Page 93 - 1957-06

•a ! P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R IL E , U N I Ţ l-V A ! HOTARIREA'

Comitetului C e n t r a l al Partidului Muncitoresc Român
şi a C o n s iliu lu i d e M iniştri al Republicii Populare Române

cu prîvere Sa î m b u n ă t ă ţ i r e a ânvăfămânîului superior

Invăţămîntul superior constituie re au fost promovaţi numeroşi in­ tehnice, ştiinţifice, didactice, iar ac­

una din verigile principale ale siste­ gineri, medici, profesori ş a. -arc, pu- tivitatea ştiinţifică din instuţiile de

mului de învăţămînt al statului nos­ nîndu-şi cunoştinţele şi puterta lor învăţămînt superior trebuie legată

tru. de muncă în slujba poporului, au de­ mai strîns de producţie, dc cuceri­

— vviuawa jt^ra El are un rol deosebit în opera de venit organizatori talentaţi ai exono- rile ştiinţei moderne în toate dome­

Anul IX, Nr. 790 Vineri 28 iunie 1957 4 pagini 20 bani formare a intelectualităţii noi nece­ miei patriei noastre, m ilitanţi în do­ niile. In acest scop s-a trasat ca sar­
sare construirii socialismului în ţa­ meniul culturii, cercetători ştiinţifici cină continuarea îmbunătăţirii profi­

ra noastră. care fac faţă cu tot mai mult suc­ lului instituţiilor de învăţămînt su ­

