Page 95 - 1957-06

Nr, 790
HOTARIREA
Comitetului Central ai Partidului Muncitoresc Român
şi a Consiliului de Miniştri si Republicii Populare Române
cu privire 3a îmbunătăţirea învăţământului superior
(U rm are din pag. Il-a )
nitivat în semestrul II al anului uni­
versitar 1957— 1958.
— Sistemul de normare a activită­
ţii didactico-ştiinflfice stabilit prin
H.C.M. nr. 1.894/1952 se abrogă pe
data de 1 octombrie 1957.
— Intrucît cercetarea ştiinţifică este
o componentă principală a activităţi
cadrelor didactice, Ministerul Invăţă-
mîntului şi Culturii poate aproba de­
grevarea de sarcini didactice a ca­
drelor angajate în cercetarea unor
probleme importante sau acordarea de
concedii de creaţie plătite, pe o du­
rată de 3— 12 luni.
V!. îmbunătăţirea tezei materiale, a activităţii administrative
şi a conducerii instituţiilor de Învăţămînt superior
1 32. — In scopul îmbunătăţirii ba­
zei materiale a invăţămîntului supe­
rior, potrivit cu necesităţile bunei
desfăşurări a procesului didactic şi
ştiinţific se vor lua următoarele mă­
suri :
— Se vor întregi localurile unor
unităţi de învăţămînt cu noi clădiri
şi pavilioane (Universitatea „Victor
Babeş“ din Cluj, Institutul politehnic
din Timişoara, Universitatea „Al I.
Cuza” din Iaşi, Universitatea „Bolyai"
din Cluj etc.) şi se va trece la cons­
trucţia de noi cămine studenţeşti în
special în Bucureşti.
— Se vor asigura în planul de
investiţii pe 1958— 1960 sumele nece­
sare pentru procurarea de utilaj, ma­
şini şi aparatură în vederea înzestrării
„laboratoarelor şi atelierelor.
— Ministerele productive sînt obli­
gate să participe ia înzestrarea fa­
cultăţilor ce pregătesc cadre pentru
sectoarele lor de activitate, transferîn-
du-le maşini, utilaje şi aparatură din
producţie proprie.
— In vederea legături) strînse a în­
văţământului de viaţa practică se va
crea baza materială necesară efectuă­
rii practicii pregătitoare în cadrul in­
stituţiilor de învăţămînt.
35 — Ministerul Invăţăm întului şi
Culturii va elabora pînă Ia 1 oc­
tombrie a.c. proiectul de lege privi­
tor la organizarea şi funcţionarea în­
văţământului superior din Republica
Populară Romînă.
36. — Se aprobă nomenclatorul de
specialităţi, reţeaua şi profilul insti­
tuţiilor de învăţăm înt superior cu­
prinse în anexele I şi II, care fac
parte integrantă din prezenta hotă-
rîre.
Institutul dc perfecţionare şi spe­
cializare a medicilor se include în
reţeaua instituţiilor de învăţăm înt
superior, personalul lui didactic a-
vînd acelaşi regim ca şi cel din sec­
torul invăţămîntului superior medico-
farmaceutic.
37. — Anul universitar începe ia 1
octombrie şi se compune din două
semestre.
38. — Comitetul de Stat al Plani­
ficării, Ministerul Invăţăm întului şi
Culturii şi Direcţia Centrală de Sta­
tistică vor pregăti in termen de 6
luni un studiu asupra creşterii popu­
laţiei şcolare in următorii 10-15 ani
şi a posibilităţii cuprinderii ei în
diversele grade de învăţămînt, în core­
laţie cu dezvoltarea economiei naţio­
nale a Romîniei.
39. _ Ministerul invăţămîntului şi
Culturii şi ministerele de resort vor
înfiinţa începînd cu anul şcolar 1957-
1958 şcoli de pregătire a unor cadre
de tehnicieni cu calificare medie, pen­
tru diferite sectoare productive (con­
ductori de lucrări, secretari de comi­
tete executive ale sfaturilor populare,
funcţionari comerciali, administrativi,
funcţii sanitare), în care să fie cu­
prinşi o parte din absolvenţii şco­
lilor medii.
