Page 94 - 1957-06

Pagv 2
Comitetului Centrai al Partidului Muncitoresc Romîn şi a Consiliului de Miniştri
ai Republicii Populare !Romîrte cu privire ia îmbwnălăfirea învăţămîntului superior
(U rm are din pag. l-a )
institutelor de medicină vor face un treprinderile in care se execută prac­
stagiu de 1-2 ani în unităţi spitali­ tica vor controla organizarea şi bu­
ceşti.
6. Ministerul Invăţăm întului şi Cul­ în producţie. * -j
turii va îmbunătăţi planurile de in-
,văţăm înt şi programele de cursuri turii va elabora un nou regulament nualelor şi cursurilor a problemelor perfecţionare a cadrelor didactice de ţară şi din străinătate, documente etc.
pentru toate specialităţile, astfel în- de organizare şi desfăşurare a prac­ puse de dezvoltarea economiei şi cul­ la catedrele de ştiinţe sociale, Minis­ Catedrele de ştiinţe sociale din cen­ Culturii va asigura extinderea bazei ducerile instituţiilor de învăţămînt
cît prin conţinutul lor să contribuie ticii in producţie a studenţilor, pe turii patriei noastre, a realizărilor terul Invăţăm întului şi Culturii în trele universitare mai mici vor bene­ materiale necesare desfăşurării mun­ superior să sprijine educaţia fizică
la întărirea legăturii mai strînse a care-I va supune aprobării Consiliu­ obţinute de oamenii de ştiinţă din strinsă legătură cu institutul de ştiin­ ficia de fondul documentar pe bază cii cultural-educative în instituţiile de şi sportul.
Invăţăm întului cu practica.
Se va elimina supraîncărcarea exis­ de Ia apariţia prezentei Hotărîrl.
tentă în actualele planuri de învăţă-
m int şi în programe.
Pentru realizarea acestor obiective:
a) Se vor cuprinde în programe
realizările şi problemele noi ridicate
de construirea socialismului în ţara
noastră;
b ) Se va accentua în programe,
în mod mai amplu şi mal sistematic,
studiul tehnologiei şi al economiei de
ramură la toate specialităţile din în-
văţăm întul tehnic superior, ţinînd sea­
ma de progresul realizat de indus­
tria noastră şi de dezvoltarea în per­
spectivă a acesteia;
c) Se va accentua o bună pregă­
tire practică prin creşterea lucrărilor
de laborator, de atelier, etc.;
d) Pentru realizarea politehnizării
invăţăm întului de cultură generală, la
facultăţile în care se pregătesc ca­
dre didactice, se vor extinde şi folosi
în largă măsură lucrările practice, o-
rele de atelier şi de teren, vizitele
în întreprinderi şi în gospodăriile de
stat, staţiunile de maşini şi tractoare
etc., spre a asigura însuşirea cunoş­
tinţelor practice şi formarea deprin­
derilor de lucru în producţie necesare
viitorilor profesori ;
e) Se vor extinde şi adinei cursu­
rile de cultură generală şi cele de
cultură generală tehnică în vederea
accentuării pregătirii de bază necesare
fiecărei specialităţi;
f) Se vor programa pentru studen­
ţii din anii IV şi V cursuri speciale
care să dea posibilitatea specializă­
rii sau unui început de specializare;
g ) Se vor include în programe cu­
ceririle importante ale ştiinţei şl teh­
nicii romîneşti, ale ştiinţei şi tehnicii sarcina să pregătească cadre înarmate
sovietice şi mondiale;
h) Se vor diferenţia disciplinele
prevăzute în planurile de învăţăm înt
pe criteriul obligativităţii frecvenţei
şi a susţinerii examenelor şi co­
locviilor î n : obiecte cu frecvenţă
obligatorie şi examene (colocvii) obli­
gatorii, obiecte cu frecvenţă neobliga­
torie şi examene (colocvii) obligatorii
şi obiecte facultative (ca frecvenţă
şi examene sau colocvii).
Avînd in vedere că limbile moder­
ne se studiază temeinic în învăţă-
mîntul de cultură generală, studiul
lor va fi facultativ în învăţămînhil
superior, începînd din anul şcolar
1957-1958. In universităţi studiul fa­
cultativ al limbilor moderne va fi
organizat la catedrele de limbi mo- .
derne de la facultăţile de filolo gie;
i) Se va reduce numărul de exa­
mene şi colocvii.
7. Seminarul trebuie să devină o
formă a procesului de învăţăm înt în
care să fie adîncite şi extinse cunoş­
tinţele căpătate la cursurile de bază,
care să dezvolte activitatea creatoare
a studenţilor şi să le orienteze studiul
individual. La ştiinţele sociale, isto­
rie ş.a., seminariiie vor putea consta
din expunerea şi dezvoltarea unor
lucrări proprii ale studenţilor, elabo­
rate pe baza unei tematici alcătuite
de catedră.