Realizări îmbucurătoare Colectiviştii din ISia Reforma învăţăinîntului înfăptuită ces celor mai importante probleme ale perior şi pregătirii cadrelor superioa­
la stafia Simeria călători au început de partid şi guvern în anul 1948 a construirii bazei economice a socia­
secerişul deschis un drum nou învăţăinîntului lismului. re cu un orizont mai larg, asigurarea
superior, în concordanţă cu ţelurile
— Ă loo!.,. R edacţia?... statului noslru democrat-popular. Au In învăţămîntul superior însă per­ însuşirii de către studenţi a tehnicii
— D a, redacţia. fost înfiinţate noi instituţii de învă­ sistă încă lipsuri importante. Con­
— A ici gospodăria colectivă ţămînt superior şi lărgite cele existen­ gresul al H-lea al Partidului Mun­ celei mai avansate, a cunoştinţelor
te. Unităţile de învăţămînt superior citoresc Romîn a arătat aceste lipsuri
din Ilia. La telefon, corespon­ au fost profilate în vederea satisface­ şl a trasat calea de lichidare a lor. practice fundamentale, privitoare la
rii nevoilor economiei naţionale în
den tu l volu n tar Ion Zaharie. Vă continuă creştere şi în vederea rea­ Astfel, procesul de învăţămînt, pla­ organizarea proceselor\ de. producţie
transm it o ştire in teresa n tă ; lizării revoluţiei culturale. nurile, programele, manualele, n-au
^ Urmînd şirul realizărilor de vă rog notaţi. fost suficient legate de problemele şi a proceselor tehnologice din în­
pînă acum, lucrătorii staţiei Si- S-a dat învăţăinîntului un conţinut concrete, practice ale dezvoltării e-
meriia-călători au reuşit oa, pe In această muncă de reali­ osii clasă curăţate cu 12 la — D a, notăm . T ransm iteţi. real ist-ştiinţific şi a fost legat tot conomiei şi culturii ţării noastre. treprinderi. „
primele două decade ale acestei zare la timp a planului şi sută. — C olectiviştii din Ilia au mai mult de necesităţile producţiei.
luni, să obţină frumoase succese chiar de depăşire a lui, s-au Modul schematic în care se pre­ Ca un principiu general de orga­
în realizarea diferiţilor 'indici de remarcat tovarăşii Ion Piesa, Cea mai mare depăşire de în cep u t în ziu a de 27 iunie se ­ Pentru a asigura formarea unei dau cunoştinţele la unele discipline şi nizare şi dezvoltare a învăţămîntuiui
plan. impiegat de mişoare, Ion Hor- plan în această perioadă, a ob- cerişul orzului. D is-de-dim in eaţă concepţii ştiinţifice despre lume şi subaprecierea, uneori, a ceea ce a
viath, şef de manevră, Emil tiout-o tura I-a condusă de iov. au ieşit la secerat un num ăr de societate, s-a introdus în învăţămîn- reprezentat o experienţă pozitivă în nostru irebuie introdusă o deplină
Una dintre aceste realizări a Popa, acar, şi alţii. Petre Tincu. Aceste realizări 5 0 c o le c tiv iş ti. E i şi-a u p u s în tul superior predarea ştiinţei marxist- vechiul învăţămînt din Romînla, au concordanţă între necesarul de cadre
fost reducerea mediei de staţio­ s-iau datorat în bună măsură giînd ca, p în ă în ziu a d e 28 iu­ leniniste. creat grectăţl în dezvoltarea Invăţâ-
nare a vagoanelor la îneăreare- •k şi contribuţiei aduse de lăcă­ mîntuiui. Nu s-a înţeles suficient în cerut de nevoile economiei naţionale
descărcare, cu 30,87 la sută. In tuşii de revizie Zaharie Mun­ nie, să term in e de secera t cele Regimul nostru democrat-popular a învăţămîntul nostru principiul edu­ şi ale culturii socialiste în dezvolta­
aceste două decade, s-a mai con­ Printre frumoasele realizări tean şi Viorel Irirnie, de şeful deschis larg porţile instituţiilor de cării complecte a omului, al educării re — considerat pe 5— 10 ani înain­
statat că media încărcărilor şi Obţinute de Revizia de vagoane echipei curăţitori vagoane, Du­ 10 h e c ta r e d e o rz. învăţămînt superior pentru fiii clasei intelectuale, morale, fizice şi estetice. te— şi asigurarea bazei materiale a
descărcărilor a fost depăşită cu din statiia Simeriia-călător', se mitru Benta, precum şi de mun­ muncitoare şi ai ţărănimii muncitoa­ M a l sint încă cadre didactice care nu învăţămîntuiui : ateliere, laboratoare,
5,14 la sută fată de planul ce numără şi depăşirea cu 19 la SECERIŞULUI re. acordă atenţie pe măsura posibilită­
revenea stiatiei. sută a !planului, la indicele osii citorii Viorel Mariş, Boris To- ţilor şi experienţei lor problemelor clădiri, cămine, cantine.
marfă revizuite (plan ce reve­ Muncitorii, tehnicienii, activiştii din educaţiei patriotice a studenţimii, care Pentru a înlătura lipsurile existen­
Tot în perioada amintită, per­ nea reviziei pe primele două licică şi inovatorul Ion Midea. producţie, pe care vitregia regimuri­ sînt îndepărtate de preocupările zilnice
sonalul staţiei Simeria-călători decade ale lunii iunie). lor trecute i-a lipsit de posibilitatea ale studenţilor şi nu dau tot sprijinul te şi a asigura dezvoltarea continuă
a reuşit, prin muncă organizată ST. ZAPLO TINSKl de a face studii superioare, au putut organizaţiilor de tineret. a învăţăinîntului superior, trebuie să
şi coordonată, să reducă cu Tot în această per'oadă, pla­ frecventa cursurile facultăţilor dato­
20 la sută, fată de planul de­ nul reviziei Simeria-călători a corespondent rită sprijinului material ce le-a fost Centralizarea excesivă, rigiditatea se obţină următoarele :
cadelor, staţionarea in tranzit fost depăşit şi la indicele osii acordat. dispoziţiilor, insuficienta valorificare
a vagoanelor. IN PREAJMA a experienţei personalului didactic I. — legarea mai strînsă a îriyă-
clasă iluminate, cu 38 la sută, ţămîntului de viaţă, de nevoile prac­
la indicele osii clasă revizuite ticii, ale industriei, agriculturii, tran­
cu 16 la sută, iar la indicele
sportului, comerţului, activităţii cul­
turale,

