Page 92 - 1957-06
P. 92
Pag. 4 n p i'v .n i so c rA U S M U i.ü t" Nr. 739
1m•rn i.-tu xu iint\ -a.a
*1X31*»fe’.~-MOL. *
Impofriva extinderii Conlarsnfa miemafi^siaiă
bazelor m ilitare d e medicină de la Moscova
a m e rica n e MOSCOVA 26 (Agerpres)"» ristă. Din partea Republicii
în Japonia TASS anunţă: La Moscova s-a Populare Roniîne participă acad.
înapoia}! ssfller Kozmin Conferinţa organisaţisi P. M. 0. P. TOKIO 26 (Agerpres)' CHINA deschis conferinţa internaţiona prof. A. Kreindler.
a oraşului Varşovia NOUA an u n ţă: Partidul socia lă de medicină convocată la ini
pe copiii lori list din Japonia şi Consiliul Ge ţiativa Federaţiei Internationale In numele F.I.R. participanţii
neral al Sindicatelor din Japo a participanţilor ia mişcarea la conferinţă au fost salutat!
" Mo s c o v ă 26 '(Agerpres)1, smulge ou forţa cooiii părinţilor VARŞOVIA 26 (Agerpres)' din Varşovia şi întreaga clasă nia au cerut anularea lucrărilor de rezistentă (F.I.R.). La con de secretarul general al Federa
TASS anunţă: „Hoţi de copii lor. Această nelegiuire a stîrnif PAP a n u n ţă: După cum s-a muncitoare s-.au situat pe o po de topometrie a unui teren de ţiei Andre Le Roy (Franţa).
din secolul al XX-lea“ — ast un val de proteste în rîndul tu mai anunjat, la 24 iunie s-a des ziţie justă lichidînd orice încer aproximativ 44.000 yarzi pătraţi ferinţă participă reprezentanţi Preşedintele primei şedinţe —>
fel califică pe funcţionarii jus turor oamenilor simpli din lu chis cea de a Vl-a conferinţă cări de a provoca tulburări. în vederea extinederii bazei ae ai 15 ţări europene. Participan G. Dreyfus, profesor la Institu
tiţiei americane şi politia ame me, şi, fireşte, în primul rînd de dări de seamă şi alegeri a or riene americane de la Ta- ţii la conferinţă vor examina tul de medicină din Paris, a
ricană care au reţinut pe cei 4 în rîndurile cetăţenilor tării so ganizaţiei P.M.U.P. a oraşului Ca urmare a acestei poziţii, chikawa. peste 40 de rapoarte în legă
copii ai cetăţenilor sovietici vietice. Această nelegiuire poa Varşovia. La conferinţă partici organizaţia de partid din oraşul tură cu restabilirea sănătăţii şi subliniat în cuvîntarea sa că
Kozmin, un grup de cunoscuţi te fi calificată printr-un singur pă aproximativ 450 de delegaţi Varşovia a .cîştigat în zilele lunii Reprezentanţi ai Partidului capacităţii de muncă a invalizi lucrările conferinţei vor contri
scriitori sovietici pentru copii cuvînt: „Crimă“. In numele scri şi 300 de oaspeţi. In prezidiul octombrie o autoritate incontes socialist şi ai Consiliului General lor de război, a luptătorilor din
itorilor sovietici pentru copii, conferinţei au luat loc Wladis- tabilă în rîndurile populaţiei o- al Sindicatelor au intervenit în rezistentă şi a foştilor deţinuţi bui la ajutorarea cetăţenilor ca
din care fac parte Samuel Mar- declară autorii scrisorii, ne a- law Gomulka, prim secretar al raşului şi sprijinul opiniei publi acest sens pe lîngă Ministerul
lăturăm glasul glasului a mii C f . al P.M.U.P. şi Zenon Kli- ce din întreaga fără. Apărării şi Ministerul Construc în lagărele de concentrare hitle- re au suferit de pe urma fas
şafc, Serghei Mihalkov, Lev Ka- şi zeci de mii de oameni, ce- szko, secretar al C.C. al P.M.U.P. ţiilor în a căror competentă revin
rîn d : „înapoiaţi soţilor Kozmin care au fost întîmpinati cu căl In continuare, W. Jarosinski toate problemele privitoare la cismului.