8. Începînd cu anul 1957-1958, se
va introduce în învăţăm întul superior
sistemul de notare de la 1— 10, nota
minimă de trecere fiind nota 5.
Ministerul Invăţămîntului şi Cul­
turii va elabora un regulament cu
privire Ia organizarea şl desfăşurarea
examenelor în învăţăm întul superior.
Examenul de stat (susţinerea pro­
iectului de diplomă), care face parte
integrantă din procesul de învăţă­
mînt, trebuie să constituie un m ij­
loc de verificare a m aturităţii stu­
denţilor la terminarea studiilor.
Pentru aceasta se va generaliza
în întreg sectorul învăţăinîntului uni­
versitar, pedagogic, economic, medi-
co-farmaceutîc, de educaţie fizică şi
artistic, obligaţia întocmirii lucrări­
lor de diplomă pentru examenul de
stat, Iar numărul probelor orale se
va reduce Ia 2— 3 discipline.
9. fn scopul întăririi legăturii în-
văţăm întului cu industria, agricultu­
ra, transporturile şi comerţul socia­
list, se va îmbunătăţi şi dezvolta
practica în producţie a studenţilor.
In învăţăm întul superior din sec­
torul agricol, minier şi de construc­
ţii se introduce în anul I, cu înce­
pere din anul şcolar 1957-1958, o
practică în producţie, continuă, cu
durata de 10 luni. Anul I va avea
astfel caracterul unui an de pregătire
practică înaintea începerii studiilor
superioare.
Instituţiile de învăţăm înt superior
şi unităţile productive au sarcina să
organizeze practica în producţie a
studenţilor în aşa fel ca aceştia să
lucreze efectiv în întreprinderile la
care au fost repartizaţi, fiind îndru­
maţi şi controlaţi atît de personalul
întreprinderii, cît şi de cadrele di­
dactice de specialitate, urmărindu-se
ca studenţii să obţină diferite cali­
ficări de muncitori, în funcţie de a-
tiul de studii şi program a'de practl-
HOT
că. M inisterul Invăţăm întului şi Cul­ văţăm întului superior, ţinind seama cialitate ale studenţilor şi de necesi­ gate să studieze la intervale de a- pectivă va fl organizată munca po­
turii şi ministerele care tutelează în­ de următoarele cerinţe:
na desfăşurare a practicii studenţilor
Ministerul Invăţăm întului şi Cul­
lui de Miniştri în termen de 3 luni ţara noastră, de inovatorii din pro­ ţe sociale de pe lingă Comitetul Cen­ de împrumut.
In învăţăm întul superior medica! realizărilor ştiinţei şi tehnicii sovie­ mîn, va organiza un institut de per­ tea de filozofie din Bucureşti şi se trele universitare, precum şi prin în­ ţie fizică secţiuni sportive pe facul­
se va organiza, pe bază de concurs,
externatul şi internatul.
10. Pentru îmbunătăţirea practicii
pedagogice a studenţilor, Ministerul
Invăţăm întului şi Culturii va lua ur­
mătoarele măsuri :
— Va înfiinţa cabinete pedagogice
în instituţiile de învăţăm înt superior,
sub conducerea catedrelor de pedago­
gie (pedagogie-psihologie), care să
coordoneze din punct de vedere pe­
dagogic activitatea metodiclenilor, a
conducătorilor de grupe şi a profe­
sorilor din şcolile medii la care se
va face practica, să organizeze schim­
buri de experienţă, să stimuleze şi
să dirijeze activitatea lor ştlinţifico-
pedagogică ;
— Va stabili şcoli de bază pentru
practica pedagogică a studenţilor.
Cadrele didactice ale acestor şcoli in­
tră în nomenclatura comitetelor exe­
cutive ale sfaturilor populare regio­
nale sau ale oraşelor de subordonare
republicană şi vor fi numite cu avi­
zul instituţiilor de învăţăm înt supe­
rior interesate.