II. — îmbunătăţirea predării ştiin­
ţelor sociale în instituţiile de învă­

Cîteva minute ţămînt superior, compoziţiei
III. — îmbunătăţirea

sociale a studenţilor,

cu directoarea şcolii Avîntu! luat de învăţămîntul su­ şi cunoaşterea slabă a nevoilor şi pro­ IV. — îmbunătăţirea activităţii e-

perior după reforma învăţăinîntului a blemelor concrete ale instituţiilor de ducativ-politice în rîndurile studen-

implicat creşterea numerică a perso­ învăţămînt superior, au îrînat găsi­ ţiinii noastre,
V. — ridicarea continua a califi­
nalului didactic, precum şi ridicarea rea şi aplicarea operativă a măsuri­
continuă a nivelului ştiinţific, ideo­ lor corespunzătoare, au dus la încăr­ cării cadrelor didactice şi îmbunătă­
D upă ce răsfoi filele unei cărţi, singură, dar nu pentru m ultă vre logic şi pedagogic al cadrelor didac­ carea ministerului cu o serie de pro­ ţirea condiţiilor lor de muncă şi de

1S ilv ia J u rca — d ir e c to a r e a Ş c o lii m e. O b ă ta ie in u ş ă a n u n ţă o v i-

elem eniare din A ninoasa, se in- zită , îş i făcură apariţia doi tineri tice. bleme care, în mod normal, trebuiau trai,

dreaptă spre fereastra ale cărei per- chipeşi, cu feţele zîm bitoare, Organizarea activităţii ştiinţifice în rezolvate la nivelul unităţilor de în- ,V1. — îmbunătăţirea bazei mate­
cadrul catedrelor a dus la perfecţio­ văţămînt superior. riale, a activităţii administrative şi a
d e le d e b o ra n g ic s e le g ă n a u in _ N e b u c u ră v iz i{ a rf_/a/e { c _ narea continuă a corpului didactic, la conducerii instituţiilor de învăţămînt
ridicarea nivelului întregului proces Directivele Congresului al Ii-lea superior.
valuri line, in adierea uşoară a vin - v a r ă ş e D e [ea n ll _ s p u s e d i r ‘c lo a . de învăţămînt şi totodată la realiza­ al Partidului Muncitoresc Romîn cu
fului, p rivin d trem u rai uşor al frun- rea unor lucrări ştiinţifice de valoa­ privire la cel de-al doilea pian cin­ Pentru realizarea obiectivelor men­
retor de castani. In liniştea ce o re a iin â ril!lli Wondr d e s p r e c a re a . cinal de dezvoltare a economiei na­ ţionate, Comitetul Central al Partidu­

flase dc curind că es[e ^ q/

A înconjura, sunetul clopoţelului ce a- com itetului regional U .T.M - Jo-

nunţa sfirşitu l orei o făcu să pă- uară?ul D u m itras _ continllă 00rba Se apropie secerişul! Membrii gospodăriei colective „Petöfy Sandor", re, care au contribuit la dezvoltarea ţionale ne arată, că pentru construi­ lui Muncitoresc Romîn şi Consiliul
din Deva, controlează zilnic lanul de orz, pentru a determina momentul economiei şi culturii naţionale şi rea socialismului trebuie îmbunătăţită
răsească fereastra. P este puţin, sala directoarea privin d spre c d ă la lt n. optim de recoltare. au ridicat prestigiul internaţional al mereu pregătirea cadrelor superioare de M iniştri al Republicii Populare
aki ?. m oamenilor de ştiinţă din R. P. Ro- Romîne hotărăsc cele ce urmează :
profesorală fu cuprinsă de anim a- ^ _ {rece m ereu pe IN C LIŞE U : Brigadierul de cîmp Silvester Scbeştein şi colectivistul mînă.
bucurai a- Gheorghe Daradici, controlînd spicele de orz.
fia„ o b işn u ită după fiecare sfirşit de .. „„
_' ... '. , ajuta in munca. N e-am
ora. După ce directoarea se inte­ 1. Realizarea unei legături mai strînse