*
Măsurile care fac obiectul prezentei
hotărîri au fost dezbătute pe larg în
.?p GH. GHEÜRGHIU-DEJ
Prim -secretar al Comitetului
¦V Central al Partidului Muncitoresc
Romîn
¦?<x >o o o o <k x k >o <x x x >o o o o o o o s x x x k x >OOOOOOOOOOO . 7 O 0 V 0 0 0 W 0 C W OOOOOOOOOCX X X X X X X X X X X X )
In excursie
După o săptămînă de mun­
că, o plimbare în .aer liber sau
o excursie în vîrf de munte e
binevenită. De cum au dat căl­
durile, pentru oamenii muncii
de la filatura din Lupeni, acest
lucru ia devenit un obicei în
fiecare duminică.
Nu de mult, ei au făcut o
excursie la cabana Straja. Aici
li s-ia -asigurat tot confortul ne­
cesar, mîncăruri bine pregă­
tite, dormitoare comode, jo,euri
de şah şi alte distracţii. în ­
torşi din excursie, turiştii de
iia filatura din Lupeni, s-au
simtit reconfortaţi.
S-.....B. —L“C I
corespondent
— Pentru înlăturarea greutăţilor
determinate de existenţa cumulului în
învăţămîntul superior, începînd cu a-
nui şcolar 1957— 1958, personalul di­
dactic din învăţămîntul superior va
fi încadrat cu funcţia de bază în
învăţămînt. Cumulul în învăţămînt se
va admite numai în cazuri excepţio­
nale şi numai cu aprobarea minis­
trului invăţămîntului şi Culturii. Rec­
torii (directorii) şi prorectorii (direc­ priviră la mărirea acestor salarii de
torii adjuncţi) vor avea de la 1 oc­
tombrie 1957 funcţia de bază în în­
văţămînt. Funcţiile de rector şi pro­
rector se vor îndeplini ca activităţi
cumulate fiind retribuite cu salariul
— Pentru asigurarea documentă­
rii multilaterală şi la zi a cadrelor
didactice şi a studenţilor se ya îm­
bunătăţi cantitativ şi calitativ dota­
rea bibliotecilor din instituţiile de în­ învăţămînt superior vor întări munca
văţămînt după specificul facultăţilor.
33. — Pentru îmbunătăţirea muncii
de conducere a învăţămîntului su­
perior se vor lua următoarele mă­
suri pe baza principiului centralismu­
lui democratic:
—- Va trebui să se asigure mai
bine unitatea învăţământului superior
prin legarea universităţilor şj insti-
tuteior de învăţămînt superior cu
Ministerul inyăţămînţului şi Culturii,
printr-o conducere mai operativă a
instituţiiior superioare de învăţămînt
de către minister. Totodată se ya rea-
liza lărgirea competenţei rectoratelor,
precum şi o mai largă consultare a
cadrelor didactice cu prilejul elabo-
rării directivelor centrale, folpsindu-
se experienţa pozitivă a elementelor
valoroase din unităţile de învăţămînt.
— Pentru a lărgi competenţa con­
ducerilor instituţiilor de învăţămînt
superior, Ministerul Invăţămîntului şi
Culturii va elabora dispoziţii norma­
tive oare să permită rezolvarea pro­
blemelor curente la nivelul uniţăţi-
VII. Dispoziţii finale
perioada septembrie 1956 — iunie
1957 în cadru) unor consfătuiri pe
centre universitare şi al unei conferin­
ţe consultative pe ţară (februarie
1957) cu reprezentanţii corpului di­
dactic universitar şi preşedinţii aso­
ciaţiilor studenţeşti.
In felul acesta, proiectul iniţial al
Ministerului Invăţăm întului şi Cultu­
rii a fost îmbogăţit cu noi propuneri,
care sintetizează experienţa unor ca­
dre de înaltă calificare, cîştigată în
decenii de muncă devotată pentru in­
struirea tineretului, cu deosebire în
anii regimului de democraţie popu­
lară.
Aplicarea acestor măsuri necesită
un efort susţinut din partea organe­
lor de stat, a cadrelor didactice, a
studenţilor, precum şi din partea or­
ganizaţiilor politice şi de masă.