11. In vederea îm bunătăţirii con­
ţinutului învăţăm întului şi a spriji­
nirii studiului individual al studenţi­
lor Ministerul Invăţămîntului şi Cul­
turii va lua măsuri pentru îmbunătă­
ţirea in următorii 3 ani a tuturor
manualelor şi cursurilor necesare în-
II. Îmbunătăţirea predări! ştiinţelor sooiags
In instituţiile de învăţămînt superior
13, — învăţămîntul superior are
nu numai cu o înaltă calificare de
specialitate, ci şi cu o concepţie mar-
xist-leninistă despre lume, educate în
spiritul patriotismului, ai internaţio­
nalismului proletar, în spiritul dra­
gostei pentru popor şi pentru munca
lui creatoare, capabile să contribuie
activ la dezvoltarea economiei şi cul­
turii socialiste din ţara noastră. Iu
acest scop, s-a introdus predarea
ştiinţei marxist-leniniste în instituţii­ lectic în legătură cu specialităţile res­ poziţiei sociale a studenţilor se vor
le de învăţăm înt superior sub for­
ma a 3 discipline distincte: bazele
marxism-leninismului (înlocuită în ul­
timul an cu istoria mişcării munci­
toreşti), economia politică, materia­
lismul dialectic şi materialismul Is­
toric.
Catedrele de ştiinţe sociale au con­
tribuit, atît prin conţinutul cursuri­
lor, cit şi prin întreaga lor activitate, ştiinţific, economie politică, materia­
Ia ridicarea nivelului ştiinţific al pro­ lism dialectic şi istoric;
cesului de învăţăm înt, la educarea pa­
triotică a tineretului studios.
in predarea ştiinţei marxist-leni-
niste există însă lipsuri, datorită con­
ţinutului programelor de curs, siste­
mului de predare, precum şi insufi­
cientei pregătiri a cadrelor didactice.
Adeseori, in conţinutul lecţiilor şi
seminariilor, se manifestă tendinţa în­
depărtării propagandei marxism-leni-
nismului de viaţă, de sarcinile eco­
nomice actuale care stau în faţa
partidului şi statului nostru, precum
şi dogmatismul, istoricismul, citato-
mania, insuficienta combativitate faţă
de ideologia burgheză.
In cursurile universitare nu se tra­
tează întotdeauna în mod concret a-
piicarea creatoare de către partidul
nostru a învăţăturii marxist-leninis­
te. Problemele esenţiale ale mişcării
muncitoreşti internaţionale sînt insu­
ficient tratate. Tezele fundamentale
ale teoriei materialist-dialectice nu
sînt strins legate de problemele de
specialitate ale facultăţilor. Cursul de
istorie a mişcării muncitoreşti a dus
adesea, prin felul în care a fost pre­
dat, la înşirarea de fapte, la pierde­
rea părţii teoretice a generalului.
Sistemul predării ştiinţelor sociale
nu este consecvent diferenţiat în func­
ţie de specificul institutelor şi facul­
tăţilor. Predarea cursului de mate­
rialism dialectic şi istoric la un nu­
măr restrîns de institute lipseşte pe
studenţi de un instrument atît de
important pentru formarea concepţiei
ştiinţifice despre lume şi pentru pre­
gătirea lor profesională.
Mijloacele de informare şi docu­
mentare ştiinţifică sînt insuficiente.
Lipseşte un sistem organizatoric de
perfecţionare sistematică a cadrelor,
Pentru înlăturarea lipsurilor exis­
tente, începînd cu anul şcolar 1957-
1958, predarea ştiinţelor sociale în
instituţiile de învăţăm înt superior se
va face diferenţiat, sub forma a trei
discipline distincte şi anume: sociplişm
ştiinţific, economie politică, materia­
lism dialectic şi materialism istoric.
Cursul de socialism ştiinţific va în­
locui actualul curs de istoria mişcării
muncitoreşti, şi va trata tezele fun­
damentale ale materialismului istoric
şi cele mai importante probleme ale
istoriei mişcării muncitoreşti din ţara
noastţăf ale -istoriei Partidului Comu-
'DRUMUL 'SOCIALISM ULUI
— Conţinutul manualelor şi cursu­
rilor să aibă un înalt nivel ştiinţific
şi ideologic şl să fie prezentat clar
şi accesibil înţelegerii studenţilor;
— Accentuarea în conţinutul ma­
ducţie, sublinierea în acelaşi tim p a tral al Partidului Muncitoresc Ro­
tice şi m ondiale;
— Să fie stabilite tiraje corespun­
zătoare pentru fiecare titlu, ţinîndu-
se seama de necesităţile reale.
Ministerul Invăţăm întului şi Cul­
turii va lua măsuri in vederea elabo­
rării şi editării de tratate şi de mo­
nografii care să depăşească nivelul
programelor, necesare lărgirii orizon­
tului de cunoştinţe al studenţilor şi
cadrelor de specialişti din producţie.
Tratatele de mare valoare, elabora­
te de specialişti consacraţi, să fie
publicate şi într-o limbă de largă
circulaţie, pentru a face cunoscută şi
peste hotare creaţia oamenilor de
ştiinţă din Republica Populară Ro- îmbunătăţirea continuă a condiţiilor
mînă.