resă de felul cum se prezin tă elevii }lin d că estein stru ctor raional. De In ridicarea continuă a nivelului
învăţămîntuiui nostru superior un
in a ceste zile de sfirşit de an, a- altfel, el este de aici, din A ninoa- mare rol l-a avut folosirea bogatei a învăţămîntuiui superior cu industria,
experienţe a învăţămîntuiui din transporturile, agricultura, comerţul şi cu sectorul
duse vorba d e a ctivita tea a rtistică sa, şi cunoaşte bine oam enii, Cyptor electric semiautomat

a corpului didactic. p e Cin d d is c u ţiile c e lo r tr e i co n -

Eu cred spu se directoarea Unuau, o bătaie în uşă anunţă o Atunci dud colectivul birou­ pentru realizarea acestui agre­ U.R.S.S. social-cultural

- că şi cu p iesa „G aiţele" vo m nQuă U n om între două t lui de studii, de Ia U.R.U.M. — gat, deoarece cu ajutorul lui se In anii puterii populare au fost
să stea de vorbă cu ' create condiţii tot mai bune de via­
reuşi to t a iit d e bine ca' şi cu „Ti- Petroşani, îndrumat de inginerii vor putea turna piese mai mari 1. Avînd sarcina de a pregăti ca­ du-se în vedere caracterul econon\jc
ţă şi de muncă pentru studenţi. S-au dre cu calificare superioară pentru
tanic-V als", vîrste, c e rin d N. Ciora şi T. Ţecu, a alcătuit de î .000 de kg (ceea ce pînă a- acordai numeroase burse studenţilor economia naţională şi pentru dome­ al acestor regiuni, tradiţia lor cultu­
S in t prea m ulie ta ­ merituoşi, fii al oamenilor muncii, li niul social-cultural, învăţămîntul su­
s-a asigurat îngrijire medicală gratuită. perior trebuie să răspundă prin or­
lente la noi ca să lăsăm să se directoru l şcolii, proiectul pentru construcţia cup­ cum nu se putea face la Un număr tot mai mare de studenţi rală, precum şi perspectivele lor dc
îşi petrec vacanţa în staţiuni la mun­ ganizarea şi conţinutul său probleme­
piardă. In a cest tim p, privea suri- — Eu sin t — spuse S ilvia Iurca, torului electric semiautomat, cu U.R.U.M.P.). Durata de topire te şi la mare. lor concrete puse de construcţia so­ dezvoltare în toate domeniile.
cialismului.
zind spre profesoara Pintea E van- ridicindu-se de la m asă, şi, văzin d toţii au fost siguri de reuşită. faţă de cuptoarele vechi scade Baza materială a învăţămîntuiui — Consolidarea instituţiilor de în-
superior rămasă de la regimul bur- Pentru aceasta este necesar ca în­
Ei s-au bazat pe sprijinul pe cu 50 la sută, iar producţia creş­ văţămîntul superior să se dezvolte văţămînt superior, prin organizarea
ghezo-moşieresc, săracă şi cu totul în strînsă legătură cu practica.
ghelina, cea care stirn ise adm iraţia nedum erirea noului ven it, a d ă u g ă : care-I vor primi din partea con­ te de două ori. insuficientă chiar pentru proporţiile lor în unităţi didactico-ştiinţificc pu­
2. Profilul specialiştilor de înaltă
sp ectatorilor atunci cind, cu un an — V -aşteptaţi m ereu să intilniţi ducerii U.R.U.M. Petroşani. Cu Trebuie reliefat faptul că tran­ invăţăm întuiui superior din acei timp, calificare, necesari statului nostru ternice cu o justă utilizare a cadrelor
a fost dezvoltată. Numai în primul democrat-popular în actuala fază a
in urm ă, in terpreta in p iesa lui Tu- num ai bărbaţi în postu ri de direc- multă sîrguinţă au muncit pro­ sformatorul cuptorului s-a fă­ dezvoltării sale, se concretizează în didactice şi a mijloacelor materiale.
pian cincinal s-au cheltuit peste nomenclatorul de specialităţi.
d o r 'M u şa tescu u m il d in c ele m a i t 0Ti_ g a A n in o a s a în s ă , e s te a ltfe l, iectanţii Iosif Kiss şi Ioachim cut prin modificarea unuia vechi 340.000.000 lei pentru construcţia şi 4. Ministerul Invăţăm întuiui şi Cul­
dotarea clădirilor necesare unităţilor Experienţa a dovedit că specializa­
Pirva, ajulînd în lucrări pe cei şi degradat. Colectivul secţiei de învăţămînt superior. rea prea îngustă creează dificultăţi turii, precum şi celelalte ministere şi
pregătirii cadrelor cu calificare supe­
d ific ile ro lu r i '— a l s o a c re i, după cum vedeţi... Cu ce vă putem doi ingineri. Serviciul mecanic- electrice, condus de inginerul Au fost construite şi amenajate instituţii centrale de stat vor lua toate