siill, Agnia Biarto, Anatoii Alek- pe copiii lor! Încetaţi să vă mai dură de către participanţi. Ra a vorbit despre greutăţile pe cazarea forţelor militare ame
sin şi alţii, într-o scrisoare des- bateti ioc de conştiinţa şi cin portul de activitate a fost pre care le întîmpină organizaţia de ricane. In slujba cui s în t partidele burgheze
stea oamenilor!“. zentat de către W. Jarosinski, partid din Varşovia. din Germania occidentală
cHisă adresată opiniei publice. prim secretar al Comitetului Totodată la 25 iunie Consiliul
P.M.U.P. al oraşului Varşovia W. Jarosinski a trasat apoi General al Sindicatelor şi Fe MUNCHEN 26 (Agerpres) — mărci, Partidul german care face
Scrisoarea lor a fost publicată sarcinile care stau în fata orga deraţia Naţională a Studenţilor După cum .anunţă „Deutsche parte din coaliţia de la Bonn via
şi secretar al C.C. al P.M.U.P. nizaţiilor de bază din întreprin din Japonia au hotărît să or Woche”, la Bonn s-a aflat că
la 25 iunie de ziarul „Soviets- W. Jarosînschi a subliniat printre deri, instituţii şi şcoli superioa aşa zisele „Asociaţii de sprijin primi 5,8 milioane măroL
re de sarcinile Uniunii Tineretu ganizeze un miting de protest ale industriei vest-germane vor
kaîa Rossia“. Este o crimă în lui Socialist şi Cercetaşilor po acorda avansuri acelor partide De asemenea Partidul opo-
împotriva extinderii bazei mili politice care sprijină interesele ziţionist liber democrat care
grozitoare, monstruoasă de a marilor monopoluri în cursul ac are legături cu industriaşii din
tare de la Tachikawa. tualei campanii electorale. Ast Ruhr va primi 3 milioane mărci.
fel, Uniunea creştin democrată, Partidul refugiaţilor (blocul ger
partidul lui Adenauer, urmează man) care în ultimul timp des
să primească 30 milioane de făşoară o vie activitate revan
şardă va primi 1,2 milioane de
mărci.
In problema dezarmării iniţiativa se află altele că organizaţia de partid lonezi. După cum se ştie, intenţia Lucrările sesiunii O. L
în mîinile U. R. S. S. din Varşovia ia stat în fruntea guvernului de a extinde această
criticii de masă sănătoasă în e- Apoi W. Jarosinski ia vorbit bază aeriană a fost zădărni GENEVA 26 (Agerpres) TASS mijloace să nu admită adoptarea
— C om entariile presei japoneze — despre rolul organizaţiilor de cită încă în toamna anului tre a n u n ţă :. Sesiunea conferinţei
senjă şi şi-a adus contribuţia la partid în activitatea Consiliilor cut, cînd mii de ţărani, munci generale a O.I.M., a terminat convenţiilor care în esenţă con
r' TOKIO 26 (Agerpres) TASS mîinile U.R.S.S.” S.U.A şi An elaborarea liniei adoptate de cea muncitoreşti, despre problema tori şi studenţi japonezi au discutarea raportului directoru ţin doar cele mai modeste pro
anunţă : Presa japoneză conti glia, care dispun de asemenea de a VlII-a plenară a C.C. bu- luptei împotriva speculei, pro împiedicat echipele de măsu lui general al Biroului interna puneri pentru îmbunătăţirea si
de armament nuclear, !apar ast curîndu-se de sprijinul larg al blema organizării muncii în Var rătoare a terenului să-şi execute ţional al muncii şi a examinat tuaţiei oamenilor muncii. Toto
nuă să comenteze propunerile fel într-o lumină nefavorabilă clasei muncitoare din Varşovia. şovia şi problema construcţiei lucrările. problemele privind lichidarea dată pentru a distrage atenţja
sovietice prezentate în subco de locuinţe. muncii forţate, odihna săptămî- participanţilor la sesiune şi a o-
mitetul Comisei O.N.U. pentru După ce îndeamnă puterile In perioada de cotitură a celei mală a lucrătorilor de la între piniei publice de la discutarea
dezarmare, subliniind caracterul occidentale să accepte propune de a VIII-a plenare, a spus ra In prima zi a lucrărilor con prinderile şi instituţiile comercia acestor probleme, unu delegaţi
portorul, organizaţia de partid ferinţei la dezbateri au luat cu- le, apărarea drepturilor populaţi ai patronilor şi guvernelor au re
vîntul 12 persoane. ei şi condiţiilor de muncă pe curs la .atacuri antisovietice.