Pentru a se pune la dispoziţia stu­ muncitori, sprijinul susţinut acordat
denţilor material în condiţii corespun­ de stat fiilor acestora în şcoli şi în
zătoare tehnice, se va spori treptat instituţiile de învăţămînt superior prin
în următorii ani numărul manualelor burse, locuri în cămine şi la canti­
tipărite, scăzîndu-se corespunzător e- nele studenţeşti, ca şi recrutarea pen­
ditarea cursurilor litografiate.
12. Avînd în vedere importanţa in­ semnat număr de muncitori din pro­
ginerilor economişti pentru dezvolta­ ducţie, au determinat o apreciabilă
rea economiei Roniîniei, pregătirea a-
cestor specialişti se va face prin or­
ganizarea unor cursuri speciale, cu o
durată de 2 ani, după terminarea sta­
giului în producţie, în cîteva institute
de învăţăm înt superior tehnic, pentru
inginerii care au dovedit aptitudini
pentru problemele de organizare şi compoziţiei sociale a studenţilor ara­
economie ale producţiei.
nist al Uniunii Sovietice şi ale altor
partide comuniste şi muncitoreşti. A-
cest curs va permite studenţilor să
se orienteze mai bine în problemele
vieţii sociale şi politice atît interne
cît şi internaţionale.
14. — Succesiunea celor 3 disci­
pline de ştiinţe sociale se stabiieşte
astfel:
— La institutele politehnice, teh­
nice, agronomice : socialism ştiinţi­
fic, economie politică, materialism dia­
pective :
— La universităţi (afară de facul­
tăţile de biologie, matematică-fizică,
chimie) şi institute pedagogice; eco­
nomie politică, socialism ştiinţific,
materialism dialectic şi materialism
istoric, urmînd ca din anul univer­
sitar 1958-1959 să se introducă şi în
aceste unităţi succesiunea: socialism
— La institutele de artă, arhitectu­
ră, medicină şi farmacie, precum şi
la facultăţile de medicină veterinară,
biologie, matematică-fizică, chimie, se
vor preda două discipline sociale în
succesiunea: socialism ştiinţific, ma­
terialism dialectic şi materialism is­
toric — noţiunile economice de bază
urmînd să fie incluse în cursul de
socialism ştiinţific.
Predarea cursului de socialism ştiin­
ţific în prim ii ani de studii va con­
tribui Ia dezvoltarea tineretului, incă
de Ia începutul activităţii sale stu­
denţeşti, la înţelegerea rolului său
în lupta poporului pentru progres, îl
va înarma cu posibilitatea de a înţele­
ge şi combate propaganda mincinoa­
să a duşmanilor orînduirii noastre
sociale şi de stat, ai poporului şi ai
tineretului.
15. — Durata de predare a disci­
plinelor sociale va fi diferenţiată în
funcţie de specificul instituţiilor de
invăţămînt şi al facultăţilor, cu ex­
cepţia facultăţilor profilate de ştiinţe
sociale, astfe l:
La institutele de medicină şi far­
macie, artă, arhitectură — 4 semestre,
cu două ore de curs săptămîna! şi
două ore de seminar b ilu n a r;
— La institutele politehnice, teh­
nice, agronomice, la facultăţile de
medicină veterinară, biologie, chimie,
matematică-fizică cîte 5 semestre cu
două ore de curs săptăminal şi două
ore de seminar b ilu n a r;
t— La universităţi (cu excepţia fa­
cultăţilor de filozofie, istorie, ştiinţe un rol important l-au avut organi­
juridice) şi institute pedagogice, cite
8 semestre, cu două ore de curs sap-
tămînal şi două ore de seminar bilu­
nar ;
— La facultăţile de istorie şi ştiin­
ţe juridice cîte 7 semestre cu două
ore de curs săptăminal şi două ore
de seminar bilunar.
16. — La facultăţile de filozofie,
de ştiinţe juridico-administrative să
se introducă un curs de istoria gin-
diril economice, iar Ia facultăţile de
filozofie un curs de istoria Partidu­
lui Muncitoresc Romîn.
17. — Ministerul Invăţăm întului şi
Culturii va lua măsuri pentru lichi­
darea lipsurilor existente in progra­
mele de curs Ia disciplinele sociale,
ţinînd seama de necesitatea apropie­
rii tematicii, de preocupările de spe­
Nr. 790
¦ B tt A T -r«« - e i* * «
V
A RiRE A
26. — Educaţia fizică în învăţă­
tatea coordonării programelor în sco­ proximativ 5 ani. litico-educativă în afara procesului mîntul superior reprezintă o parte a
pul eliminării repetărilor unor teme 19. — Ministerul invăţăm întuluî şi de învăţămînt. educaţiei multilaterale a studenţilor.