— A ştept cu m ultă nerăbdare zi- fj de fo lo s? sef, din cadrul Direcţiei genera­ Ludovic Bara, a fost acela care măsurile necesare pentru a întări co­

ua cind nevom produce iar —a- >— V in d in p a r te a c o o p e r a tiv e i le a cărbunelui din Valea Jiu­ a făcut această modificare. De laborarea unităţilor de învăţăm înt su­

dâu gă profesoara P iniea. D ar pînă „Sprijinu l m inier" Lupeni, în pro- lui, a fost acela care s-a inte­ altfel, cuptorul a fost în între­ perior cu întreprinderile industriale şi

resat îndeaproape, pe întreg gime proiectat şi executat la agricole.

alunci, va trebui să m uncim m ult. btem a executării lucrărilor de zu- parcursul, de construirea cupto­ U.R.U.M. Petroşani. In acest scop: "" ’’

S ă nu crezi tova ră şă directoare că g ră vire a şcolii, rului. Prima şarjă a fost elaborată a) Se vor numi în consiliile ştiin­

e uşor să interpretezi pe „G aiţa". A uzind acestea, faţa directoarei E explicabilă preocuparea la 23 iunie a.c. ţifice ale universităţilor şi institute­

F.u v ă d c ă a m p a r te to t d e ro lu r i s e lu m in ă p a r c ă m ai m ult. Făcuse Majorarea burselor speciale acordate localuri noi de învăţămînt pentru: rioară, ea nefiind conformă cu ne­ lor de învăţăm înt superior tehnic, di­
asem ănătoare. Institutul de mine din Petroşani, In­ voile industriei, agriculturii şi cultu­
LUCIA LIC IÜ rectori de mari întreprinderi, ingineri
rii noastre. Specializarea îngustă a şefi, muncitori de înaltă calificare.
avut drept consecinţă folosirea ab­
Su netul clopoţelului ce anunţa în ­ corespondentă celor mai merituoşi studenţi stitutul de petrol şi gaze din Bucu­ solvenţilor din învăţăm întul superior b) Se va continua cu stăruinţă în ­
ceperea unei ore noi, curm ă discuţia reşti, Institutele agronomice din Bu­ în sectoare diferite de profilul pregă­ cheierea contractelor de colaborare
iii Oii Ministerul Invăţămîntuiui şi ce se acordă celor !nai meritu­ cureşti şi Iaşi, institutul pedagogic tirii lor. tehnico-ştiinţifică între instituţiile de
profesorilor . Culturii a dispus recent prin- oşi studenţi, cu dragoste dc în­ din Timişoara, institutul politehnic din învăţăm înt superior, catedre şi unită­
tr-un ordin ca bursele speciale văţătură şi care obţin cele mai iaşi, Institutul tehnic din Galaţi ş. a. Cu toate îm bunătăţirile aduse no­ ţile productive în scopul rezolvării
S ilvia Jurca răm ăsese din nou bune rezultate în muncă să se menclatorului în ultim ii doi ani, to­ problemelor tehnico-ştiinţifice necesa­
S-au amenajat şi utilat cu aparatură tuşi unele specialităţi existente as­ re realizării, îm bunătăţirii şi dezvol­
modernă o serie de laboratoare ca : tării producţiei.