plantaţii. Asupra primelor trei Toate acestea au avut loc cu în
lor constructiv şi realist şi ce- rile sovietice, ziarul scrie că probleme sesiunea a adoptat (în găduinţa preşedintelui sesiunii,
prima citire) convenţii şi reco care nu a făcut nici o observa
rînd ca puterile occidentale să Japonia nu poate să nu sprijine mandări. ţie acestor oameni care s-au a-
bătut de la problema discutată.
Congresul Partidului Socialist Francezaccepte propunerile sovietice. propunerile U.R.S.S. îndreptate Delegaţiile ţărilor socialiste, In acelaşi timp fără nici un mo
Ziarul „Tiuomki Simbun”, ca spre încetarea experienţelor nu care participă la lucrările sesiu tiv a fost oprit să vorbească
re apare la Hiroşima, scrie că cleare. PARIS 26 (Agerpres). — La manifestă de jos, de la federa ducere au reproşat lui Robert nii, au luat parte activă la ela delegatul oamenilor muncii din
propunerile sovietice constituie 27 iunie se deschide la Tou- ţiile locale şi pînă sus, în rîn Lacoste că nu a luat în Alge U.R.S.S., I.F. Skuratov, pentru
o nouă „iniţiativă paşnică a Ziarul „Kohoku Simbun“ care louse Congresul anual al P arti durile conducerii partidului. Ast ria măsurile cerute de congre borarea acestor documente şi au
Uniunii Sovietice”. La fel ca şi apare la Sendae, îşi exprimă dului Socialist Francez (SFIO). fel, la începutul acestei luni 80 sul SFIO din 1956. votat pentru adoptarea lor. că în declaraţia sa în problema
speranţa că măsurile propuse în de cunoscuţi membri ai parti condiţiilor de muncă pe planta
Pe ordinea de zi a Congre In vederea Congresului de la Delegaţii patronilor, precum şi ţii acesta a citat date oficiale
delegaţii guvernelor Statelor U- din care rezultă lipsa de drep
propunerile sovietice anterioare, cadrul şedinţelor de la Londra sului se află înscrise o serie de dului socialist dintre care 19 Toulouse numeroase federaţii nite şi ale altor ţări capitaliste turi a oamenilor muncii de pe
ele urmăresc realizarea unui a- de către delegaţia sovietică vor puncte referitoare la probleme membri ai Adunării Naţionale locale ale Partidului Socialist au adoptat o poziţie negativă. plantaţiile din Statele Unite aie
cord cu privire la dezarmare fi acceptate şi vor contribui la de politică externă şi internă, şi ai Consiliului Republicii au Atît în cadrul comisiilor oare Americii, A. Arutiunian, delega
încheierea unor acorduri cu pri dar aşa după cum subliniază semnat un proiect de rezoluţie au adoptat moţiuni în care îşi tul guvernului U.R.S.S., a pro
şi interzicerea armei nucleare, vire la interzicerea complectă a corespondentul agenţiei „Uni care va fi prezentat Congresu exprimă nemulţumirea faţă de s-au ocupat de aceste probleme, testat împotriva acestei încălcări
şi demonstrează că în aceste ted Press“, „problema algeria lui. politica promovată de fostul a dreptului la cuvînt. i
guvern Mollet şi faţă de po cît şi în Adunarea plenară a se
probleme „iniţiativa se află în bombelor atomice şi cu hidrogen. nă va domina toate dezbaterile In acest proiect se spune că litica actualului guvern Bour- siunii, ei au încercat prin diferite
şi în jurul ei se vor duce dis fostul guvern Mollet a ignorat ges Maunoury. In aceste moţi