— Pentru întărirea muncii educa­ In scopul dezvoltării educaţiei fizice
atît între disciplinele sociale, cît şi Culturii va organiza în principalele în învăţămîntul superior şi atragerii
tive în căminele studenţeşti în func­ tineretului studios în cercurile şi co­
între acestea şi unele discipline de centre universitare, centre de docu­ ţia de director vor fi numite cadre lectivele sportive, Ministerul Invăţă-
didactice cu experienţă.
specialitate. mentare ştiinţifică, înzestrate cu re­
18. — Pentru a crea condiţii de viste şi publicaţii de specialitate din
— Ministerul Invăţămîntului şi mîntului şi Culturii va îndruma con­
învăţămînt superior prin înfiinţarea Asociaţiile studenţeşti vor orga­
20. — Se va reorganiza faculta­ caselor culturale studenţeşti în cen­ niza cu ajutorul catedrelor de educa­
fecţionare a cadrelor, cu durata de
1 an, în care fiecare dintre cadrele vor înfiinţa secţii de filozofie la uni­ fiinţarea cluburilor în unităţile de în­ tăţi, dînd o atenţie deosebită dezvol­
didactice cu munca de bază Ia cate­ versităţile „Victor Babeş” din Cluj şi
drele de ştiinţe sociale să fie obli- „Al I. Cuza“ din Iaşi. văţămînt superior mari. tării sporturilor de b a ză : atletism,
25. — In cadrul muncii instructiv- înot, tir, precum şi jocurilor sportive
educative ce se desfăşoară în Insti­ şi atrăgînd la practicarea acestoi,
Iii. Îmbunătăţirea compoziţiei sociale a studenţilor tuţiile de învăţămînt superior se va sporturi masa studenţească.
acorda un loc important activităţii în­ Se vor programa anual întreceri
21. — Formarea noii intelectualităţi derile şi comitetele executive vor cere dreptate spre realizarea educaţiei es­
strins legate de interesele construirii şi avizul părinţilor candidaţilor res­ tetice, atît în procesul de învăţămînt, sportive între studenţii aceluiaşi an
socialismului în ţara noastră a fă­ pectivi. cît şi în activitatea cultural-artistlcă. de studiu al fiecărei facultăţi, între­
cut necesară asigurarea unei compo­ ceri între diferiţi ani de studii ai
ziţii sociale juste a studenţilor prin Studenţii bursieri ai întreprinderi­ In desfăşurarea muncii de educare
atragerea în învăţămîntul superior lor ver executa practica în producţie estetică să se scoată în relief crea­ facultăţilor, precum şi întreceri între
a unui număr din ce în ce mai mare în aceste întreprinderi. ţiile literare şi artistice ale poporu­
de fii ai oamenilor muncii de la lui romîn, atît creaţiile progresiste facultăţi şl institute.
oraşe şi sate. întreprinderile şi comitetele execu­ din trecut, cît şi cele izvorîte din Ministerul Invăţămîntului şl Cul­
tive ale sfaturilor populare vor ur­ viaţa statului nostru democrat-popu­
mări dezvoltarea studenţilor cărora turii şi ministerele care tutelează
instituţii de învăţămînt superior vor
le-au acordat burse, modul în care lar, precum şi aportul minorităţilor organiza dezvoltarea bazei materjale
se achită de îndatoririle lor şi com­ naţionale la patrimoniul cultural al necesare activităţii sportive în insti­
de viaţă a muncitorilor şi ţăranilor portarea lor. Republicii Populare Romîne. tuţiile de învăţămînt superior.
Candidaţii reuşiţi la concursul de
bursă vor fi înscrişi în anul 1 al
facultăţii pentru care au concurat,
fără a mai participa la alte probe
de selecţionare. V. Ridicarea continui a calificării cadrelor didactice
Ministerul Invăţămîntului şi Cul­ şi îmbunătăţirea condiţiilor lor de muncă şi de trai
turii şi Ministerul Finanţelor vor sta­
bili anual numărul de burse ce se 27. _ in vederea asigurării bunei posibilităţilor de difuzare a rezultate­
vor acorda în condiţiile prezentei funcţionări a învăţămîntului supe­ lor obţinute. In acest scop, vor fi în­
tru învăţămîntul superior a unui în­ prevederi, precum şi cuantumul bur­ rior prin formarea unui personal di­ fiinţate buletine ştiinţifice în limba
sei. dactic stabil şi de o înaltă valoare romînă ale instituţiilor de învăţămînt
ştiinţifică, ideologică şi pedagogică, superior, precum şi reviste de spe­
in termen de 15 zile de la apari­ pentru creşterea tineretului care se cialitate, în care să se înfăţişeze lu­
ţia prezentei hotărîri, cele două mi­ dedică activităţii didactico-ştiinţifice, mii ştiinţifice, într-o limbă de lar­
schimbare a compoziţiei sociale a nistere vor elabora regulamentul con­ precum şi pentru îmbunătăţirea con­ gă circulaţie, lucrările cercetătorilor
studenţilor în anii de după reforma cursului pentru acordarea burselor de diţiilor de muncă şi de trai ale ca­ noştri. Pe această bază se va putea
învăţămîntului în sensul creşterii pro­ studii de către întreprinderi şi sfa­ drelor didactice din învăţămîntul su­ lărgi schimbul de publicaţii cu străi­
centelor de studenţi, fii de muncitori turile populare. perior se vor lua următoarele măsuri, nătatea.