majoreze după cum urmează : laboratoarele de metalurgie fizică şi tăzi în învăţăm întul superior sint Veniturile realizate de către insti­
hidraulică de la Institutul politehnic din
Oameni şi fapte — Bursa „Gh. Gheorghiu- încă în neconcordanţă cu cerinţele tuţiile de învăţăm înt superior se vor
de pe plaiurile hafegane Dej“ de la 300 lei Ia 500 lei Bucureşti, laboratoarele de maşini hi­ reale ale economiei şi culturii. folosi astfel; pînă la 40% se pot a»
lunar. draulice, locomotive, motoare cu ardere
internă de la Institutul politehnic din In consecinţă, este necesar să se corda cadrelor didactice care au efec-
— Bursele republicane „N. Timişoara, laboratoarele de tehnologie treacă la lărgirea profilului speciali­ fuat lucrarea, ca premii, iar restul
Bălcescu“ şi „Ion Andreescu“ mecanică, turnătorie de la institutul tăţilor, astfel incit să se asigure pre­ pentru îmbunătăţirea bazei materiale
gătirea temeinică a unor specialişti a unităţii respective.

de Ia 250 lei la 400 lei lunar. politehnic din Cluj, laboratoarele de cu un orizont larg de cunoştinţe, dar c) Cadrele didactice de specialitate

Îşi reîm prospătează de dansuri, recitatori, interpreţii dan­ m in tit, în schim b, m ai ttrziu, însă Plata burselor speciale, cu celuloză şi hîrtie, tehnologia pi Iii, blă­ cu un profil precis. din învăţăm înlu! tehnic şi agricol vor
cunoştinţele sului le n t: „Un vis frumos" şi ai negăsind-o a pus lipsa ei pe seam a majorarea stabilită, se va face nurilor şi extraclelor tanante de la efectua periodic stagii de perfecţionare
scenetei satirice „Legătura cu tere­ vîniului, care poale o fi zburat-o. începînd cu data de 1 octombrie Institutul politehnic din Iaşi ş. a. Pentru necesităţile invăţămîntuiui în unităţile productive. Ministerul In-
Iu 3— 4 luni în unnă, la Spitalul nul". Pentru frumoasa interpretare, 1957. de cultură generală şi generalizarea văţăm întului şi Culturii, în colaborare
!ficat din Haţeg a fost deschis un artiştii amatori au fost îndelung a- C ind factorul poştal, P eire H obea- S-au creat în întregime laboratoa­ învăţăm întuiui de 7 ani în următorii cu ministerele productive şi cu Aso­
s pentru reîmprospătarea cunoş- plaudaţi. nu, i-a adus o scrisoare din partea De „Ziua re noi l a : LIniversitatea „Bolyai" din 5 ani — începînd din anul universi­
[elor surorilor şi întregului per- părin ţilor, om ul nostru a răm as ui­ învăţătorului (i Cluj, Institutul de construcţii din Bu­ tar 1957-1958 — se înscriu în no­ ciaţia Ştiinţifică a Inginerilor şi Teh­
îal sanitar din unităţile spitaliceşti La alcătuirea şi pregătirea progra­ m it. C itirea rîndurilor l-a făcut să-şi cureşti, Institutul politehnic din Ora­ menclatorul de specialităţi din secto­ nicienilor, va reglementa, organiza şi
mului şi-au dat concursul, pe lîngă dea seam a că scrisoarea nu-i altceva şul Stalin ş. a. rul care pregăteşte cadre didactice controla desfăşurarea acestor stagii.
pentru învăţăm întul dc cultură gene­
S-au construit noi cămine studen­ d) Unităţile de învăţăm înt supe­
conducerea cooperativei şi organizaţia d e c ît ră s p u n su l la c e a ca re lu i îi
oraşului, ţeşti la Cluj, Iaşi, Galaţi, Oraşul Sta­ rală, specializări care să includă o rior, în colaborare cu întreprinderile