Traiaiiveîe dintre delegaţiile Partidului cuţiile esenţiale". hotărîrea Congresului Partidu uni se cere formarea unei ma PREGĂTIRI PENTRU FESTIVAL
Muncii din Albania şi Partidului lui Socialist care a avut loc a- jorităţi de stînga conform voin
Comunist Francez Observatorii politici acordă nul trecut la Lille şi a promo
anul acesta o îrnportanţă deo vat „împotriva poporului' alge- ţei populare exprimată la alege
TIRANA 26 (Agerpres)’ ÂTA Hodja, prim secretar al Parti sebită congresului SFIO, de riian politica ultra colonialiştilor rile din 2 ianuarie 1956. Ase Pregătirile pen
anunţă : La 25 iunie au început dului Muncii din Albania, iar menea moţiuni au fost adoptate tru întîmpinarea
tratativele între delegaţiile Par delegaţia Partidului Comunist oarece în ultimul timp s-au ac francezi care a adus prejudicii de federaţiile locale ale P arti măreţei sărbători
tidului Muncii din Albania şi Francez — de Jeannette Ver- centuat serios divergentele din Algeriei, Uniunii Franceze şi tinereşti de la
Partidului Comunist Francez. meersch, membră a Biroului Po rîndurile partidului în legătură Franţei“. dului Socialist din departamen Moscova — Fes
Delegaţia Partidului Muncii din litic al C.C. al Partidului Co cu problema algeriană. In ulti tele Sena, Vaucluse, Lot, Mo- tivalul — sînt în
Albania este condusă de Enver munist Francez. mul timp s-a produs o adevă Printre fruntaşii socialişti ca selle, Meurihe et Moselle, Bas toi în întreaga lu
rată sciziune în rîndurile parti re s-au pronunţat deschis îm Rhin, Bouches du Rhone etc. me. Cel mai mult
dului socialist în legătură cu potriva continuării războiului se pregătesc, fără
rezolvarea problemei algeriene. din Algeria se numără Daniel „Este indiscutabil, scrie zia îndoială, gazdele.
Această sciziune despre care Mayer, Robert Verdier, Mareea u rul „Liberation“, că nu numai
ziarul „Le Monde" scrie că se Pivert, Eduiard Depaeux şi alţii printre socialiştii de rînd ci
agravează pe zi ce trece, se
In numele aripii de stînga a chiar în sînul conducerii parti
partidului socialist Robert Ver-
dului există neînţelegeri provo
dier urmează să prezinte la cate de nemulţumirea fata de
Miliarde de dolari cîţ Congresul de la Toulouse o mo aşa numita politică de „pacifi
din sîngele şi suferinfele popoarelor] ţiune care condamnă politica de care“ dusă în Algeria de Ro
război împotriva poporului al- bert Lacoste“.
gerian şi cere începerea de tra
tative paşnice cu reprezentan
ţii poporului algerian.
Rockefellerii... Ciţi munţi de Rockefeller o constituie însăiilor şi suferinţelor popoarelor. | De altfel promotorii din si Iată-1 în clişeul
nul conducerii SFIO a poli nostru pe artistul
ta'rtie şi lacuri de cerneală au petrolul. Lor le aparţin compa- Mai este încă proaspătă m | B. P. Egorov din
ticii de continuare a războiului regiunea Kalinin,
consumat scutierii ideologici niile petrolifere „Standard oi! mintea noastră tragedia de la | din Algeria, în frunte cu Guv executînd o serie
Mollet şi Robert Lacoste, au de obiecte de artă
J ai capitalismului. Ridicînd în Of New Jersey“, „Socony Va- Port-Said. Multe mame egip- | PARIS. Potrivit relatărilor din os şi corn.
