei trei oam eni întind
m îinile pentru a prim i panoul
care se a p ro p ie lin.
E g r e u s ă - ţ i im a g in e z i c u m v a 'a- să u B u k m a n F r a n c is c ş l a le c elo r
răia sala noului cin em atograf c$n şase tineri pe num e V arga A ăalbert,
P etroşan i cînd va fi gata. P robabil, M eszaros V asile, K urulz Ion, A szta lo s
în ziu a inaugurării, cln d l lum ina re­ V asile, C îm pulungean, T roian şi N oja
flectată din zeci de lam pioane va Alexandru — cu care lu crează
inunda incinta spaţioasă, privirea a d ­ — In sta la ţia de calorifer este 'gata
m irativă a spectatoru lu i m uncitor va
în tîrzia o clipă şi p este orn am enta­ 1— n e -a s p u s to v a r ă ş u l K in a l s a u n
anum it fel de îngrijorare — este g ata
ţia executată a rtistic ori peste ten ­ şi in stalaţia de apă, s-au m ontat ven ­
cuiala p roaspăt zu g ră vită încercînd tila to a r e le , e s fe pe\ s f îr ş ite m o n ta r e a
să cln tărească truda şi m igala de­ In stalaţiei electrice... S arcin a cea m ai
pusă de m eşterul care a făurit acest grea cade acum pe noi. A vem de exe­
bun al poporului. cu tat aci p este 3.000 m .p. de ten cu­
ieli — şi nu orice fe l de. ten cu ie li l
D eocam dată... in să în sala spaţioa­ A til la faţadă cît şi în interior vo r fi
să a viitorului cinem atograf, puter­ m ulte ornam entaţii. N oi na vom
ţin schelăria înal­ vom folosi din plin
tă de şase sau ca înainte de 7
şapte m etri dau N oiem brie să 'dăm
im presia că te a- cinem atograful g a ­
ftl Intr-un abataj. ta. Ş i vrem să fa­
P ătrun zînd prin-
cem lucru fru m o şi
tr-o intrare lătu­ C inem atograful a-
ralnică, după ce cesla va fi cinem a­
te strecori prin­ to g ra f d e sta-t, co n ­
tre stllp ii de su s­ stru it în anii re­
ţinere a schelă­ • \ L ;A * t gim u lu i nostru, nu
riei, u r â n d apoi este m oşten it de
scările pîn ă in ••• - i d f : X.... la capitalişii. El
holul balconului esfe făcut să tră­
şi de aci răzbă- iască m ulţi ani de
tin d pe schelăria acum înainte şi de
aceea construcţia
ţadei, U g ă ­ sa trebuie să fie
seşti pe iscusitul iencuitor K inăl Ion durabilă şi frum oasă, într-un cavîn t
al cărui num e a făcut dem u lt încon- ? e calitate /
jurul V ăii Jiului. M îngîi cu m ina ş i ....
cu p riv ire a p e re te le ten cu it In ip so s ...In ziu a in au gu rării, cîn d lum ina
ş l c im e n t. S u p r a f a ţă p e r fe c t n e te d ă , reF e c ^a ^ 4 in la m p io a n e v a in u n d a
lin ii d rep te, su ple, orn am en taţie etS- sala & sp e c ta to ru l m u n cilo r v a îm -
gantă. brăţişa cu privirea interiorul spaţios
şl elegant, glndu l lui va zbura, pro­
— F aceţi fin isa j de calitate, nu babil, pentru o clipă şi la cei cî­
ţiva iscu siţi tencuitori care tim p de
glum ă t
* — M usai / — răspunde zîm bind ta­
tăl acestor lucrări de în altă calitate.
T ovarăşul K inal ne-a vorbii d es­ o vară au depu s toată căldura inim ii
pre preocupările sale, ale ortacului lor în execuţia acestei construcţii.