şi de ţărani muncitori (peste 50% ).
cu începere de la 1 septembrie 1957 : Ministerul Invăţămîntului şi Cul­
Cu toate acestea analiza evoluţiei
tă că procentele realizate mai ales în
ultimii ani nu reflectă încă raportul
numeric şi de clasă existent ai mun­
citorilor şi ţărănimii muncitoare, faţă • — Pentru fiii de muncitori, elevi a) Ministerul Invăţămîntului şi turii va putea aproba înfiinţarea şi
de totalul populaţiei ţării şi nu co­ din ultimele două clase ale şcolii Culturii va reorganiza actualul sistem funcţionarea unor societăţi ştiinţifice
respunde deci necesităţilor de for­ medii, se vor organiza de către în­ de aspiratură, simplificînd formele şi cu publicaţii proprii, care să reuneas­
mare a intelectualităţii ieşite din rîn- treprinderi sau grupuri de întreprin­ reducînd numărul de examene, astfel că cercetători din aceeaşi ramură de
durîle clasei muncitoare şi ale ţără­ deri şi în centrele raionale sau re­ îneît accentul să cadă asupra pregă­ ştiinţă. Aceste societăţi vor fi tutelate
nimii muncitoare. gionale cursuri de pregătire, pentru tirii disertaţiilor; de Ministerul Invăţămîntului şi Cul­
a le acorda ajutor în vederea pre­ turii.
Pentru îmbunătăţirea compoziţiei zentării la concursul de admitere. b) Ministerul Invăţămîntului şl
sociale a studenţilor este necesar ca Culturii va lua măsuri pentru orga­ Pentru ridicarea nivelului măies­
în următorii ani procentul studenţilor .jiuO,, riganizarea acestor cursuri va fi nizarea susţinerii disertaţiilor de doc­ triei pedagogice a cadrelor didactice
fii de muncitori să reprezinte 40% îndrumată de Ministerul învăţămîn­ tor în ştiinţe ecouomico-sociale, doc­ din învăţămîntul superior se va acor­
din totalul studenţilor, iar împreună tului şi Culturii prin comitetele exe­ tor în ştiinţe tehnice, doctor în ştiinţe da o mai mare atenţie perfecţionării
cu fiii de ţărani muncitori să ajungă cutive ale sfaturilor populare regio­ agricole, doctor în ştiinţele naturii, pedagogice a acestora şi dezvoltării
la 70— 75% din total. nale şi prin unităţile de învăţămînt doctor în ştiinţe umanistice şi doctor cercetărilor ştiinţifice în problemele
superior în centrele universitare. în ştiinţe m edicale; de pedagogie specifice învăţămîntului
22. — In scopul îmbunătăţirii com­ superior.