fost supusi unor critici severe presei, deficitul comerţului ex
slăvi' binefacerile generoase, cuum Oii“, „Standard Oii of tene poartă doliu după fiii lor | cu prilejul sesiunii Consiliului terior al Franţei pe primele 5 M A G A ZIN
National al Partidului Socialist luni ale acestui an a crescut în
X mărinimia şi spiritul întreprin- Indiana“, „Standard Oii of ucişi de bombele inamicului, J care a avut loc regent la Pu- comparaţie cu perioada cores V IN E R I 28 IU N IE 1957
teaux. Deşi despre lucrările a- punzătoare a anului trecut de la SPECTACOLE CIN EM ATO G RAFICE
J zător ai acestor regi ai petro- California“, „Atlantic Refi- mulţi locuitori ai oraşului şi-au J cestei sesiuni nu s-au publicat 138,9 pînă la 272,3 miliarde D E V A : Taina nopţii eterne: cinema O R A Ş Ţ IE : Călin V u ltu ru l:
nici ^un fel de materiale oficia franci.
i (ului din America. Dar pentru ning“, „Ohio Oii“, precum şi pierdut întregul lor avut. In J le, înafară de un scurt comu
nicat, mulţi comentatori poli LONDRA. Fostul prim minis
1$ milioane de oameni din toate zeci de îilale ale acestor corn acelaşi timp rockefellerii a rea- ,? tici au subliniat că în cadrul tru al Jrakului, Nuri Said, care
se află la Londra, a avut un
* coifurile lumii — din Texas şi panii. După cel de-al doilea iizat noi profituri^ obţinute prin | dezbaterilor s-au ivit divergen schimb de vederi primul mi
te serioase. „Le Monde“ a sub nistru al Pakistanului, Suhra-
A California, din Congo Belgian război mondial piaţa de desfa- urcarea artificială a preţurilor | liniat^ de pildă că o serie de vardi. asupra situaţiei din Orien
membri ai comitetului de cón- tul mijlociu.
şi Venezuela, din Bolivia şi cere a societăţii „Standard la petrol, curînd după dezlăn-
lli din Londra şl Madrid, Giî“ a cuprins un uriaş teritoriu ţuirca agresiunii anglo-franco-
!X din Costa Rica şi Turcia — pe care locuiau 1.670.000.000 israeliene împotriva Egiptului.
II pumele rockefellerilor a devenit de oameni, adică 72 la sută Războiul împotriva poporului
W de mult un simbol al celei mai din întreaga populaţie a glo- egiptean iubitor de libertate, 'I
rafinate cruzimi, al exploata- bului. provocat de imperialişti, a a- I
l monstruoase si urii faţă de Fiecare dolar al rockefelle- dus rockefellerilor un profit de I
^ om rilor poartă urme de lacrimi, un miliard dolari 1 a
fc* Cine sînt rockefellerii, care de sînge şi de suferinţe ale „Diplomaţia petrolului“ a a Popoarele ţărilor arabe vor să trăiască
este modul lor de viaţă, cum milioanelor de oameni, intrea- rockefellerilor, al cărei execu- ^ PE
?! şi-au cîştigat bogăţiile fabu- ga Istorie a dinastiei lor este tant docil este John Foster Du- ţ „Grădina de vară“ : Ia rtă -m ă : ALBA T R O Ş A N I: Citadela s fă rîm a tlf
în pace şi securitate$
$!
4'
$
$
!