Zursul funcţionează de două ori pe de partid, care le-au procurat cele d isp ă ru se . D in în c u rc ă tu ră l-a s c o s Numeroase sî-nt exemplele lin, Bucureşti şi s-au amenajat cămi­ specialitate principală şi una secun­ industriale, cu gospodăriile agricole

itămînă, şi-i frecventat cu regu- necesare, şi tovarăşii Matei Sebeş- ! a c to r u l: care ilustrează grija, atentă şi nele din toate centrele universitare. dară. de stat, cu gospodăriile agricole co­

itate de 26 surori şi sanitari. Pri- teyn şi Tiberiu Ştern, instructori ar­ — A m g ă s it a tu n ci în v era n d ă un continuă a guvernului şi parti­ Pe baza aplicării consecvente de Absolvenţii cu dublă specializare au lective sau cu instituţiile de stat vor

il ciclu de lecţii predate se va în ­ tistici, iar din partea sindicatului tov. p lic în c h is şi cu a d re să . L -am lu a t, dului faţă de cadrele de învă- către partidul şi statul noslru a politi­ dreptul să predea specialitatea prin­ programa: şedinţe de informări prac­
de la sfîrşitul acestei luni. După c Ioan Ciora şi Tiberiu Ciura. In cu- i-a m a p lic a t tim b ru şi l-a m e x p ed ia t. ţărnînt din ţara noastră. In fie­ cii leniniste în problema naţională, cipală în şcolile de cultură generală tice ale studenţilor în unităţile pro­
:anţă de două luni cursul va reîn- rînd, ansamblu! artistic al cooperati­ E ra d e d a to ria m ea să fa c, ca s c r i­ care an, numeroşi profesori, în­ funcţionează instituţii de învăţămînt ia clasele V -X I, iar specialitatea se­ ductive, lecţii sau lucrări practice la
;e prin studiul la patul bolnavului vei „Ţara Haţegului", va întreprinde so a rea să a ju n g ă c it m a i re p e d e Ia văţători şi educatori sînt dis­ superior cu limbă de predare maghia­ cundară la clasele V -V IL
locui de muncă ai viitorilor specialişti,

d in tre cei care şi-au acumulat te- turnee în localităţile: Sarmizegetusa, d e stin a ţie . E c e v a rău în a sta , sau tinşi cu ordine şi medaiii ale ră ca : Universitatea „Bolyai" din Cluj, 3. In afară de institutele noi de prelegeri pentru studenţi şi cadre di­

inic cunoştinţele predate se numără Pui, Baru M are şl Călan. Fondurile R.P.R., pentru munca rodnică Institutul medico-faiChceutic din Tîr- invăţăinînt superior, a căror înfiin­ dactice ţinute de cei mai buni ingi-
•orile: M aria Fodor şi Pelaghia rezultate vor fi depuse în contul fes­ n a tre b u ia e x p e d ia tă ?... a în tre b a t desfăşurată pe tărîm didactic. gii Mureş, institutul de teatru „Szent- ţare corespundea dezvoltării produc­ neri din producţie şi de muncitori