— Ministerul Invăţămîntului şi c) Pentru a stimula calificarea ca­
lua următoarele m ăsuri: Culturii şi ministerele de resort vor drelor didactice, Ministerul Invăţă- 31. — In scopul îmbunătăţirii con­
intensifica acţiunea de recrutare a mîntului şi Culturii, de comun acord diţiilor de muncă ale cadrelor didac­
— Întreprinderile socialiste şi co­ studenţilor din rîndurile muncitori­ cu Ministerul Finanţelor, va propune tice, sarcinile didactico-ştiinţifice ale
mitetele executive ale sfaturilor popu­ lor şl maiştrilor din producţie, în Consiliului de Miniştri o complectare acestora se stabilesc de la 1 octom­
lare vor acorda, începînd cu anul condiţiile Decretului nr. 188/1953. a sistemului de salarizare, ţinînd sea­ brie 1957 pe următoarele c rite rii;
universitar 1957— 1958, burse pentru ma de titlurile ştiinţifice ale cadre­
fiii de muncitori şi de ţărani munci­ — Pentru muncitorii cu anumită lor didactice, începînd de la 1 ia­ — In cadrul celor 6 ore de mun­
tori pe întreaga durată a şcolarităţii. experienţă în producţie, dar care nu nuarie 1959; că zilnică, pe care trebuie să le pres­
Aceste burse se vor atribui pe bază au studii medii, vor fi organizate teze personalul didactic, se stabileşte
de concursuri organizate în institu­ şcoli muncitoreşti care să funcţione­ d) Se înfiinţează funcţia de şef norma medie săptămînală, de curs şi
ţiile de învăţămînt superior, cu can­
seminar la 2— 6 ore pentru cadrele
de predare (profesor!, conferenţiari)
didaţii propuşi de întreprinderi şi de ze numai cu secţii serale sau fără de lucrări la catedrele care au acti­ şl 9— 12 ore pentru celelalte cadre
sfaturile populare. Candidaţii reuşiţi frecvenţă, urmînd ca absolvenţii cei vităţi practice (laborator, atelier, didactice, atunci cînd activează la
vor încheia contracte cu întreprinderile mai buni ai acestor cursuri să fie în­ clinică, teren experimental). Se men­ o singură disciplină i dacă orele de
şi sfaturile populare, contracte prin drumaţi spre învăţămîntul superior. ţine funcţia de lector la celelalte ca­ la o singură disciplină nu asigură
care se vor angaja ca la termina­ tedre. această normă, ea poate fi complec­
rea studiilor să lucreze în posturi co­ — In vederea creşterii elementului tată cu ore de la cel mult încă o
respunzătoare calificării lor, la între­ muncitoresc în instituţiile de învăţă­ Şeful de lucrări sau lectorul are disciplină apropiată. In acest caz,
prinderile care le acordă burse, sau mînt superior, se vor lua măsuri de sarcina de a coordona şi îndruma ac­ norma va fi considerată complectă,
în posturile indicate de comitetele e- îmbunătăţire a compoziţiei sociale a tivitatea practică sau de seminar în chiar dacă totalul orelor de la ambele
xecutive ale sfaturilor populare. La elevilor din şcolile medii, în special cadrul unei discipline şi poate primi discipline este sub limitele stabilite
încheierea acestor contracte întreprin- ciclul V I I I — XI, în şcolile profesio­ sarcina de a ţine cursuri sau se­
nale şi tehnice. minar».
îmbunătăţirea activităţii educative In rîndul Funcţiile de şef de lucrări sau de mai sus.
lectori se ocupă prin avansarea asis­ Pe baza acestor criterii se vor în­
studenţilor tenţilor care au dat dovadă de com­
petenţă şi sîrguinţă. tocmi state de funcţiuni pentru fie­
23. — In procesul dé creştere a superior la nivelul cerinţelor actua­ care instituţie de învăţămînt superior,
e) Se încadrează în categoria func­ valabile de la 1 octombrie 1957. La
unei intelectualităţi noi cu o temeinică le de pregătire a cadrelor de con­ ţiilor didactice, funcţiile de prepara­ întocmirea statelor de funcţiuni, în
tor, preparator principal, şef de ca­ stabilirea numărului de posturi di­
pregătire ştiinţifică şi devotate cau­ structori ai socialismului, se vor lua binet, şef de laborator. Aceste funcţii dactice se va ţine seama de sarcinile-
vor putea fi ocupate de persoane cu ore prevăzute în planurile de învăţă­
zei construirii socialismului, pe lîngă următoarele m ăsuri: studii superioare prin concurs sau mînt, de numărul studenţilor şi de
prin avansare după merite şi aptitu­ unele sarcini specifice învăţămîntului
înarmarea cu cunoştinţe de speciali­ — Ministerul Învăţămîntului şi Cul­ dini. de zi şi fără frecvenţă.