Ministerul Invăţăm întului şi Cul­
turii va trebui să sprijine şi să con­
troleze înfăptuirea măsurilor hotărîte,
asigurînd condiţiile unei desfăşurări
normale şi de înalt nivel a învăţă­
mîntului superior în colaborare cu
ministerele şi instituţiile centrale de
stat interesate în pregătirea cadrelor
de specialişti,
Cadrele didactice din învăţămîntul
superior, însufleţite de sentimentul pa­
triotismului, dc conştiinţa răspunderii
faţă de cauza construirii socialismu­
lui şi a înfloririi culturii în tara
noastră au datoria să susţină cu toată
capacitatea lor aplicarea măsurilor
preconizate dc această hotărîre.
Răspunzînd nădejdilor puse de po­
porul muncitor în noile generaţii de
intelectuali care trebuie să-şi asume
mîine răspunderea ducerii mai de­
parte a operei de construire a so­
cialismului, studenţimea are datoria
să muncească temeinic, cu entu-
CHIVSJ STOICA
Preşedintele Consiliului
de Miniştri al Republicii Populare
Romîne
U R M ELE R Ă M ÎN
de PAVEL VEJINOV - Col. „Cutezătorii'
O întîmplare neprevăzută
trezeşte bănuielile unor copii î.i
privinţa cetăţeanului Toroma-
nov, pe care încep să-l urmă­
rească. Urmărirea se dovedeşte
a nu fi fără folos ci, dimpo­
trivă, dă roade.
In toată aventura, copiii dau
dovadă de perspicacitate, dar
nu de o perspicacitate matură,
ci naivă. In aceasta constă şi
DRUMUL SOCIALISMULUI
integral corespunzător acestor funcţii.
Ministerul Invăţămîntului şi Ciu­
turii şi organele centrale de resort
vor reexamina actualul cuantum de
salariu al asistenţilor, şefilor de la­
borator, (şefilor de cabinet), prepa­
ratorilor principali şi preparatorilor
din învăţămîntul superior şi vor »ape
propuneri Consiliului de Miniştri cu '
la 1 ianuarie 1958 spre a fi puse în
concordanţă cu cuantumul salariilor din
învăţămîntul mediu şi din producţie.
Totodată, se vor face propuneţi pri­
vitoare la remunerarea printr-un sa­
lariu fijj a decanilor şi prodecanilor
indiferent de gradul lor didactic,
lor de învăţămînt superior.
— Ministerul Invăţămîntului şi
Culturii şi conducerile instituţiilor de oamenilor noştrii de ştiinţă de
de îndrumare şi control pentru a şe
asigura respectarea directivelor dale.
34. — Pentru asigurarea unităţii
de conducere a instituţiilor de învă?
ţămînt superior, Ministerul Invăţămim
tului şi Culturii va prelua, cu întrea­
ga lor bază materială, în decurs de
o lună de la apariţia prezentei hotă­
rîri urtnătoarele institute, care în
prezent sînt subordonate şi altor mi-
njşţere şi organizaţii centrale; inşţi-
tutu! de mine „Gheorghe Gheorghiu-
D ej“ din Petroşani, Institutul de ar-
hitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti
Şi Institutul de cultură fizică din
Bucureşti.
Se va stabili o strînşă colaborare
între Institutul politehnic din Bucu-
reşti şj Institutul de căi ferate din
Bucureşti.
In sectoarele invăţămîntului supe­
rior agronomic şi medico-tarmaceutic
personalul cjidactip şe va numi de că­
tre Ministerul Agriculturii şi Şilvicul- ţiuni asupra furtunilor magneti-
tupii şi de către Ministerul Sănătăţii
şi Prevederilor Sociale cu avizul con­
form al Ministerului Invăţămîntului
şi Culturii.
ziasm, disciplină şi înaltă conştiinţă
cetăţenească.
§e recomandă Consiliului Central
al Sindicatelor şă sprijine rezolvarea
concretă a problemelor ce decurg din
aplicarea prevederilor prezentei hotă­
rîri, mobilizînd cadrele didactice şi
întreprinderile în munca de întărire a
legăturii învăţămîntului cu industria
şi agricultura.
Comitetul Central al Uniunii Tine­
retului Muncitor şi Consiliul aso­
ciaţiilor studenţeşti, continuînd
în condiţiile regimului democraţiei
populare tradiţiile mişcării comuniste
şi patriotice ale tineretului din patria
noastră, vor trebui ş l lupte pentru
ca tineretul universitar să se formeze
ca militant devotat al nobilelor idea­
luri ale socialismului, ca luptător pen­ lume (cu 3.115 volume mai multe,
tru ridicarea economiei naţionale şi
culturii ţării noastre, să-şi dedice
toate forţele asimilării cunoştinţelor
ştiinţifice.