zan de la dispensarul T.B.G., Ta- tivalului regional al tineretului. poştaşul Ilobeanu. Din anul 1948 pînă în 1956 gydrgyi istvân" din Tîrgu Mureş ţiei şi lărgirii acţiunilor culturale ale fruntaşi asupra problemelor curente
na Coman, M aria şi Alexandra EM ILIA POPA — N u-i nim ic r ă u ; ai procedat aşa statului noslru democrat-popular au ale producţiei, excursii ştiinţifice cu
povici de la Spitalul unificat, şi peste 1.350 de cadre didactice şi secţiile cu limba de predare ma­ Fost înfiinţate şi unele institute cu studenţii.
ii. Un fapt mărunt, cum nu se poale m ai bine şi eu îţi un număr mic de studenţi, cu o bază
dar expresiv m ulţum esc, a răspun s cel servii. Au au primit diferite ordine şi me­ ghiară de la Institutul agronomic din materială necorespunzătoare, cu ca­ 5. Pentru ca absolvenţii învăţăm în-
IOAN M A N IŢIU răm as m ulţum iţi a m in d o i: prim ul, dre didactice insuficient de experi­ tuluî superior să cunoască cit mai
U n cetăţean a scris o scrisoare pă­ pentru că-şi făcuse cum nu se putea dalii ale R.P.R. şi peste 7 mii Cluj, de la Institutul de arte -lastice mentate. bine problemele concrete ale sectoru­
3oezie, cîntec, joc!... rinţilor săi ce locuiesc în regiunea m ai bine datoria, iar cel de-al doilea lui de muncă pentru care s-au pregă­
C raiova. D im ineaţa, plecind la servi­ au fost premiaţi pentru activi­ „Ion Andreescu“ şi de la Conserva­ In scopul realizării unei reţele de tit, este necesar ca ei să efectueze
~,u cîteva zile în urmă, sala fes- instituţii de învăţăm înt superior cu un stagiu prealabil în producţie. Ast­
tate intensă şi îndelungată în ! torul de muzică „Gh. Dima“ din a-

înVăţămînt. ceeaşi localitate.

Anul acesta, cu prilejul „Zi­ Invăţămîntul superior, care continuă

ă a oraşului Haţeg a găzduit un 'm ulţum it de con ştiin ciozitatea fa c to ­ lei învăţătorului“ un număr de şi dezvoltă tradiţiile progresiste ale un profil corespunzător necesităţilor fel, absolvenţii institutelor de învă­
ciu, a lă sa t în vera n d ă plicu l, pe
învăţători şi profesori urmează i şcolii romîneşti, şi-a îndeplinit în producţiei este necesar să se aplice ţămînt superior tehnic şi agricol vor
mos program artistic, susţinut în ca re - s c r is e s e a d re sa , u rm in d s-o. e x ­ rului. să fie evidenţiaţi ca fruntaşi în mare măsură sarcina principală de
* munca de învăţămînt. Cu ace­ a forma specialişti pentru economie,
a unui numeros public de către p ed ieze m ai tîrzitl, d u p ă ce îşi v a fi următoarele crite rii: lucra în producţie timp de 3 ani cu
samblul artistic al cooperativei Cum poate aţi şi gh icit, dragi ci­ Realizarea unei corelaţii intre re­ Utilii de ingineri stagiari Absolvenţii

ara Haţegului". Şi-au dat concursul cu m p ă ra t un tim b ru . S e a ra , s-a în to rs , tito ri, cel căru ia i s-a in tîm p la l a c est laşi prilej, vor fi oferite premii pentru actrviiăţile culturale i pentru ţeaua şi profilul instituţiilor de in-

această ocazie: solişti vocali 'de d a r d e sc riso a r e a ce d is p ă r u s e nu unor cadre din învăţămînt. sectorul social. Din rîndurile clasei văţăm înt superior şi specificul regiu­

izică populară şi uşoară, echipa s - a s e z is a t j uit_qş,e 'de ea . Ş i-a fe â - (C ontinuare în pag. 3 -a ) (Agerpres) muncitoare şi alé ţărănimii muncitoa­ nilor în care sînt amplasate, avîn-