tate are o mare însemnătate munca turii în colaborare cu Comitetul Cen­
ideologică şi politico-educativă, des­ tral al Uniunii Tineretului Munci­ f) Pentru a asigura stabilitatea în — Celelalte activităţi didactice c a :
făşurată în rîndurile studenţimii. tor şi Consiliul Asociaţiilor Studen­ funcţii a lectorilor (şefilor de lucră­ examene, consultaţii, colocvii, lucrări
ţeşti din Republica Populară Romî- ri), este necesar să se creeze gradul şi proiecte de an, conducerea proiec­
In anii de după reforma învăţămîn­ nă vor întocmi în fiecare an un pro­ didactic superior de lector (şef de lu­ telor de diplomă, practica pedagogică
tului, în instituţiile de învăţămînt su­ gram de măsuri şi acţiuni în legătu­ crări). şi în producţie etc., precum şi activi­
perior s-a desfăşurat în rîndurile stu­ ră cu desfăşurarea în instituţiile de tatea metodico-ştiinţifică vor fi re­
denţilor o importantă muncă politico- invăţămînt superior a muncii pdîtico- 28. — Comisia superioară de di­ partizate cadrelor didactice cuprinse
educativă pentru justa lo.r orientare educative. Pe baza acestui program, plome va intensifica acţiunea de a- în statele de funcţiuni, fără a fi nor­
ideologică şi politică şi pentru dez­ conducerile instituţiilor de învăţămînt cordare a gradelor didactice, pentru mate, în cadrul aceleiaşi sarcini me­
voltarea conştiinţei lor cetăţeneşti. superior îşi vor întocmi, în colaborare a se asigura stabilitatea cadrelor di­ dii de 6 ore de muncă zilnică. Re­
Munca educativă în rîndul studenţilor cu organizaţia Unjunii Tineretului dactice corespunzătoare în învâţămîn- partizarea acestor sarcini va fi fă­
s-a îmbunătăţit în urma aplicării Ho- Muncitor şi Asociaţia studenţească lul superior. cută de către decani la începutul a-
tărîrii Biroului Politic ai Comitetu­ din unitatea respectivă planuri anuale nului şcolar, la propunerea şefilor de
lui Centrai al Partidului Muncitoresc de desfăşurare a activităţii cultural- 29. — Pentru continua îmbunătă­ catedră. In această repartizare se va
Romîn din iunie 1956. educative în rîndurile studenţilor. ţire a compoziţiei social-politice şi ţine seama şi de sarcinile de condu­
profesionale a cadrelor didactice, M i­ cere ştiinţifică a aspiranţilor, repar­
In realizarea scopurilor educative nisterul Invăţămîntului şi Culturii va tizaţi de Ministerul Invăţămîntului şi
lua măsuri pentru promovarea ca­ Culturii.
drelor valoroase şi pentru înlocuirea
zaţiile Uniunii Tineretului Muncitor — La desfăşurarea muncii educa­ treptată a acelor cadre rămase în — Pentru ştiinţele sociale, medi­
urmă faţă de progresul ştiinţei şi teh­ cină, arte şi sport, unde există con­
din instituţiile de învăţămînt superior, tive politice în rîndul studenţilor vor nicii contemporane. In promovarea diţii specifice de muncă didactică,
cadrelor se va acorda o atenţie deo­ plafonul de ore stabilit mai sus va
care au constituit sprijinul de bază fi atrase toate cadrele didactice, fo­ sebită ridicării cadrelor tinere. putea fi adaptat la condiţiile speci­
fice respective.
al conducerilor şi cadrelor didactice losind în acest scop atît diversele 30. — Pentru ridicarea calităţii
muncii ştiinţifice în învăţămîntul su­ — Disciplinele de specialitate cu
în educarea tineretului studios. forme ale procesului de învăţămînt, perior se autoriză ministerele produc­ volum mic de ore vor fi încadrate
tive de a pune la dispoziţia institu­ cu un grup didactic minimal stabil
Cu toate succesele dobîndite, mun­ cît şi îndrumarea educativă a studen­ ţiilor de învăţămînt superior mijloa­ format dintr-un profesor sau confe­
ce materiale şi băneşti, care să ser­ renţiar şi un asistent.
ca de educare a studenţilor a avui ţilor în cadrul manifestărilor Asocia­ vească la întărirea bazei materiale
necesare dezvoltării muncii ştiinţifice — Noul sistem de normare va fi ex­
lipsuri, care au făcut ca această ac­ ţiilor studenţeşti, la cămine, precum din aceste instituţii. perimentat în semestrul ! şi va ti tiefi-
tivitate să nu cor-spundă întotdeauna şi îndrumarea individuală. Pentru stimularea cercetării ştiin­ ( Caniinuare în pag. 3-a)
ţifice, Ministerul Invăţămîntului şi
cerinţelor învăţămîntului superior. — In instituţiile de învăţămînt su­ Culturii va lua măsuri de lărgire a
Ministerul Invăţămîntului şi Cul­ perior, unul din prorectori va avea
turii, conducerile instituţiilor de în ­ in răspunderea sa directă problemele
văţămînt superior şi cadrele didac­ muncii educative în rîndul studen­
tice n-au situat munca educativă pri- ţilor şi îndrumarea activităţii cate­
tre sarcinile centrale ale activităţii drelor de ştiinţe sociale. Aceasta nu
lor, lăsînd educarea studenţilor mai eliberează pe celelalte cadre de con­
ales pe seama organizaţiilor Uniunii ducere de răspunderea pentru munca
Tineretului Muncitor şi a catedrelor educativă. in colaborare cu organi­
de ştiinţe sociale. zaţia Uniunii Tineretului Muncitor
24. — Pentru ridicarea muticii edu­ şi cu Asociaţia studenţească din in­
cative din instituţiile de invăţămînt stituţia de învăţămînt superior res­