Organizaţiile de partid din insti­
tuţiile de învăţămînt superior au sar­
cina să mobilizeze corpul didactic şi
pe studenţi în scopul ridicării necon­
tenite a nivelului învăţămîntului su­
perior pus în slujba poporului mun­
citor.
Folosindu-se tradiţiile progresiste
ale şcolii noastre şi experienţa cea
mai înaintată în domeniul organiză­
rii învăţămîntului superior, punîndu-
se accentul pe o înaltă calificare şl
pe o strînsă legătură cu producţia,
prin prezenta hotărîre se consolidea­
ză rezultatele reformei din 1948 şl
se crează condiţii mai favorabile dez­
voltării culturii socialiste în Repu-
blioa Populară Romînş.
marea calitate a romanului. Cu
toată sarcina, serioasă pe care
şi-o propun copiii—sarcină ca­
re le cere eforturi, iniţiativă —
şi pe care o duc la bun sfîrşit,
ei rămîn totuşi copii.
Romanul, apărut recent în
Editura Tineretului, se adresea­
ză copiilor pînă la 14-15 ani şi
este deosebit de atrăgător şi de
interesant.
• V x^<x-vî :$:s- ' •
‘ X •I .
m í U n corespondent volu ntar d l zia- tare din A ninioasa, dar, In a c e şti
In grădina dé fégumé' a întrepriri Serii „I. C. Ffim u“ din Orăştie.
Anul geofizic internaţional
de împăduririAnul Geofizic International ce, înregistrate şi de observiato- mite zilnic, atunci cînd este ca- PlasiuS
(AGI) care începe la 1 iulie, rul nostru magnetic de la Sur- zul, semnale de ne-alerte.
fiind precedat de un interval de lari (Căldăruşani). Sistemul de Propunerea a fost adoptată
experimentare (1—30 iunie) do­
mină actualmente preocupările
specialitate.
Coordonarea tuturor observa­
ţiilor făcute pe glob se realizea­
ză prin centrele mondiale AGI
(Moscova, Washington, Paris
şi Tokio) care, atunci cînd este
cazul, transmit tuturor observa­
toarelor din lume aşa numitele
„Alerte”, adică înştiinţări de a
fi gata pentru facerea de obser­
vaţii mai intense — şi „inter­
vale mondiale” oare anunţă imi­
nenta unor fenomene geofizice.
De pildă la 16 iunie a început
un astfel de interval mondial
care a continuat pînă la 18 iu­
nie, în legătură cu prezenta pe
soare a unor foarte mari gru­ tatele bune obţinute în ţara
puri de pete. Alerta a continuat noastră în încercările anterioa­
în zilele de 19 şi 20 iunie. In re executate pentru verificarea
timppl intervalului mondial, ca­ mijloacelor de transmitere ,a şti­
re a durat de la 3 — 5 iunie,
s-au făcut importante observa-
Oameni şi fapte
de pe plaiurile hategane
(U rm are din pag. l-a )
lucru nti-i altul d ecît sem nataru l a-
cestor rîndiirl
ŞTEFAN JIANU
Veşti ale muncii cu cartea
In cursul lunii trecute, bibliotecilor
căminelor culturale din Sarmizegetu-
za, Clopotiva, Peşteana, Peşteniţa.
Berthelot şi Livadia li s-a repartizat
un număr de 1.685 noi volume, în
valoare de peste 7.800 lei, iar bi­
bliotecii centrale raionale din Haţeg
128 volume în valoare totală de 1.300
lei.
De la începutul anului şi pînă în
prezent, biblioteca centrală raională
a fost vizitată de 1.142 cititori, că­
rora li s-au împrumutat 10.539 vo­
decît în aceeaşi perioadă a anului
trecut). Numărul total, de care dis­
pune acpm biblioteca, atinge cifra de
13.530 volume.
Printre cititorii care numai în anul
acesta au împrumutat cîte 50— 75
cărţi, se num ără: Pavel Romanenco
Aurel Neiconi, Victor Stancu, Gafia
Băneasă, Cornelia Ţapu şi mulţi alţii.