Ii
¦(
>
l
Î. t
iiiii
li
lii
iii
)Yj
loase şi ce urzesc ei împotriva o istorie de afaceri murdare, Hes, are un caracter vădit a- k CAIRO 26 (.A....g..e.r.pres) La IU L IA : Frumoasele nopţii • A PO LD U SEBEŞ : U raganu l; S IM E R IA : Rîpa
Cairo a fost dată publicităţii de DE SUS : Prietene de noapte; BARl) dracului: T E IU Ş : Don Jüan ; ZLAT^
popoarelor lumii ? de fraude, violenţe şi aventuri gre.riv. Magnaţii petrolului din $ claraţia comună a delegaţiilor folosindu-le spre binele poporu M ARE : Iartă-mă : BRAD : Rîsete în
ţărilor arabe care au participat lui şi pentru prospera rea ţări paradis; HAŢEG Cazul pilotului NA : Moartea unui cic lis t: HUNB-i
După cum a spus pe bună militare. Bogăţiile rockefelle- S.U.A. sînt vîtal interesaţi în | la lucrările sesiunii Consiliului lor lor. Trebuie să se pună ca M aresz; IL L A : Dreptul de a
Mondial al Păcii de la Colom te naşte; L O N E A : Sinha M o ca; D O A R A : Cinema „Bluming“ : Cava’-:
dreptate V. 1. Lcnln, cele 60 rilor au crescut de pe urma „războiul rece“, în aţîţarea Ş păt amestecului imperialist în Ierul fără lege.
bo. Declaraţia, semnată de re treburile interne ale ţărilor a- SE L E C Ţ iU N I DIN p
de familii de miliardari ame- războaielor şi anexării teritorii- cursei înarmărilor şi agrava- 4 prezentanţii Egiptului. Siriei, rabe. PR O G RA M UL I : 5,10 Muzică u- o g r a m u l d e ra d io .
Libanului, Iordaniei, Irakului, şoară: 5,30 Sfatul m edicului; „Avor
rlcani au deschis o pagină deo- lor străine de către imperia- rea încordării internaţionale. | Sudanului, Tunisiei şi Marocu Ir declaraţie se subliniază că tul spontan“ ¦ 6,15 Muzică uşoară; m icrofon: „Mătrăguna“ comedie de
popoarele tarilor arabe trebuie 6,45 Muntele şi Marea ne aşteaptă: Nicollo Aăachiavelli j 21,22 M u zic i
sebit de tragică în istoria sîn- Jiştii americani. Un exemplu grăitor în acest j „să întărească legăturile şi co 7,07 Melodii populare rom îneşti; 7,50 uşoară: 22,30 Prelucrări de folclor ale
Muzică uşoară: 8,30 M u zic ă ; 9.00 compozitorilor noştri.
pufoasa a imperialismului sîn- Primul război mondial, care sens îl constituie faimoasa ? r
Muzică uşoară romînească; 10.00 PR O G R A M U L I I : 14,20 M ari ÖN
peros. Pot fi citate nenumărate a secerat zece milioane de vieţi „doctrină Eisenhower", care a ¦ chestre de muzică populară romÎJ
Muzică populară romînească; 10,29— nească: 14,40 Muzică uşoară: 16,20
fapte care dovedesc lăcomia şi omeneşti, a permis lui Rocke- luat naştere din voinţa şi con- v 12.27 Opera „Traviata“ de V e rd i; Muzică populară romînească: 17,15
12.27 Muzică uşoară: 13,05 Pro Sfaturi gospodăreşti; 17,25 Muzică
atotputernicia familiei Rocke- Feller să realizeze un profit net form instrucţiunilor „Casei lui — cheamă popoarele arabo laborarea cu mişcarea mondia gram de muzică populară: 14,00 M u uşoară; 19,10 M eridiane; 19,30 M u
să întărească unitatea şi soli la pentru pace şi cu toate for zică din operete: 15,45 Muzică popu zică uşoară; 20,03 Muzică din ba-'
fciier. de 450.000.000 dolari. Iată un Rockefeller“. Nu de mult sînge- v daritatea în lupta împotriva im ţele iubitoare de pace“ şi să lară romînească ; 16,45 Muzică uşoa letul „Călin“ de Alfred Medelsohn;
perialismului, pentru indepen participe în mod activ la această ră : 17,30 Iubiţi cartea — „Chemarea 21,05 Melodii populare romîneşti ţ
Iată-i pe nepoţii lui John calcul simplu: la fiecare vieţi- le curgea pe străzile Port-Sai- | denta naţională. mişcare. străbunilor“ de Jack London j 18,45 21,30 Părinţi şi copii; 22,45 Muzică
Muzică uşoară; 19,10 Din viaţa mu uşoară.