Biblioteca e tot mai mult frecventată
şi de cititori de ia sate. Amintim prin-
tre aceştia pe : Mirucă Trandafir, din
S e aduce la cu n o ştu iţa !
>c o n d u c e r ilo r în tr e p r in d e r ilo r , •
)instituţiilor şi organizaţiilor
\ d i n r e g iu n e a H u n e d o a r a c ă '¦
şp o t pú blica în zia ru l n ost' U : Ş
anunţuri reclame, v
oferte de serviciu,
\diferite alte inform aţii pe
”c a re v o r s ă le a d u c ă la n.u -\
| n oştin ţa publicului,
x De asem enea se aduce l a ;
X cunoştinţa celor in teresaţi căi
\se p ot publica anunţuri pri-\
\v in d :
PIERDERI DE ACTE
Oferte de serviciu
O .C.L. P roduse In du striale Inler-
raionala D eva, face cunoscut că în
localităţile D eva şi H unedoara an­
g ajează rem izieri pentru desfacerea
m ărfurilor de produse industriale
în tirguri şi bîlciuri.
Inform aţii se pot prim i de la
S ecţia de organ izare a ' D irecţiu­
nii, Sir. A vram lancu nr. 2 Deva.
P ărinţi,
; In magazinele cooperaţiei de con- (
, sum din regiune găsiţi un bogat ^
\ sortiment de îmbrăcăminte şi în- ţ
l călţăminte pentru copiii dvs.
' ,v' v" ,vS
L::v,\ .v*.v,v.\*Ş/^
alertare va fi folosit şi în cazul
unor fenomene excepţionale geo-
fizice şi în legătură cu lansa-
rea sateliţilor artificiali.
De asemenea se emit şi sem-
nale indicînd că în ziua respec-
tivă nu există alertă (ne-alerte).
Introducerea semnalului ne-aler-
te s-a făcut în, urma propunerii
delegaţiei romîne formate din
prof. Calin Popovici, şeful ser-
viciului solar al Observatorului
astronomic dm Bucureşti şi dr.
M. Stoenescu, directorul Institu-
tului meteorologic central, la
recenta conferinţă convocată de
comitetul regional eurasiatic al
AGI ce ia avut loc la Moscova.
In rezoluţia finală adoptată de
conferinţă sînt menţionate rezul­
rilor şi de recepţionare a aler­
telor AGI precum şi propunerea
delegaţilor romîni de a se trans-
Rîu de Mori, Gruia Bociat, din Ber­
thelot, M arin Cehan, din Subcetate,
Ioan Taurescu, din Săcel, W ilm a Pi-
pău, de la G.A.S. Demşuş, Maria
Dumbravă, din Ostrov, Ioan Bălăcea-
nu, din Pui etc.
VERA NiSTOR
îşi vor sărbători
aniversarea
Pesle puţin timp colectiviştii din
satul Peşteniţa vor sărbători îm pli­
nirea a cinci ani de la constituirea
•<|‘ iS . .•*», V ir . *,l*7•.'* t
gospodăriei lor agricole colective „F i-
iimon Sîrbu“. In întîmpinarea aces­
tui eveniment deosebit, colectiviştii
din Peşteniţa muncesc cu şi mai mult
avînt. Datorită acestui fapt, lucrările
agricole şînţ la zi, despre hărnicia
colectiviştilor vorbindu-ne marele nu­
măr de zile-muncă efectuate de că­
tre : Vasile Todoni, Victor Păscu-
lescu, Minuc MărgărintonÎ, Gh. Vîr-
voni, Ioan Petrcsc, Istafiu Preda, Ius­
tin Grozoni şi alţii. Pe primul Ioc,
se situează însă bătrinul colectivist
Petruţ Drăgotescu, care singur a
realizat pînă acum 109 zile-muncă.
In vecjerea sărbătoririi celei de a
cincea aniversări a gospodăriei lor,
se pregătesc şi tinerii colectivişti din
formaţia artistică a gospodăriei,
RAVEL ROMANENCO
:Ţ A R A N I M U N C I T O R I , ¦ ^ V I Z I T A Ţ I ,
Procuraţi-vă de la magazinele
(cooperaţiei de consum din regiune
'maşini şi unelte agricole, îngrăşă­
minte chimice, antimalurice — în
/orice cantităţi.