Rockefeller î — întemeietorul mă a războiului John II (Rock- dului, iar apoi a curs în lo- In declaraţie se arată că li Noi, reprezentanţii statelor ca zicală a oraşelor şi regiunilor pa
bertatea şi independenta tari rabe, se spune în declaraţie che triei : 19,45 Răspundem ascultători B ULETINE DE ŞTIRI
celei mai mari împărăţii a pe- efeller) a cîştigat cîte 45 do- calităţile din Iordania... Acea- lor din Orientul apropiat şi mij măm tofi partizanii păcii şi toa lor î 19,55 Noapte bună, copii: „Ju
lociu sînt ameninţate de impe te popoarele arabe, indiferent de decata" poveste populară: 20,00 Gin 5,00: 6,00: 7,00 11,00: 13,00: 15,00:
trolului din lume. Astăzi, ne- lari. sta este „doctrina Eisenhower“ rialismul american, care urmă ve’derile lor politice, să întărea 17,00: 19,00; 22,00; 23,52; (programul
scă unitatea rîndurilor lor, să oa- tă^L'avinia Slăveanu; 20,15 Teatru la I): 14,00: 16,00: 18,00: 20,00: 21,-00:
poţii lui John I posedă între- Dar ce cîştiguri au realizat în acţiune, aceasta o vor roc reşte să înrobească statele ara apere cauza păcii, să opună re 23,00 (p'-ögramul I I) .
prinderi şi controlează compa- fraţii Rockefeller de pe urma kefellerii. Impreialismul îşi be, să impună dominaţia colo zistentă imperialismului ame
nii cu un capital global de celui de-al doilea război mon continuă drumul sîngeros. nialistă şi să lichideze unitatea rican,_ să respingă încercările
26.700.000.000 dolari? Ei sînt dial? Europa a ieşit din răz- Rockefellerii reprezintă nu arabă. Popoarele tarilor arabe, străinilor de a se amesteca în
vor să trăiască în pace şi se treburile interne ale tarilor ara
proprietari a sute de societăţi boi epuizată şi devastată, răz- mai una din cele 60 de familii
industriale si de transportori, boiul a secerat 27.000.000 de de miliardari americani. Dar
bănci, societăţi de asigurare, vieţi omeneşti. în timp ce ve- toate acestea aplică legile iun- Y curitate. Ele vor să scape de be sî să se pronunţe împreună
lît mine? uzine, plantaţii fructifere nitul familiei Rockefeller a glei din lumea capitalistă, să-imYperialism, să-şi apere şi să-şi cu toate popoarele lumii pentru
>îl si agricole? ziare, studiouri de crescut cu 2.127.000.000 do- vîrşesc. jafuri fără precedentî,ntţărească independenta, să dis încetarea' experienţelor cu arma
|Y| fijme edituri. întreprinderpiundăe elleariî.nseAlestfdeel. bo„gCăţaiislae lRororkefaeto- meicxăploşîatceuazăhidrmogileino“an. e de
îl folos'obştesc şi ai multor alte Her“ şi-a clădit bunăstarea, a meni ai muncii, aţiţă la răz- ^
R e d a c ţia ş l a d m in is tr a ţia zia ru lu i s tr . 6 M a rtie nr. 9 , T elefo n : 18t8i— 1s8o9c. ieTtaăxţai.p lă tită in n u m era r c o n fo r m ca pîşrotibgăariti mD iirleicaţriudneii dGe e ndeorallaeri P .dT e.T .Rb. onari.e 23f6ă.3r2ă0 ddien 5canroeiemnburie. p1o9a4t9e —^ T ip a ru l în tre p rin d e re a P o lig r a f ic ă „1 'Mai“ — D E V A .
Principala bogăţie a fraţilor pe urma războaielor, nenoroci- exista imperialismul. A