Ţărani muncitori,
In magazinele cooperaţiei de \
consum găsiţi în permanenţă un |
j bogat sortiment de cărţi şi bro- 1
şuri.
V izitaţi!
Restaurantul cooperaţiei de con­
sum din parcul oraşului Sebeş.
Bogat sortiment de preparate
de bufet, fripturi şi mititei
Muzică — dans
V |
TURIŞTI,
In trecere prin regiunea Hune- î
doara vizitaţi restaurantele coqpe- •
raţiei de copsum din Alba-Iulia, î
Sebeş, Orăştie şi Haţeg.
Bogat sortiment de preparate •
culinare şi băuturi.
100000«#00000000000000000O0000(V0O000000ât•¦•0000
Vizitaţi restaurantul cooperaţiei
de consum din Aiba-Iulia.
In permanenţă bogat sortiment
de preparate culinare şi băuturi.
Seara fripturi şi mititei.
M u z ic ă — dans.
Cîfewa minute
cu directoarea şcolii
(C ontinuare din pag. I-a)
din tim p dem ersurile necesare pen- ces{ ^
iru am en ajarea şcolii, tn vederea
. .. . . . ¦ ¦ ix
inceperu noului an şcolar, şi iată
că cei ce vor executa lucrarea au
şi s o s it, p e n tru a s ta b ili d a ta in- Pă P ’-e ca re a c o r e s p o n d e n tu lu i, d ir e c - j
ceperii lucrărilor
P este citeva clipe, delegatul coc-
perativei plecă, iar discuţia intre pionierilor şi tinerilor utem işti din i
directoare şi cei d o i a c tivişti, în- ?coată.
treruptă pentru un m om ent, îşi reluă D oar cltevă m in ate am z ă b o v it1
firu l.
rului raional, turbară din nou dis- scurt tim p, am putut afla despre ac­
ulterior şi de organizaţia mon-
diială AGI al că-rui reprezentant
participa la conferinţa de la
Moscova. Asemenea semnale au
şţ fost transmise în intervalul
<je ia 8—14 iunie,
La observatorul .astronomic
j îri R „nnW i petp tn rurs de
montiare în ' momentul de faţă
Iuneta şi cupoLa Zeiss pentru ob-
servarea continuă a soarelui, la
oa,re se va ,adăuga în cu,rînd şi
.... ,. , (
un Wf™ monooromatic. In .afara
observaţiile solare se fac deter-
minări de latitudini şi longitu-
djnj) cu ajutorul lunetei de pa-
saj Zeiss recent instalată, obser­
vaţii de seismologie etc.
IDNE C E ? ..
...Comitetul executiv !al Sfatu­
lui popular .al t comunei Mihalţ,
din raionul Alba, nu ia măsuri
pentru repararea fîntipii comu­
nale, pentru oa locuitorii să nu
mai fie nevoiţi să bată la por­
ţile celor oare au fîntîni pro­
prii.
SiMhON DOBIRTA
corespondent de Nicolae D. vinde cetăţenilor
?\
...Cooperativa de credit şi e-
conomii din Baia de Griş poartă
cetăţenii pe drumuri, aşa oum e
cazul cu Constantin Zeriu, mem­
bru al cooperativei, din satul
Rişculiţa, ne spunîndu-le deschis
ce trebuie să facă pentru a pri­
mi împrumut.
' Z. COSTICĂ
corespondent
?' P
...Secţiunea -de învăţămînt şi
Cultură a Sfatului popular ra­
ional Alba nu planifică cara­
vana cinematografică şi în sa­
tele Drîmbar, Henig şi Straja,
unde nu a mai fost de mai
bine de trei luni.
ALEXANDRU HAŢEGAN
corespondent
'• * *•
...Conducerea Uniunii raio­
nale a cooperativelor de con­
sum, din raionul Brad, nu ia
măsuri să fie deschis magazi­
nul din satul Ribicioaca, care
stă închis din 14 iunie, pentru
Bufetul Expres
bufetul expres al cooperaţiei de
consum din oraşul) Sebeş
®©
Bogat sortiment de preparate(
1culinare reci şi calde.
A APĂRUT:
Nr. 5 al r' Mev>i¦.sv<t'\ei
„Analele Institutului
de Istorie a Partidului
de pe lingă C.C. al P.M .R .“.
Prin bogăţia, varietatea şi con­
ţinutul materialelor publicate în
acest număr pe lunile mai— iunie
1957, revista constituie un ajutor
preţios în cunoaşterea şi studierea
trecutului de luptă al mişcării
muncitoreşti din Romînia, al trecu­
tului de luptă al proletariatului.
DE VINZARE
la „Librăriile Noastre*'
In staţiunile balneo-climaterice
G eoagiu-B ăi, Căia n -B ă i
şi V aţa-B ăi,
luaţi masa în restaurantele
cooperaţiei de consum.
Bogat sortiment de preparate
0 culinare.
•
Pag. 3
cuţia. D irecfoarea, dădu cu m u ltă •
bunăvoinţă datele solicitate. Cu a-
?{ ^
gion al U .T.M . d espre a ctivita tea cul-
tu ral-sportivă a elevilor şcolii. Du- 1
toarea continuă discu ţia începută cu
doi activişti despre a ctivita tea <
tn sala profesorală a Ş colii elem en-
tivitatea rodnică a unei d ire cto a re '
cu m ultă dragoste şi putere d e 1
m uncă.
a fost depăşit
Planul de împăduriri pe ţară,
pe primul semestru al anului
1957, a fost realizat încă la
data de 26 mai, iar pînă la 1
iunie s-au împădurit peste plan
7.000 ha.
O luptă hotărîtă se duce de
asemenea împotriva dăunători­
lo r ; pînă la 1 iunie planul pe
semestrul I la combaterea gîn-
dacului de mai a fost depăşit
cu peste 12.000 ha. Cu ajutorul
aviaţiei au fost distruse pînă
în prezent omizile de pe o su­
prafaţă păduroasă de peste
17.000 ha. şi este în curs de
curăţire o suprafaţă de 10.000
ha. păduri din Regiunea Auto­
nomă Maghiară.
că aşa vrea gestionarul VIad
Liviu.
T. M IH A E S 6 U;
corespondent
?
...Conducerea cooperativei
meşteşugăreşti „Moţul“, din
Baia de Griş, nu exercită un
control mai riguros asupra sec­
ţiei de oojocărie din Băiţa, un­
cojoace ou suprapreţ. Astfel, iia
cele ou preţul de 183,54 lei, în­
casează 300 le i; la cele cu pre­
ţul de 150 lei, ia 250 lei. Pe
cotorul bonului, acesta trece
preţul real, iar pe vîrf — care
se eliberează cetăţeanului —
trece preţul care-i convine lui.-
NICOLAE POPA
corespondent
? :> * r
...T.A.P.L'. Deva nu iia măsuri
oa gestionara Bîja, de la cofe­
tăria „Garpaţi“, care eliberează
bonuri clienţilor, să stea la ca­
să şi să nu plece, făcînd con­
sumatorii să aştepte cîte 15-20
de minute, pînă să obţină un
bon pentru în g h e ţa tă sa u pră­
jituri. I
î i GANEA
cores
* if ' _ ;
-...Conducerea Atelieifélor CFR
Simeria nu ia mă sub! oa ali­
mentele, din care se (pregăteşte
mîncarea la cantina de la sec­
ţia de vagoane, să fi<n de cali­
tate corespunzătoare, astfel ca
!muncitorii să primească o min­
eare cît mai consistentă şi gus­
toasă. $
e. iONEseu. *
corespondent
In E ditura Tineretului
a apărui lucrarea:
„300 partide
alese
ale lui Alehîn“
Cartea cuprinde în afară de o
scurtă monografie a vieţii marelui
campion de şah, 300 dintre cele
mai bune partide ale sale, înso­
ţite de comentariile respective.
ŞAHIŞTI!
Această carte, se găseşte de
vînzare la „Librăria Noastră“
REŢINEŢI !
Pentru a vă putea adu,ce în faţa
ochilor imagini din ţări îndepăr­
tate, aspecte din viaţa scriitorilor,
freamătul misterios al lumii bas­
melor cit şi alte aspecte şi pro- \
bieme din domeniul profesional,
Cereţi în librării:
O D IA F IL M E şi
o DIASCOAPE
„Librăriile Noastre“ vă aşteaptă